MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Forţa de muncă şi costurile de construire preocupă cel mai mult dezvoltatorii imobiliari
Aproape 60% dintre participanţi se aşteaptă la o creştere a valorii tranzacţiilor imobiliare în acest an, arată studiul Deloitte Real Estate Confidence Survey for Central Europe 2025
Disponibilitatea şi costul forţei de muncă reprezintă cea mai mare preocupare a dezvoltatorilor imobiliari din Europa Centrală în 2025 (26%), depăşind aspectele legate de finanţarea proiectelor, care au dominat topul preocupărilor în ultimii ani, iar pe locurile următoare se află costurile de construire (20%) şi cele care implică achiziţia de terenuri pentru dezvoltări viitoare (18%), potrivit unui studiu Deloitte, realizat în mai multe ţări din regiune, inclusiv România. Potrivit studiului, aproape 60% dintre participanţi se aşteaptă la o creştere a valorii tranzacţiilor imobiliare în 2025. Nivelul de optimism variază între 64%, în Cehia, şi 24%, în România ”Disponibilitatea şi costul forţei de muncă reprezintă cea mai mare preocupare a dezvoltatorilor imobiliari din Europa Centrală în 2025 (26%), depăşind aspectele legate de finanţarea proiectelor, care au dominat topul preocupărilor în ultimii ani, iar pe locurile următoare se află costurile de construcţie (20%) şi cele care implică achiziţia de terenuri pentru dezvoltări viitoare (18%)”, potrivit studiului Deloitte Real Estate Confidence Survey for Central Europe 2025, realizat în mai multe ţări din regiune, inclusiv România. Pe de altă parte, aproape 60% dintre participanţii la studiu se aşteaptă la o creştere a valorii tranzacţiilor imobiliare în următoarea perioadă, nivelul de optimism variind între 64%, în Cehia, şi 24%, în România. Studiul subliniază faptul că sectorul imobiliar din Europa Centrală dă dovadă de rezilienţă şi adaptabilitate în faţa incertitudinilor globale, a tensiunilor geopolitice şi a volatilităţii economice. Mai mult de 50% din participanţi anticipează o îmbunătăţire a activităţii pe piaţă în acest an, faţă de 40% cu un an în urmă, iar proporţia celor care prevăd o scădere s-a redus la 14%, de la 16% în 2024. Însă, în timp ce în ţări precum Polonia şi Cehia percepţia este în linie cu media regională, în România 41% dintre participanţi se aşteaptă la o deteriorare a activităţii şi doar 18% mizează pe creştere. Şi percepţia cu privire la climatul economic s-a îmbunătăţit în regiune în ultimul an – 36% dintre participanţi se aşteaptă la o evoluţie pozitivă (faţă de 29% în urmă cu un an) şi doar 19% anticipează o deteriorare. România iese în evidenţă şi la acest capitol, cu 57% dintre participanţi estimând o înrăutăţire a climatului economic şi doar 14%, o evoluţie favorabilă. În schimb, Cehia şi Polonia depăşesc media din regiune, cu 45%, respectiv 40% dintre participanţi încrezători în evoluţia de ansamblu a economiei. Cadrul fiscal va rămâne stabil în perioada următoare în regiune, consideră 71% dintre participanţi, însă majoritatea celor din România (70%) se aşteaptă la o înăsprire a sistemului de taxe. În privinţa sectoarelor care sunt percepute ca fiind cele mai dinamice în următorii cinci ani, infrastructura pentru energie verde conduce în regiune (67%), dar şi în ţările analizate individual, respectiv în România (78%), Cehia (75%) şi Polonia (68%). Pe locurile următoare se află centrele de date (55%) şi proiectele destinate sectorului medical (36%).
Burduja: Ceea ce nu voi accepta niciodată este subminarea independenţei energetice
„vom merge înainte cu toate marile proiecte energetice asumate”, susține ministrul Energiei
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spune că România trebuie să fie independentă energetic, ca să stea cu fruntea sus în faţa Europei şi a lumii, nu cu mâna întinsă la experţii în şantaj energetic de la Est. El afirmă că ceea ce nu va accepta niciodată este subminarea independenţei energetice a României şi precizează că merge înainte cu toate marile proiecte energetice asumate: gazul din Neptun Deep, proiectele nucleare, hidrocentralele începute de zeci de ani şi blocate de procese pe bandă rulantă. Declaraţiile sunt făcute în contextul în care în timp ce era prezent sâmbătă, 22 martie, la o dezbatere publică în Bucureşti pe tema Green Deal, activişti civici au urcat pe scenă cu un banner, acuzându-l că nu respectă societatea civilă, ca reacţie la afirmaţiile sale potrivit cărora 2-3 ONG-uri care blochează sistematic prin procese în serie dezvoltarea infrastructurii energetice a ţării noastre pot fi sancţionate conform prevederilor legale referitoare la abuzul de drept. ”Într-o lume care pare că a luat-o razna, mai este loc pentru raţiune şi echilibru? Nicolae Iorga l-a întrebat acum un secol, în Parlamentul României, pe Ionel Brătianu: “Ce poate învăţa un mare savant de la un simplu inginer?” Răspunsul lui Brătianu a venit imediat: “Măsura, domnule Profesor, măsura”. De măsură este nevoie în tranziţia energetică a României. Ştiu că deranjăm multe interese. România trebuie să fie independentă energetic, ca să stea cu fruntea sus în faţa Europei şi a lumii, nu cu mâna întinsă la experţii în şantaj energetic de la Est. Pentru asta avem nevoie să punem la treabă TOATE resursele noastre: apa, soarele, vântul, energia nucleară, gazul şi cărbunele, biomasa, hidrogenul şi altele. Întotdeauna voi spune lucrurilor pe nume, chiar dacă asta nu convine unora şi altora. Românii trebuie să ştie adevărul şi să decidă ei pentru ei, în consecinţă şi în deplină cunoştinţă de cauză”, spune Burduja. Câteva organizaţii de mediu critică violent posibilitatea ca instanţele din România să le găsească răspunzătoare de unele procese pornite cu rea intenţie, adaugă el. ”Ori nu au încredere în instanţe, ori a existat rea credinţă şi atunci sunt pasibile de sancţiuni. Cine greşeşte cu intenţie trebuie să plătească, iar asta numai o instanţă poate să stabilească. Într-o democraţie, libertatea fiecăruia se termină acolo unde începe libertatea celuilalt. Am fondat două ONG-uri, ştiu ce înseamnă să lupţi pentru o cauză în care crezi, o cauză mai mare decât tine. Am tot respectul pentru cei care fac asta cu intenţii bune”, a adăugat ministrul, precizând că el crede în rolul fundamental al societăţii civile şi îl va susţine întotdeauna.
Financial Times: De ce discuţiile dintre SUA şi Rusia privind Marea Neagră neliniştesc Europa
Negociatorii de la Moscova şi Washington vor discuta luni la Riad despre siguranţa navigaţiei pe Marea Neagră şi despre o posibilă reluare a căilor de export, cu intenţia de a lega un acord pe mare de un acord de pace mai larg. Dar statele europene cu ieşire la Marea Neagră urmăresc cu nervozitate negocierile de pace dintre SUA şi Rusia cu privire la Ucraina, temându-se de un posibil acord ce ar reda Moscovei o parte din influenţa sa asupra apelor disputate, scrie Financial Times (FT). Preşedintele american Donald Trump a cerut încetarea rapidă a războiului din Ucraina şi a deschis negocieri bilaterale atât cu Moscova, cât şi cu Kievul, în încercarea de a găsi un cadru pentru un acord de pace. Ţările europene nu sunt implicate direct în discuţii, reaminteşte FT. Duminică, Mike Waltz, consilierul pentru securitate naţională al lui Trump, a declarat că discuţiile se vor concentra pe „o încetare a focului pe Marea Neagră, astfel încât ambele părţi să poată transporta cereale, combustibil şi să înceapă din nou să efectueze schimburi comerciale pe Marea Neagră”. Oficiali din regiune au declarat pentru Financial Times că România şi Bulgaria, state UE riverane, se feresc de orice modificare semnificativă a statu-quoului în Marea Neagră ca parte a unui potenţial acord mai amplu între Rusia şi SUA, având în vedere că acest lucru ar extinde zona operaţională a marinei ruse. Ucraina a reuşit să scoată marina rusă din partea de vest a Mării Negre, într-una dintre cele mai remarcabile realizări militare ale Kievului în războiul care durează de peste trei ani. Prin urmare, orice acord negociat este de aşteptat să fie benefic pentru Moscova, au declarat oficialii, şi ar putea afecta securitatea ţărilor lor fără a le da un cuvânt de spus.
POSA: Munca nefiscalizată afectează în mod direct service-urile legale
Munca nefiscalizată afectează în mod direct service-urile care își plătesc taxele și își desfășoară activitatea legal, dar pune și în pericol siguranța rutieră, a declarat Dan Barbu, președintele Patronatului Operatorilor de Service Auto din România (POSA), la o întâlnire, la Timișoara, cu reprezentanți ai service-urilor auto de la nivel local. 'Munca nefiscalizată nu doar că afectează în mod direct service-urile care își plătesc taxele și își desfășoară activitatea legal, dar pune și în pericol siguranța rutieră. Este inacceptabil ca autoritățile să închidă ochii la aceste practici. POSA cere măsuri concrete pentru combaterea acestor forme de concurență neloială!', a spus Dan Barbu, potrivit unui comunicat al POSA transmis, luni, AGERPRES. Întâlnirea organizată de POSA a adus în prim-plan aspecte critice care pun sub semnul întrebării viitorul industriei de reparații auto din România. Printre acestea, problema muncii nefiscalizate a fost catalogată ca fiind una dintre cele mai alarmante. Reprezentanți ai Registrului Auto Român (RAR) au oferit clarificări despre normele de autorizare și funcționare ale unităților reparatoare auto. A fost subliniată necesitatea respectării regulilor pentru protejarea consumatorilor și a fost propusă intensificarea controalelor pentru a elimina unitățile care operează ilegal, prin acțiuni atât de tip proactiv cât și de tip reactiv, fiind binevenită și contribuția activă a service-urilor autorizate. 'Direcția de Supraveghere Piață din cadrul RAR monitorizează constant activitatea service-urilor, prin acțiuni de supraveghere proactive și reactive, un efort comun între autorități și industrie fiind binevenit pentru a aduce în legalitate atelierele auto care funcționează fără autorizație tehnică eliberată de RAR', a explicat Dan Dates, reprezentant RAR. Un alt subiect important a fost necesitatea îmbunătățirii relației dintre service-uri și companiile de asigurări, mai ales în ceea ce privește întârzierea plăților și impunerea unor tarife nejustificate.
Cercei în valoare de 769.500 de dolari, recuperaţi de poliţia din Florida după ce hoţul îi înghiţise
Poliţia din oraşul Orlando, situat în statul american Florida, a recuperat două perechi de cercei, în valoare totală de 769.500 de dolari, după ce hoţul îi înghiţise în urmă cu mai bine de două săptămâni, după ce îi furase din magazinul Tiffany & Co, relatează BBC. Jaythan Gilder, în vârstă de 32 de ani, ar fi înghiţit cerceii cu diamante de la Tiffany & Co., în momentul în care a fost reţinut, pe 26 februarie, a transmis Departamentul de Poliţie din Orlando. Potrivit autorităţilor, Gilder a fost supravegheat de detectivi într-un spital din Orlando ”mai bine de 12 zile” până când cerceii au fost eliminaţi în mod natural din corp. Bărbatul este acuzat de jaf cu faţa acoperită şi furt calificat în primul grad. Bijuteriile au fost ulterior curăţate de personalul Tiffany's. Poliţia susţine că Gilder s-a dat drept asistentul unui jucător NBA pentru a fi invitat într-o cameră VIP dintr-un magazin Tiffany & Co. din Orlando, unde i-au fost prezentate bijuterii de lux. El ar fi distras atenţia angajaţilor, apoi a fugit cu două perechi de cercei. În timpul fugii, ar fi scăpat şi un inel cu diamant evaluat la 587.000 de dolari. Când poliţiştii l-au prins mai târziu în aceeaşi zi, l-au observat pe Gilder ”înghiţind mai multe obiecte care păreau a fi cerceii furaţi”, a precizat poliţia. Pe drum spre arest, suspecul ar fi spus: ”Ar fi trebuit să-i arunc pe geam”, potrivit CBS News. În arest, Gilder ar fi întrebat personalul: ”O să fiu acuzat şi pentru ce am în stomac?” Poliţia a publicat ulterior o radiografie care arăta un obiect străin în abdomenul unei persoane. Detectivul Aaron Goss a declarat că ancheta ”s-a transformat rapid într-un maraton, nu un sprint”. Pe 12 martie, poliţia a anunţat că a fost recuperat şi al patrulea cercel.
Primul iPhone pliabil ar putea fi lansat anul viitor
Apple urmează să lanseze anul viitor primul iPhone pliabil, după mai mulţi ani de cercetare şi dezvoltare. Cel puţin asta susţin sursele citate de Bloomberg, care par convinse că Apple a făcut suficiente progrese în dezvoltarea produsului pentru a-l lansa anul viitor. Acesta va folosi unele dintre tehnologiile pe care Apple le-a creat deja pentru iPhone 17 Air, smartphone-ul subţire pe care compania urmează să-l lanseze anul acesta. iPhone 17 Air urmează să fie cel mai subţire model al seriei de smartphone-uri pe care Apple le va lansa la toamnă, iar modul în care compania a reuşit să ajungă la cei 5,5 mm vehiculaţi va fi folosit şi pentru viitorul iPhone pliabil. Conform aceloraşi surse, primul iPhone pliabil se va plia pe verticală, precum o carte, la fel ca Galaxy Z Fold. În mod previzibil, primul iPhone pliabil nu va fi deloc ieftin, Bloomberg vehiculând un preţ în jurul a 2.000 de dolari pentru acesta.
Irakul intenţionează să crească capacitatea de producţie de petrol
Irakul intenţionează să îşi majoreze capacitatea de producţie de petrol la peste 6 milioane de barili pe zi (bpd) până în 2029, a anunţat duminică Ministerul Petrolului, citat de agenţia de presă de stat. Subsecretarul de stat în Ministerul Petrolului, Bassem Mohamed Khodeir, a declarat că această ţintă va fi atinsă prin activităţi extinse de explorare şi foraj la nivel naţional, menţionând şi un acord recent cu gigantul petrolier BP pentru reabilitarea a patru câmpuri de petrol şi gaze din Kirkuk. În prezent, producţia de petrol a Irakului se situează în jurul valorii de 4 milioane de barili pe zi, potrivit oficialilor ministeriali. Irakul este al doilea cel mai mare producător din cadrul grupului OPECÂ, care reuneşte Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţi precum Rusia. Luna trecută, Bagdadul şi-a reafirmat angajamentul faţă de acordul de limitare a producţiei în cadrul OPECÂ şi a anunţat că va prezenta un plan actualizat pentru a compensa eventualele depăşiri anterioare ale cotelor de producţie.
Apple pierde peste 1 miliard de dolari pe an din serviciul său de streaming
Apple înregistrează pierderi de peste 1 miliard de dolari anual din serviciul său de streaming Apple TVÂ, potrivit publicaţiei The Information, care a citat două persoane familiare cu situaţia, transmite Reuters. Gigantul tehnologic a cheltuit peste 5 miliarde de dolari anual pentru conţinut de la lansarea Apple TV în 2019, însă în cursul anului trecut a reducet bugetul cu aproximativ 500 de milioane de dolari, potrivit sursei citate. Apple nu a răspuns imediat solicitării Reuters pentru comentarii privind articolul din The Information. Lansat în 2019, Apple TV este cunoscut pentru producţii originale precum ”Ted Lasso”, ”The Morning Show”, ”Shrinking” şi ”Severance”, însă se află în urmă faţă de rivalii Netflix, Disney şi Prime Video în ceea ce priveşte numărul de abonaţi. Conform celor mai recente date, Netflix este lider de piaţă cu 301,63 milioane de abonaţi, Disney are 124,6 milioane, iar Warner Bros Discovery 116,9 milioane.
