MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Fondurile de pensii învârt active totale de 80 de miliarde de lei
Anul trecut a arătat randamente de peste 6% în zona Pilonului II, deci undeva de trei ori peste valoarea inflației”, arată Andreea Pipernea, vicepreședintele APAPR
Activele fondurilor de pensii - Pilon II și Pilon III - au trecut de 80 de miliarde de lei, în timp ce contribuțiile anuale depășesc 10 miliarde de lei, conform datelor prezentate, marți, într-o videoconferință de specialitate, de către Andreea Pipernea, vicepreședintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). "Un lucru foarte important pe care am început să-l constatăm cu toții este faptul că industria fondurilor de pensii, în această perioadă de stres financiar care s-a tradus la un moment dat în scăderi bursiere de până la 30%, a arătat că modul în care banii sunt investiți este foarte solid, foarte adaptat contextelor. Anul trecut a arătat randamente de peste 6% în zona Pilonului II, deci undeva de trei ori peste valoarea inflației. Cred că este un lucru foarte important să menționăm că, într-o perioadă și într-un an atât de stresant financiar, fondurile de pensii și-au făcut treaba atât din punct de vedere al randamentelor, dar și din punct de vedere al comportamentului stabilizator. Sigur, față de alte perioade când fondurile de pensii aveau o pondere mai mică în zona bursieră cred că rolul stabilizator s-a văzut mai degrabă. În momentul de față, activele fondurilor de pensii - Pilon II și Pilon III - au trecut de 80 de miliarde de lei, o cifră care este în continuă creștere. Contribuțiile anuale depășesc 10 miliarde de lei. Este o cifră importantă în contextul pieței de capital, pentru că dacă ne gândim că un procent aproximativ de 25% din aceste sume se duce regulat către zona de acțiuni, asta înseamnă o lichiditate care vine din partea sistemului de pensii pe baze lunare", a precizat Pipernea. Vicepreședinteșe APAPR a susținut ideea că fondurile de pensii încep să se uite din ce în ce mai mult și către piețele externe din motive de diversificare, dar și pentru găsirea unor volume și asigurarea lichidității necesare. "Avem discuții cu diverși jucători din piață, din zona publică, din zona privată, și știm că intențiile sunt de deschidere a antreprenorilor către piața de capital. Dacă ne uităm la acest gap structural între unde sunt majoritatea cumpărătorilor și unde sunt ca dimensiune cei care poate au intenția de listare cu siguranță acesta nu se poate închide decât cu venirea pe piață a unor companii foarte mari și în special din zona statului. Din punct de vedere al fondurilor de pensii, investiția pe bursa locală devine, de la lună la lună și de la an la an, din ce în ce mai problematică. Înțeleg tot ceea ce se spune apropo de susținerea bursei și de a o crește, dar avem și un rol limitativ în lichiditatea ei. Se vede că fondurile de pensii încep să se uite din ce în ce mai mult și către piețele de afară. Asta are și o motivație legitimă, de diversificare din punct de vedere al industriilor, dar devine nu doar o chestie voită, ci și o necesitate pentru găsirea unor volume și pentru asigurarea lichidității necesare", a punctat Andreea Pipernea. Reprezentanți din partea Băncii Naționale a României (BNR), Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), Bursei de Valori București (BVB) și Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) au participat, marți, la videoconferința cu tema "Piața de Capital - Bursa în anul crizei sanitare și al incertitudinilor economice", organizată de Profit.ro.
Bursa de Valori estimează pentru acest an un profit net de 10,59 milioane lei
u veniturile operaționale sunt preconizare a fi de 30,62 milioane lei, în urcare cu 15%
Bursa de Valori București estimează pentru acest an un profit net de 10,59 milioane lei, în creștere cu 16% față de un rezultat pozitiv de 9,12 milioane lei anul trecut, și venituri operaționale de 30,62 milioane lei, în urcare cu 15%, de la 26,65 milioane lei în 2019. De asemenea, valoarea tranzacțiilor pe Piața Reglementată de acțiuni este estimată pentru 2021 la 14,31 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 17% comparativ cu anul precedent (12,22 miliarde lei în 2019). Planul pentru 2021 a fost aprobat în Adunarea Generală a Acționarilor din 19 aprilie. ”Profitul net al BVB - individual aferent exercițiului financiar 2021 este estimat sa crească la 10,59 milioane lei, Â16%. Rezultatul net individual pe acțiune bugetat pentru anul 2021 este de 1,316 lei”, arată planul de afaceri pentru acest an. De asemenea, BVB estimează înregistrarea unui profit operațional de 10,76 milioane lei, cu 20% mai ridicat față de profitul operațional al anului precedent si cu o marja operațională de 35%. ”Veniturile din tranzacționare pentru anul 2021 au fost estimate la un nivel de 23,06 milioane lei, reprezentând 75% din totalul veniturilor operaționale. Cea mai mare pondere în cadrul acestei categorii de venituri o au veniturile generate de tranzacțiile de pe Piața Reglementată de acțiuni (tranzacții pe piața secundară și segmentul ofertelor publice), ca și în anii precedenți. Estimările privind veniturile din tranzacționare pe diverse categorii de instrumente financiare au fost realizate pornind de la valorile de tranzacționare înregistrate în anul 2020, ajustate cu ritmuri de creștere specifice fiecărui tip de instrument financiar, la valorile rezultate aplicându-se comisioanele de tranzacționare aferente”, arată convocatorul. Veniturile din vânzarea de date bursiere sunt estimate la 2,64 milioane lei, în creștere cu 68% față de cele realizate in anul 2020, 9% din totalul veniturilor operaționale. Planul de achiziții pe 2021 al BVB prevede investiții în active imobilizate corporale, necorporale, active cu drept de utilizare si răscumpărări de acțiuni proprii, în conformitate cu proiectele BVB pentru acest an. Astfel, bursa va investi în acest an 2,66 milioane lei în proiecte IT și operaționale și 3,79 milioane lei în imobilizări corporale și necorporale. ”BVB planifică pentru anul 2021 investiții în 3 direcții: securitatea cibernetică, riscul operațional legat de platforma de operare și asigurarea suportului tehnologic pentru piața de derivate. La capitolul securitate cibernetică continuăm implementarea noului plan de securitate cibernetică, operatorul BVB fiind obligat să mențină și să protejeze un spațiu cibernetic performant și sigur, alocând buget de investiții dedicat și personal specializat pentru operațiuni zilnice și proiecte ale domeniului securității cibernetice”, relevă documentul. Bursa preconizează pentru 2021 creșteri ale valorilor de tranzacționare zilnice, susținute de noi fluxuri de capital pentru investiții din partea investitorilor instituționali străini, ținând cont de includerea pietei de capital in categoria piețelor emergente, precum si de influenta unui mediu financiar și politic mai stabil decât cel din anul anterior.
Rata șomajului a crescut la 5% în 2020, față de 3,9% în 2019
Rata șomajului a crescut la 5% în 2020, față de 3,9% în 2019, iar cea mai mare rată a șomajului a fost de 17,3% și s-a înregistrat în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică(INS). “Rata șomajului a fost de 5%, în creștere față de anul precedent (3,9% în 2019). Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 0,6 puncte procentuale (5,3% la bărbați față de 4,7% la femei), iar pe medii de rezidență de 1,4 puncte procentuale (5,8% în rural față de 4,4% în urban). Rata șomajului avea nivelul cel mai ridicat (17,3%) în rândul tinerilor (15-24 ani)”, arată INS. Șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului scăzut și mediu, pentru care rata șomajului a fost de 8,1%, respectiv 5,1%. Rata șomajului a fost de doar 2,2% în cazul persoanelor cu studii superioare. Rata șomajului de lungă durată (în șomaj de un an și peste) a fost de 1,5%, iar incidența șomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în șomaj de un an și peste în total șomeri) a fost de 29,9%. Pentru tineri (15-24 ani), rata șomajului de lungă durată (în șomaj de șase luni și peste) a fost de 8,2%, iar incidența șomajului de lungă durată în rândul tinerilor de 47,2%. Potrivit INS, în anul 2020, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,6%, în scădere față de anul anterior cu 0,2 puncte procentuale. Ca și în anii anteriori, rata de ocupare a fost mai mare la bărbați (74,4%, față de 56,5% la femei). Pe medii de rezidență, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (67,1%, față de 63,8% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,6%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 48,5%. Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenților învățământului superior (88,8%). Erau ocupate 68,1% dintre persoanele cu nivel mediu de educație și numai 43,4% dintre cele cu nivel scăzut de educație. “Salariații, în scădere față de anul precedent (-81.000 de persoane), au deținut în continuare cea mai mare pondere (76,2%) în totalul populației ocupate. În anul 2020 lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați reprezentau 22,6% din populația ocupată”, se mai arată în comunicatul de presă. Lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit reprezentau 17,6% din totalul populației ocupate. Ponderi însemnate în totalul populației ocupate dețineau și muncitorii calificați (15,8%), lucrătorii în domeniul serviciilor (15,7%) și specialiștii în diverse domenii de activitate (15,5%). Din totalul persoanelor ocupate, 20,5% lucrau în sectorul agricol, 29,7% în industrie sau construcții și 49,8% în servicii. În activitățile neagricole erau ocupate 6.774.000 de persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deținute de cele care își desfășurau activitatea în industria prelucrătoare (22,7%), comerț (19,3%) și construcții (10,9%).
Jianu: Am cerut premierului să corelăm deschiderea economiei cu campania de vaccinare
Angajații operatorilor economici, ai partenerilor acestora sau membrii familiei se vor putea vaccina în spațiile puse la dispoziție în cadrul companiilor, a declarat, marți, Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii, după întâlnirea cu premierul de la Palatul Victoria. În ceea ce privește IMM-urile, el a subliniat că există două posibilități, fie să sune la DSP să se programeze, fie să meargă la alți parteneri unde se organizează centre de vaccinare. "S-au dat mai mult explicații cu privire la ceea ce presupun aceste spații. Ele nu trebuie văzute ca niște spații cum are DSP ci pur și simplu puse la dipoziția DSP pentru vaccinare. Cine poate să se vaccineze în aceste spații sunt angajații operatorilor economici și ai partenerilor operatorilor economici sau membri ai familiilor acestora. Am ridicat problema legată de IMM-uri, pentru că ele reprezintă 99,7% din economia țării. Există două posibilități. Deținătorii de IMM-uri să sune la DSP cu trei zile înainte și să se poată programa împreună cu angajații lor, să meargă să facă vaccinul, sau să meargă la alți parteneri să organizeze aceste centre. Sau a treia posibilitate e să meargă în cadrul companiilor mari care pot să facă aceste vaccinuri. O veste bună este aceea că nu mai trebuie făcută acea înscriere pe platformă ci se pot prezenta la aceste centre și, prezenți acolo, să facă înscrierea celor vaccinați și să se emită acele adeverințe de vaccinare", a explicat Jianu. El a adăugat că a solicitat premierului corelarea deschiderii economiei cu campania de vaccinare și prezentarea consecințelor vaccinării. "Ceea ce am cerut domnului prim ministru a fost să corelăm deschiderea economiei, în special a ceea ce înseamnă HoReCa, cu campania de vaccinare, pentru că, dacă în continuare ținem aceste sectoare ale economiei închise atunci vaccinarea nu va avea așa mare succes. În momentul în care însă deschizi economia și prezinți în mod pozitiv care sunt consecințele vaccinării, și aici vorbim de tipologii și de tipuri de comunități, de exemplu pentru cei care vor să facă concerte, pentru cei care operează în HoReCa la mare, pentru cei care fac evenimente sportive...Lucrurile acestea trebuie să înceapă să funcționeze și să demonstrăm în mod pozitiv că cei vaccinați pot participa la astfel de evenimente", a spus președintele CNIPMMR. Potrivit acestuia, în centrele de vaccinare deschise de companii medicii vor veni din mai multe mai multe surse, de la DSP, care are echipe mobile, pot să fie medici angajați ai unui operator economic, sau pot să fie de la firmele medicale cu care operatorii economici au contracte și care pot detașa medici.
Țigări cu un nivel mult mai mic de nicotină
Administrația Biden vrea să oblige producătorii de țigarete să reducă nivelul nicotinei din țigarete la un un nivel ”neadictiv” sau ”minimal adictiv”, dezvăluie The Wall Street Journal (WSJ). Casa Albă ar examina, totodată, o interzicere totală a produselor pe bază de mentol, care au fost mult timp considerate un produs prin care tinerii încep să fumeze. Administrația Alimentelor și Medicamentelor (FDA), care exercită un control de reglementare în domeniul tutunului, urmează să răspundă până la 29 aprilie unei petiții a cetățenilor privind interzicerea produselor din tutun mentolate. O lege adoptată în 2009 a interzis folosirea unor arome de ”bomboană”, ”fructe” și ”condimente” în țigări, din cauza faptului că pot atrage copiii. FDA estimează la 19 milioane numărul fumătorilor de țigări mentolate în Statele Unite, dintre care marea majoritate sunt afroamericani.
Marea Britanie vrea să lanseze o monedă care să concureze Bitcoin
Ministrul britanic de Finanțe Rishi Sunak a cerut luni Băncii Angliei să analizeze oportunitatea lansării unei monede digitale susținută de banca centrală, numită Britcoin, cu scopul de a contracara problemele implicate de criptomonede precum bitcoin, transmite Reuters. O versiune digitală a lirei sterline, susținută de Banca Angliei, ar permite companiilor și populației să dețină conturi direct la banca centrală, perturbând rolul băncilor în sistemul financiar. "Lansăm un nou grup de lucru între Trezorerie și Banca Angliei, pentru a coordona lucrările exploratorii asupra unei posibile monede digitale a băncii centrale", a declarat Sunak într-o conferință în sectorul financiar. Ulterior, Sunak a scris pe Twitter un singur cuvânt, ”Britcoin”, ca răspuns la anunțul Ministerului de Finanțe cu privire la grupul de lucru. Alte bănci centrale analizează și ele dacă să creeze versiuni digitale ale propriilor monede, lărgind în esență accesul la fondurile băncii centrale pe care doar băncile comerciale le pot folosi în prezent. Acest lucru ar putea accelera plățile interne și externe și ar putea reduce riscurile la adresa stabilității financiare.
Facebook a prezentat o replică la Clubhouse și Spotify
Facebook va lansa anul acesta mai multe produse care pun accent pe partea audio, în frunte cu o aplicație care preia modelul Clubhouse și posibilitatea de a asculta muzică de pe Spotify, direct în aplicația de Facebook. În următoarele luni, Facebook va lansa o clonă de Clubhouse, a cărei facilitate definitorie se va numi Live Audio Rooms. Cum sugerează și numele, sub această formă vor putea fi organizate discuții și conferințe desfășurate live. Conținutul va putea fi înregistrat și distribuit inclusiv după terminarea sesiunii live. Una dintre formele sub care înregistrările audio vor putea fi distribuite se va numi Soundbites și va consta în discursuri scurte, probabil de câteva secunde sau zeci de secunde - un fel de TikTok pentru audio. Soundbite-urile vor putea fi postate în News Feed și ascultate în aplicația de Facebook. Înainte să devină disponibilă pentru publicul larg, clona Facebook de Clubhouse va putea fi folosită în cadrul grupurilor și de către personalități - care vor contribui, astfel, la promovarea produsului.
Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 1,59%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas marți la 1,59%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni a urcat la 1,69%. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința de luni, 15 martie 2021, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an. BNR a mai decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei aprilie-iunie 2021, este de 1,67%, în declin față de nivelul de 1,88% aferent primului trimestru. IRCC se aplică împrumuturilor acordate populației după luna mai a anului 2019, data la care a fost înlocuit ROBOR în contracte.
