Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Fiscul vrea să publice o ''listă albă'' a celor mai buni plătitori de taxe

Ziarul de Vrancea
15 iul 2019 739 vizualizări

Măsura are rolul de încurajare a conformării voluntare la achitarea dărilor

Fiscul intenționează să mediatizeze cei mai buni plătitori de taxe și impozite prin publicarea unei "liste albe" a acestora, potrivit Planului de măsuri pentru eficientizarea colectării veniturilor la Bugetul general consolidat. La capitolul "Sprijinirea conformării la plata obligațiilor fiscale", se menționează că ANAF va iniția modificarea legislației în vederea reglementării prin Codul de Procedură Fiscală a posibilității publicării unei "liste albe" a contribuabililor buni plătitori, de o manieră similară cu cea a publicării listei contribuabililor care înregistrează obligații restante de plată. Alte acțiuni pentru încurajarea conformării la plată vizează acordarea de facilități fiscale pentru bunii plătitori, urmând ca autoritățile să stabilească atât criteriile pentru definirea profilului contribuabilului ca "bun plătitor" cât și categoriile de facilități ce pot fi acordate acestora. Facilitățile urmează să fie acordate după realizarea unui studiu de impact pe acest subiect. Cât privește eșalonarea la plata datoriilor, se are în vedere implementarea unui sistem de supraveghere a debitorilor de către ANAF cu privire la respectarea planului de restructurare fiscală. Astfel, autoritățile fiscale vor notifica debitorul atunci când se constată abateri de la îndeplinirea planului de restructurare, acțiuni menite să conducă fie la modificarea termenelor de implementare, fie la ajustarea planului de restructurare. Totodată, autoritățile vor propune, în context, măsuri și/sau soluții cu privire la abaterile constatate de la îndeplinirea planului de restructurare. În data de 25 iunie, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a prezentat principalele propuneri ale restructurării financiare. Ministerul de resort ia în calcul două scenarii pentru acordarea unor facilități fiscale, pentru datorii de peste și, respectiv, de sub un milion de lei. "Este vorba de un cadru legislativ care propune un plafon de un milion de lei împărțit între persoane fizice și persoane juridice. Această viitoare ordonanță se referă la măsuri de restructurare a obligațiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion de lei, bazate pe un plan de restructurare, test al creditorului privat prudent, plată eșalonată și supraveghere fiscală din partea ANAF pe perioada acestei înlesniri. Cu alte cuvinte, oarecum sunt similare procedurile din zona de insolvență, să spunem, ca plan de restructurare pe baza căruia se ia decizia, în baza solicitării acelei companii, că nu e obligație, este doar un cadru legal. Pe baza acestui cadru, compania respectivă poate face o astfel de solicitare, prezintă un astfel de plan de restructurare care se face de o persoană autorizată, exact ca și în cazul, să spun așa, insolvenței, dacă nu mă înșel, și se face această eșalonare a obligațiilor la plata accesoriilor și se poate chiar reduce până la jumătate din principal, 30, 40, 50%, sunt mai multe propuneri", a spus Eugen Teodorovici. Ministrul a subliniat că sectorul privat va fi principalul beneficiar al măsurii. Potrivit datelor MFP, la finalul anului trecut, 31 de companii de stat aveau datorii de peste 748 milioane de lei și accesorii (dobânzi penalizatoare) de 981,4 milioane de lei, 28 de companii cu capital privat și de stat aveau datorii de 529 milioane de lei și accesorii de 388 de milioane de lei, 2.633 de firme cu capital privat aveau datorii de 12,9 miliarde de lei și accesorii de 8,6 miliarde de lei, iar 30 de instituții publice datorau statului 71,7 milioane de lei și accesorii de 56 de milioane de lei. O situație a contribuabililor cu datorii de sub un milion de lei indică faptul că, la finalul anului trecut, 22.988 de persoane fizice (inclusiv PFA, II, IF sau profesii liberale) însumau datorii de 698,9 milioane de lei și accesorii de 800 milioane de lei. De asemenea, 285.322 de companii cu capital privat aveau datorii de 16,6 miliarde de lei și 9 miliarde de lei accesorii.

Comenzile online de mâncare s-au dublat

u cele mai comandate preparate au fost: burgeri, ciorba de văcuță, pizza, pachețelele de primăvară și plăcinta de vișine

Apetitul românilor pentru comenzile online de mâncare a crescut considerabil, numărul acestora dublându-se în luna iunie față de începutul anului, a anunțat marți foodpanda.ro, una din cele mai mari platforme pentru a comanda mâncare din România, care arată că în prima jumătate a anului compania și-a extins operațiuni în Ploiești, Craiova, Târgu Mureș și Baia Mare. Cele mai comandate preparate pe platforma foodpanda în primul semestru al anului 2019 au fost preponderent din bucătăria internațională. În topul preferinței românilor, primele cinci locuri sunt ocupate de burgeri, ciorba de văcuță, pizza, pachețelele de primăvară și plăcinta de vișine. În primele trei luni ale anului 2019, numărul restaurantelor noi listate pe platformă a crescut în medie cu peste 132%, comparativ cu aceeași perioadă din 2018. În plus, numai în luna iunie, numărul restaurantelor este cu aproape 50% mai mare față de începutul anului. „În prima parte a anului, ne-am focusat pe extinderea operațiunilor în patru noi orașe din țară și pe consolidarea poziției în acestea, ceea ce a dus și la creșterea numărului de restaurante noi listate pe platformă. Piața de food ordering evoluează exponential, numărul comenzilor fiind dublu în luna iunie față de începutul anului”, declară Radu Bălăceanu, Country Manager foodpanda România. Potrivit datelor centralizate de companie, pe primul loc în topul orașelor cu cele mai multe comenzi în primul semestru al anului se află Bucureștiul, urmat de Cluj-Napoca și Timișoara. De asemenea, în Cluj-Napoca a fost înregistrată cea mai mare comandă din perioadă menționată, în valoare de 1.349,5 lei, care a inclus 13 meniuri Pizza 2Â2 Gratis XL. În ceea ce privește modalitățile de plată preferate de clienții foodpanda în prima parte a anului, 77% dintre aceștia au ales să plătească cash, iar restul de 23% au achitat comenzile online. Pe parcursul primelor șase luni ale anului 2019, în medie aproximativ 75% dintre comenzi au fost plasate online, în creștere cu 12 procente față de aceeași perioadă a anului trecut. foodpanda.ro, parte a grupului Delivery Hero, este una dintre cele mai mari platforme online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 1.500 de restaurante din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov, Constanța, Arad, Ploiești, Oradea, Galați, Craiova, Sibiu și Pitești, Târgu Mureș și Baia Mare.

 

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

 

România are patra cea mai mare rezervă dovedită de gaz din Europa

 

Piața gazelor naturale este în plină expansiune, dar viitorul este mai puțin promițător, pentru că vor fi preferate sursele de energie nepoluante, arată un studiu Coface lansat ieri. În 2018, la nivel european, România avea a patra cea mai mare rezervă dovedită de gaz. Conform proiectului de strategie energetică a României, structura mixului de energie primară este de gaze naturale (29%), energie regenerabilă (19%), cărbune (17%) și energie nucleară (9%). Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, gazele naturale au cunoscut cea mai mare rată de creștere a consumului dintre toți combustibilii fosili, din anul 2006. Cererea de gaze naturale va continua să crească, în principal datorită creșterii cererii în Asia și în special în China, a cărei politică de “Cer Albastru" impune obiective stricte referitoare la calitatea aerului, precum și o trecere obligatorie de la cărbune la gaz. Gazul este recunoscut ca un mijloc practic de producere a energiei datorită abundenței sale, a versatilității și a faptului că poluează mai puțin decât ceilalți combustibili fosili. În comparație cu cărbunele, gazele naturale emit cu 40% mai puțin dioxid de carbon (CO2), pulbere în suspensie (PM2,5), dioxid de sulf (SO2) și oxizi de azot (NOx). Gazele naturale sunt sursa de energie utilizată cel mai adesea pentru a completa sursele de energie regenerabilă, cum ar fi panourile solare și parcurile eoliene, care sunt adesea intermitente și necesită planuri de rezervă cu surse rapide și fiabile de energie. Gazele naturale sunt, de asemenea, integrate în procesele industriale, în special ca materie primă pentru produsele petrochimice, datorită unuia dintre derivații săi: etanul. Gazele naturale și lichidele conexe reprezintă aproximativ 29% din totalul combustibililor fosili utilizați ca materie primă în industria chimică. Deși gazele emit în timpul arderii mai puține particule decât petrolul sau cărbunele, acestea nu sunt în niciun caz o sursă de energie curată și nu vor reduce riscul încălzirii globale. În plus, extracția de gaze de șist este extrem de poluantă, necesitând cantități mari de apă și injecția de substanțe chimice în sol, pentru a sparge piatra. Această tehnologie de fracturare poluează totodată și apa de la robinet, amenințând accesul la apă potabilă sigură în comunitățile rurale. În plus, energiile regenerabile devin acum mai accesibile decât gazele naturale. Conform celei mai recente analize a costului energiei (LCOE) a societății financiare internaționale Lazard, energia eoliană nesubvenționată este deja competitivă cu cea mai ieftină metodă de producere a energiei electrice din gazele naturale. Și nu trebuie uitat faptul că prețurile la gazele naturale sunt volatile, adăugând incertitudine procesului de luare a deciziilor.

 

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

 

S-au epuizat voucherele din programul Rabla pentru electrocasnice

 

Ministerul Mediului anunță că suma de 20 de milioane de lei pentru vouchere în programul Rabla pentru electrocasnice a fost epuizată, luni, în 3 ore de la începerea unei noi sesiuni. Următoarea etapă va avea loc peste 15 zile. Prin acest program se obțin vouchere pentru televizoare de 400 de lei. „Suma disponibilă a fost epuizată în mai puțin de 3 ore. Următoarea sesiune va avea loc peste 15 zile și va conține voucherele rezervate în sesiunea de astăzi, dar nefolosite”, a anunțat Ministerul Mediului, după lansarea de luni a unei noi sesiuni de înscrieri în Programul Rabla pentru electrocasnice - ediția 2019. Suma inițială alocată pentru anul 2019 a fost de 40 milioane lei, în cadrul celor două ediții desfășurate în data de 24 mai și 18 iunie fiind acordate vouchere în valoare de 20 milioane lei.

Prin acest program se pot obține vouchere de până la 400 de lei pentru un televizor, în schimbul altui aparat vechi. Înscrierile persoanelor fizice se realizează prin intermediul aplicației electronice pe pagina web a Administrației Fondului pentru Mediu https://solicitant.afm.ro/PF/

Finanțarea se va acorda sub formă de vouchere, pentru achiziționarea de echipamente electrice și electronice de uz casnic, după cum urmează:

200 lei pentru mașini de spălat rufe cu eficiența energetică AÂÂ;

300 lei pentru mașini de spălat rufe cu eficiența energetică AÂÂÂ;

300 lei pentru mașini de spălat vase cu eficiența energetică AÂÂ;

400 lei pentru mașini de spălat vase cu eficiența energetică AÂÂÂ;

400 lei pentru aparate de aer condiționat, inclusiv aparate de aer condiționat portabile, cu eficiența energetică la răcire (AÂÂÂ/ AÂÂ);

300lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare cu eficiența energetică AÂÂ;

400 lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare cu eficiența energetică AÂÂÂ.

200 lei pentru televizoare cu eficiența energetică A și AÂ;

400 lei pentru televizoare cu eficiența energetică AÂÂ și AÂÂÂ.

 

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

 

Datoria externă totală a României a crescut cu 4,1 miliarde euro în primele 5 luni

 

Datoria externă totală a României a crescut cu 4,109 miliarde euro în primele 5 luni, la 103,526 miliarde euro, potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR). În 31 decembrie 2018, datoria externă totală era de 99,417 miliarde euro, potrivit datelor BNR. După 5 luni, datoria externă totală a urcat la 103,526 miliarde euro. Din total, datoria externă pe termen lung a însumat 69,455 miliarde euro la 31 mai 2019 (67,1% din totalul datoriei externe), în creștere cu 2,2% la sută față de 31 decembrie 2018. Totodată, datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 mai 2019 nivelul de 34,071 miliarde euro (32,9% din totalul datoriei externe), în creștere cu 8,3% față de 31 decembrie 2018. În plus, datoria publică a crescut cu 2,06 miliarde euro în primele 5 luni, la 36,823 miliarde euro. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 19,5% în perioada ianuarie - mai 2019, comparativ cu 21,2% în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 mai 2019 a fost de 4,6 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 mai 2019 a fost de 72,6%, comparativ cu 74,3% la 31 decembrie 2018.

 

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

 

Când va lansa Facebook moneda Libra

 

Directorul Facebook care coordonează proiectul Libra, David Marcus, a declarat luni că va spune congresmenilor că lansarea criptomonedei Libra va avea loc după eliminarea îngrijorărilor autorităților de reglementare și obținerea tuturor aprobărilor, relatează Reuters. Marcus se va mai angaja că Libra nu este creată pentru a concura cu monedele țărilor sau pentru a interfera cu politica monetară. ”Asociația Libra, care va administra rezervele Libra, nu intenționează că concureze cu nicio monedă suverană sau să intre în arena politicii monetare. Politica monetară este în mod corect atribuția băncilor centrale”, va spune Marcus, potrivit unei declarații pregătite pentru Comisia bancară din Senat. Marcus a adăugat că Libra Association, grupul de companii din spatele criptomonedei, în frunte cu Facebook, intenționează să se înregistreze ca o afacere de servicii monetare, la Rețeaua de Combatere a Delictelor Financiare (FinCEN) din cadrul Departamentulșui Trezoreriei, și că se așteaptă să respecte în totalitate legile referitoare la prevenirea spălării banilor și la secretul bancar.

 

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

 

Indicele ROBOR la 3 luni a coborât la 3,13%

 

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a coborât la 3,13%, cel mai scăzut nivel din martie până în prezent, potrivit datelor publicate, marți, de Banca Națională a României (BNR). Luni, indicele a scăzut la 3,15%. Marți, ROBOR la 3 luni a ajuns la 3,13%, cel mai coborât nivel din 20 martie, când a fost tot 3,13%. Totodată, indicele ROBOR la 6 luni a stagnat la 3,31%. Luni, acest indice a scăzut la 3,31%, cel mai coborât nivel din 21 martie, când a fost tot 3,31%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, la începutul lunii mai, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru primul trimestru din 2019, a crescut la 2,63%, de la 2,36% în T4 2018.

 

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

 

Euro a urcat spre 4,74 lei

 

Banca Națională a României (BNR) a anunțat, marți, un curs de referință de 4,7340 lei/euro, în urcare cu 0,04% față de valoarea atinsă luni. Totodată, francul elvețian a crescut la cel mai mare nivel din iulie 2015 până în prezent. Luni, euro a crescut la 4.7320 lei. Marți, euro a urcat la 4.7340 lei. Cursul francului elvețian a urcat de la 4.2702 lei la 4.2801 lei. Acesta este cel mai mare nivel din 8 iulie 2015, când a fost 4.3071 lei. Lira sterlină a scăzut de la 5.2698 lei la 5.2448 lei. Acesta este cel mai scăzut nivel din 14 ianuarie, când a fost 5.2399 lei. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4.1950 lei la 4.2129 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 191.0198 lei la 191.7344 lei.

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.