MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Fiscul vrea să facă o platformă OLX prin care să vândă bunurile confiscate
„Vrem să transparentizăm tot acest proces şi orice confiscăm, să punem în această platformă, pentru vânzare. Să cadă mitul că la ANAF se vând, pe sub mână, anumite produse”, arată șeful ANAF
Şeful ANAF a declarat, duminică, despre produsele confiscate în urma controalelor, că au un proiect în PNRR, să proiecteze o platformă intitulată, intern, OLX-ul ANAF-ului, prin care să transparentizeze tot acest proces şi orice confiscă să pună în această platformă, spre vânzare, şi să cadă astfel mitul că la ANAF se vând, pe sub mână, anumite produse. ”Cu marfa pe care o confiscăm, avem acum un proiect în PNRR să proiectăm o platformă, îi spunem noi intern OLX-ul ANAF-ului, pentru că vrem să transparentizăm tot acest proces şi marfa pe care o confiscăm, legislaţia aici ne obligă să avem o întâlnire cu celelalte instituţii al statului să vedem înainte de toate dacă marfa poate fi pusă în consum, pentru că vorbim de o marfă la negru, care de cele mai multe ori nu respectă condiţiile de calitate şi atunci, când o confiscăm, primul lucru pe care îl facem, ne întâlnim cu colegii de la ANPC şi celelalte instituţii de protecţie a consumatorului, pentru a verifica dacă marfa confiscată îndeplineşte condiţiile de a fi pusă în consum. După aceea, lucrăm la această platformă unde să transparentizăm tot ce vindem, mai precis, orice confiscăm, să punem în această platformă, astfel încât orice român să aibă acces la cumpărarea lor, să cadă şi mitul ăsta că la ANAF se vând, pe sub mână, anumite produse. Vom transparentiza absolut tot în această zonă a vânzării bunurilor pe care noi le confisăm”, a anunţat şeful ANAF, la Antena 3. Adrian Nicuşor Nica a precizat că ”ANAF-ul a avut o acţiune amplă într-unul din marile complexe ale ţării şi acolo a verificat 1100 de depozite”. ”A fost o acţiune amplă, am confiscat marfa aferentă a 30 de depozite, iar în clipa aceasta, colegii noştri sunt acolo în continuare şi fac monitorizare. Aici vorbim de un angro”, a spus şeful ANAF. El a precizat că au constatat şi ei că există o înclinaţie a românilor spre a cumpăra online. ”Avem acţiuni cu structurile Antifraudă, în această zonă. Am publicat unele dintre ele. Am avut o acţiune pe platforme. Urmarea acestei acţiuni, am confiscat marfă şi bani de peste 40 de milioane. O altă acţiune pe care a întreprins-o colegii noştri şi vizează tipul ăsta de site-uri, fiecare român astăzi are un smartphone sau acces la o reţea de socializare, de acolo i se face un profil, primeşte pe telefon o anumită poză cu hobby-ul sau cu lucrurile care îi plac şi în momentul în care comandă, în spate, de la fiecare comandă, este alt site. Am avut aici o acţiune pe care colegii mei de la Antifraudă au confiscat undeva la 11 milioane”, a spus preşedintele ANAF. El a menţionat că modul de lucru şi de acţiune al acestor site-uri este unul care îi provoacă şi pe ei, profesional, pentru că este foarte greu să identifici care este persoana juridică din spate.
Compania fondată de doi profesori români a ajuns să valoreze 134 de miliarde
l Databricks, fondată în 2013 de profesorii români Ion Stoica şi Matei Zaharia, negociază o nouă finanţare de 5 miliarde de dolari
Compania de inteligenţă artificială şi analiză de date Databricks este pe punctul de a finaliza o rundă de finanţare în valoare 5 miliarde de dolari. Aceasta urmează să crească evaluarea startup-ului la 134 de miliarde de dolari, conform The Information. Noua rundă ar veni la doar trei luni după o finanţare de un miliard de dolari obţinută în septembrie, care a dus evaluarea companiei la 100 de miliarde de dolari. Incluzând această rundă în calcul, evaluarea Databricks va creşte anul acesta cu 116%, după ce, în decembrie anul trecut, compania era evaluată la 62 de miliarde de dolari. Compania se aşteaptă să aibă vânzări de 4,1 miliarde de dolari de dolari în 2025, cu 55% mai mari decât cele de anul trecut, fiind acum la pragul de rentabilitate. Databricks, care a fost fondată în 2013 de profesorii români Ion Stoica şi Matei Zaharia, are o platformă de integrare şi analizare a datelor, care facilitează dezvoltarea aplicaţiilor bazate pe inteligenţa artificială. Compania are peste 20.000 de clienţi în toată lumea, printre care se numără Rivian, Shell, Siemens, AT&T, UPS, Warner Bros. Discovery, Haineken şi platforma de plăţi Block.
Ce spune ANAF despre situaţia fostului preşedinte Iohannis
l „Ne-am aşteptat din partea domniei sale la o înţelegere amiabilă şi la o conformare voluntară. Am purtat discuţii prin avocaţi, după aceea au decis să nu mai răspundă”, arată Adrian Nica
Şeful ANAF, Adrian Nica, mărturiseşte că a crezut că fostul preşedinte Klaus Iohannis se va conforma voluntar şi va plăti datoriile pe care familia sa le are către Fisc. Nica anunţă că instituţia pe care o conduce va face recurs la decizia Tribunalului Sibiu de respingere a măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor familiei fostului preşedinte Klaus Iohannis în dosarul în care familia acestuia a încasat chirie necuvenită pentru un imobil care nu îi aparţinea. Nica admite că este pentru prima dată când, după o deliberare de doar câteva ore, o instanţă de judecată respinge solicitarea Fiscului de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor unui debitor. ”Ne-am aşteptat din partea domniei sale la o conformare voluntară, pentru că ANAF are şi în obiectul de activitate, ca să spun aşa, acordă şi eşalonări la plată şi se putea veni, şi eu am crezut că aici vom ajunge, la o înţelegere amiabilă şi la o conformare voluntară. Noi nu am purtat direct, am purtat prin avocaţi, au existat astfel de discuţii, dânşii au solicitat informaţii legate de expertiză, după aceea au decis să nu mai răspundă şi noi am considerat că pierdem timpul şi am făcut acţiune în instanţă. Acţiunea în instanţă a vizat şi un sechestru asigurător care da, într-adevăr, noi nu am mai păţit până acum, nu am mai avut un astfel de caz, adică să depunem în aceeaşi şi până la prânz să fie respins, însă este dreptul instanţei de judecată. Pot să vă spun că ANAF are o strategie clară şi va acţiona în continuare în vederea punerii măsurilor asigurătorii pentru a se asigura că această sumă va fi încasată”, a declarat Adrian Nica duminică seară, la Antena 3. Acesta admite că, în lipsa unei astfel de măsuri, este posibil ca familia Iohannis, la fel cum s-a şi în cazul altor contribuabili, să îşi înstrăineze bunurile în timpul procesului de recuperare a debitului, iar la final ANAF să nu mai poată recupera nimic. Adrian Nica a subliniat că suma imputată de ANAF familiei Iohannis, de 4,7 milioane de lei, care reprezintă aproape un milion de euro, include, pe lângă chiria în cuantum de 320.000 de euro şi majorări şi penalităţi la suma încasată, toate stabilite în urma unei expertize făcute de „un expert în domeniu”. „Eu mă aştept să câştigăm. Nu am mers pe varianta maximală, nu o să vă dau detalii din modul de calcul, dar vă asigur că nu am exagerat cu nimic. S-a făcut acelaşi calcul cum se face în cazul oricărui contribuabil, nu avem nicio diferenţiere”, a mai declarat Adrian Nica.
Elveţieni nu vor ca moștenirile lăsate de super bogați să fie suprataxate
Elveţia a respins categoric duminică o propunere de taxare cu 50% a moştenirilor mai mari de 50 de milioane de franci elveţieni (62 de milioane de dolari), 78% dintre votanţi fiind împotrivă, un rezultat chiar mai amplu decât estimările sondajelor, care sugerau o opoziţie de două treimi, relatează Reuters. Votul a fost urmărit atent de sectorul bancar, fiind considerat un test al apetitului elveţienilor pentru politici de redistribuire a averilor într-o perioadă în care alte ţări, precum Norvegia, au întărit taxele pe avere sau dezbat propuneri similare. Deşi Elveţia găzduieşte unele dintre cele mai scumpe oraşe din lume, iar îngrijorările privind costul vieţii sunt tot mai prezente în politica locală, alegătorii au respins iniţiativa. Propunerea aparţinea aripii de tineret a Partidului Social Democrat (JUSO) şi urmărea finanţarea unor proiecte pentru reducerea efectelor schimbărilor climatice, sub sloganul ”Super-bogaţii moştenesc miliarde, noi moştenim crizele.” Criticii au avertizat că o astfel de taxă ar putea determina exodul persoanelor foarte bogate din Elveţia, diminuând astfel veniturile fiscale. Guvernul federal a recomandat alegătorilor să respingă iniţiativa.
Ce avere trebuie să aibă un american pentru a fi cu adevărat bogat
Pragul pentru a intra în cei mai bogaţi 10% dintre americani a crescut cu aproape 40% în cinci ani, potrivit unei analize Visa bazate pe datele Biroului de Recensământ al SUA pentru 2024, transmite CNBC. Studiul arată că o gospodărie trebuie să deţină o avere netă de aproximativ 1,8 milioane de dolari pentru a se afla în top 10%, faţă de 1,3 milioane în 2019. Averea netă include locuinţa, economiile, conturile de pensii, investiţiile şi alte active, minus datorii. Venitul necesar pentru a intra în acest grup a crescut, de asemenea, de la aproximativ 170.000 de dolari la circa 210.000 de dolari anual. Prin comparaţie, venitul median al unei gospodării americane este de 83.730 de dolari în 2024. Visa consideră ”avută” o gospodărie care câştigă cel puţin 210.000 de dolari sau are o avere netă de circa 1,8 milioane de dolari. Aproximativ 12,2 milioane de gospodării se încadrează în această categorie, iar 57% sunt conduse de persoane din Generaţia X. Milenialii şi Gen Z reprezintă împreună 31%, în timp ce baby-boomers doar 12%. Creşterea accelerată a averilor este atribuită, în principal, exploziei preţurilor locuinţelor şi avansului pieţei bursiere. Între 2020 şi 2024, preţul median al unei locuinţe a crescut cu aproximativ 25%, iar indicele S&P 500 a urcat cu 109%. În aceeaşi perioadă, veniturile au crescut mult mai lent, cu doar 23%, ceea ce explică de ce gospodăriile care deţineau deja active importante au beneficiat cel mai mult. Economiştii remarcă faptul că anii 2020–2024 au fost excepţional de buni pentru americanii cu averi preexistente, în ciuda pandemiei, inflaţiei ridicate şi creşterii costurilor de împrumut.
UE mai face un pas pentru a reduce dependența față de China
Comisia Europeană va prezenta în această săptămână un set de măsuri menit să diminueze dependenţa regiunii de materiile prime critice provenite din China, pe fondul unei competiţii globale tot mai dure cu Statele Unite şi Asia, transmite Reuters. Oficiali europeni şi din industrie avertizează că, în pofida anilor de semnale de alarmă privind sfârşitul comerţului global bazat pe reguli, tendinţă accelerată de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, guvernele europene s-au mişcat prea încet. Christine Lagarde, preşedinta BCE, a declarat recent că Europa a devenit vulnerabilă din cauza dependenţei de ţări terţe pentru securitate şi pentru aprovizionarea cu materii prime esenţiale, subliniind că modelul economic al UE ”a fost conceput pentru o lume care dispare treptat”. Îngrijorările s-au amplificat după ce Beijingul a ameninţat în octombrie cu noi restricţii la exporturile de pământuri rare către Occident, peste cele deja anunţate în aprilie, un risc major pentru sectoarele europene auto, energie verde şi semiconductori, dependente de aceste materiale.
ChatGPT ar putea afişa reclame în curând
O serie de fragmente de cod din versiunea beta de ChatGPT sugerează că chatbot-ul va avea, în curând, reclame. Versiunea beta cu numărul 1.2025.329 a aplicaţiei ChatGPT menţionează de mai multe ori reclamele pe care producătorul OpenAI urmează să le introducă pentru monetizarea produsului. Printre referirile care sugerează că ChatGPT va avea reclame în curând se numără „ads feature," „search ad" şi „bazaar content." Descoperirea acestor referiri în codul aplicaţiei vine după ce, în urmă cu o lună, The Information scria că OpenAI are în plan introducerea reclamelor în ChatGPT, targetate pe baza istoricului de comunicare al utilizatorilor. Şeful companiei, Sam Altman, a vorbit de mai multe ori despre posibilitatea monetizării pe bază de reclame a celui mai popular chatbot. Acesta s-a arătat iniţial împotriva reclamelor, dar pe măsură ce investiţiile companiei în infrastructură au crescut, discursul lui Altman s-a schimbat şi a devenit mai favorabil introducerii reclamelor. ChatGPT a împlinit recent trei ani de când există, fiind lansat pe 30 noiembrie 2022.
OPECÂ menţine neschimbată producţia de petrol
OPECÂ a decis duminică să păstreze neschimbate nivelurile de producţie pentru primul trimestru din 2026, semnalând că stabilitatea pieţei este prioritară în faţa ambiţiilor de recâştigare a cotei de piaţă, în contextul temerilor privind un posibil excedent global de ofertă, transmite Reuters. Reuniunea alianţei, care furnizează jumătate din petrolul lumii, a avut loc în timp ce Statele Unite încearcă din nou să medieze un acord de pace între Rusia şi Ucraina, un scenariu care ar putea creşte oferta globală dacă sancţiunile asupra Moscovei sunt relaxate. În caz contrar, sancţiunile ar putea reduce suplimentar exporturile ruseşti. Cotaţia petrolului Brent a închis vineri aproape de 63 de dolari pe baril, în scădere cu 15% de la începutul anului. ”Mesajul grupului a fost clar: stabilitatea cântăreşte mai mult decât ambiţia într-un moment în care perspectivele pieţei se deteriorează rapid”, a declarat Jorge Leon, fost oficial OPEC şi analist la Rystad Energy. Rămân în vigoare tăieri ale producţiei de peste 3 milioane bpd
