MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Firmele locale au făcut anul trecut 218 milioane de dolari din jocurile video
Față de anul anterior, companiile din industria jocurilor video din România au înregistrat o creștere a afacerilor de aproape 20% u au fost dezvoltate pe plan local 22 de titluri, printre care și celebrele Watch Dogs: Legion sau FIFA21
Industria jocurilor video din România a raportat o cifră de afaceri de 218 milioane de dolari, în 2020, în creștere cu 19,1% față de anul precedent, arată datele studiului anual realizat de Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA), consultat de AGERPRES. În perioada analizată, au fost dezvoltate pe plan local 22 de titluri, printre care și celebrele Watch Dogs: Legion și FIFA21, create în birourile locale ale Ubisoft și Electronic Arts. DE asemenea, studiourile independente s-au remarcat prin câteva titluri care au obținut recunoaștere internațională: Door Kickers 2: Task Force North (KillHouse Games), Zombieland: AFK Survival (Metagame) sau Football Rivals (Green Horse Games). Potrivit raportului, în cursul anului 2020 și în prima parte a acestui an, industria locală nu a resimțit efectele crizei sanitare, ci s-a bucurat de un interes considerabil al dezvoltatorilor din străinătate. Astfel, studioul GreenHorse Games a fost achiziționat de Miniclip, Whyttest a fost cumpărat de grupul Testronic, iar AMC România de Keywords Studios. În plus, mai multe studiouri internaționale și-au deschis birouri în România: Funcom, Kolibri Games, Wolcen sau Ten Square Games. Numărul studiourilor dezvoltatoare de jocuri video locale a crescut, de la 100 în 2019 la 120 în 2020, iar peste jumătate dintre acestea (52%) se află în București, 15% în Cluj-Napoca, câte 5% în Iași și Timișoara, respectiv 3% în Brașov. Două din zece studiouri (20%) își desfășoară activitatea în orașele mici ale țării, precum: Botoșani, Târgu Mureș, Alexandria, Brăila, Arad sau Turda. Studiul RGDA relevă faptul că 68% din totalul studiourilor de pe plan local sunt dezvoltatoare de jocuri video (originale sau IP-uri licențiate), în timp ce 7,5% se identifică ca furnizori de servicii și dezvoltatori part-time, 13,2% sunt furnizori de servicii, 7% sunt publisheri și doar trei companii creează instrumente pentru infrastructura de jocuri. În același timp, 53% dintre companiile românești, specializate în jocuri video, au accesat sau intenționează să acceseze finanțare externă în timp ce dezvoltă produse. În topul celor mai importante zece companii românești, în funcție de cifra de afaceri, se aflau în 2020: Ubisoft România, Electronic Arts România, Gameloft România, Amber Studio, Playtika, Ati Studios, Super Hippo Games, Quantic Lab, Green Horse Games și AMC România. La ora actuală, în studiourile românești dezvoltatoare de jocuri video lucrează peste 6.000 de specialiști. Cercetarea RGDA a fost anunțată în premieră la Dev.Play, conferința dezvoltatorilor de jocuri video din România și Europa de Est, ce a avut loc online în zilele de 25 și 26 octombrie 2021. Dev.Play a organizat un maraton de zece ore în cadrul căruia pasionații de jocuri video și dezvoltatorii la început de drum au putut urmări secvențe și gameplay-uri din 20 de jocuri independente dezvoltate în perioada 2020 - 2021. Evenimentul a fost urmărit de peste 300.000 vizitatori unici, pe mai multe canale, precum Steam, Twitch, YouTube și Pine, precizează organizatorii conferinței. Asociația Romanian Game Developers Association este o organizație non-profit care își propune să sprijine și să promoveze dezvoltatorii de jocuri video din România.
Vânzările sunt domeniul vedetă în ceea ce privește angajările
job-urile remote au atins cel mai mare nivel de la începutul pandemiei
Cel mai bine plătit job al săptămânii care se încheie vine din domeniul IT, indică datele platformei de recrutare bestjobs, puse la dispoziția emisiunii ”Ora de profit.ro” de la Prima Tv. Astfel, o companie din Germania care dezvoltă aplicații software pentru clienți internaționali recrutează un java deloper cu o experiență de minimum doi ani în domeniu. Job-ul este remote, iar salariul este cuprins între 3.500 și 4.000 de euro pe lună. Cel mai interesant job al săptămânii, potrivit bestjobs, vine din domeniul financiar – bancar și este, de fapt, un program de internship plătit pentru o perioadă de șase luni. Se adresează studenților din domeniu, iar cei selectați au posibilitatea să fie angajați la finalul stagiului. Topul salariilor săptămânale este dominat tot de IT, mai exact de industria jocurilor. Astfel, o companie din domeniului gaming-ului din București recrutează un business analyst, iar o altă companie, din același domeniu și tot din Capitală, caută un manager de ofertare și pre-vânzare. Îm ambele cazuri, salariul oferit este de 2.000 de euro pe lună. Clasamentul este completat de un job de arhitect într-o companie din domeniul imobiliar, oferta salarială fiind cuprinsă între 1.800 și 2.000 de euro pe lună. Vânzările au fost și săptămâna aceasta domeniul unde s-au făcut cele mai multe angajări. De altfel, transmite bestjobs, vânzările au fost domeniul vedetă al întregii luni octombrie, înregistrând un plus de 26% față de luna septembrie. În schimb, orașul cu cele mai multe angajări a fost Timișoara, în special în domenii precum vânzări și inginerie. Cele mai multe CV-uri au fost depuse săptămâna aceasta pentru job-urile scoase la bătaie de două lanțuri de supermarket-uri care au magazine în toată țara și care angajează casieri, asistenți vânzări, șefi de tură și manageri de magazin. Cele mai căutate domenii pentru job-uri remote au fost săptămâna aceasta vânzările, call-center-ul, IT-ul, finanțele și management-ul. Potrivit bestjobs, în luna octombrie au fost înregistrat cel mai mare volum de job-uri remote de la începutul pandemiei, acestea reprezentând în prezent 11% din totalul celor active pe platformă. Jobul cu cele mai multe aplicări a fost cel de casier. Peste 500 de persoane și-au depus CV-urile pentru acest post scos la concurs de un lanț de supermarket-uri specializat în produse de beauty, wellness, baby și uz casnic. Cea mai mare ofertă și cea mai mare cerere de muncă au fost și săptămâna aceasta în București, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov și Iași, în domenii precum vânzări, financiar/contabilitate, IT și call-center. În schimb, cea mai slabă ofertă și cea mai slabă cerere de muncă au fost în Bacău, Brăila, Deva, Galați, Pitești, Bistrița, Suceava, Târgoviște, Baia Mare și Pitești, în domenii precum educație/training, agricultură/zootehnie, turism/horeca și medicină.
7 din 10 arhitecți vor să crească tarifele pentru proiectarea viitoarelor construcții
Firmele de arhitectură se așteaptă, la fel ca marii constructori, să crească volumul de muncă în următoarele 12 luni în contextul cererii mai mari înregistrată în anul 2021, astfel că 70% dintre arhitecți estimează creșteri ale tarifelor pentru serviciile de arhitectură în anul 2022, potrivit unui studiu al companiei IBC Focus. "Firmele de arhitectură se așteaptă, la fel ca marii constructori, să crească volumul de muncă în următoarele 12 luni în contextul cererii mai mari înregistrate în anul 2021. Astfel, 70% dintre arhitecți estimează creșteri ale tarifelor pentru serviciile de arhitectură în anul 2022", indică studiul companiei IBC Focus. Sectorul rezidențial (39%), infrastructura (32%) și sectorul industrial (10%) sunt domeniile în care arhitecții estimează creșterea cererii de proiectare și arhitectură. Mai mult, doi din trei arhitecți consideră că prețurile practicate pentru serviciile de proiectare în cadrul licitațiilor publice sunt prea mici, relevă studiul TOP 100 firme de Arhitectură realizat de IBC Focus. Acesta este și motivul pentru care doar patru din 10 firme de arhitectură din România participă la proiectele de licitații publice. “Măririle de prețuri vor influența atât proiectele private cât și publice, având în vedere că arhitecții mizează în următoarea perioadă să câștige proiecte rezidențiale, majoritatea cu finanțări private, iar pe locul următor se află proiectele de infrastructură și cele sociale, ambele cu finanțare de la stat”, a declarat Andrei Spătaru, CEO IBC Focus. Pandemia nu a afectat afacerile din zona de arhitectură și proiectare din România, astfel încât cele mai puternice 100 de firme de arhitectură au reușit să își crească cifra de afaceri, potrivit IBC Focus. Mai mult, profitul cumulat al celor mai mari 100 firme de arhitectură a crescut cu 60% în 2020 față de anul precedent, ceea ce poate sugera că firmele de profil au operat deja creșteri de prețuri ce se revăd în marja de profit. Mai mult, jumătate dintre arhitecți (53%) estimează o creștere a veniturilor și în anul 2021, iar 26% dintre aceștia mizează pe o scădere a cifrei de afaceri.
Producția de cărbune a crescut în primele opt luni cu aprope o treime
Producția de cărbune net a României a totalizat, în primele opt luni ale acestui an, 2,118 milioane tone echivalent petrol, fiind cu 22,9% (394.800 tep) mai mare față de cea din perioada similară din 2020, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). În perioada menționată, România a importat 295.500 tep cărbune net, cu 39.100 tep (15,2%) mai mult față de cantitatea importată în perioada similară a anului anterior. Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează pentru acest an o producție de cărbuni de 3,020 milioane tep, în creștere cu 9,9% față de 2020, și importuri de 370.000 tep, în scădere cu 12,1%. Pentru 2022, CNSP prognozează o producție de 2,935 milioane tep, în scădere cu 2,8%, și importuri de 270.000 tep, în scădere cu 27%. Conform Strategiei Energetice Naționale, producția totală de cărbune va scădea de la 32 TWh în 2030, la 12 TWh în 2050, în continuarea tendinței de diminuare a cărbunelui în mixul energetic (45 TWh, în 2020). Pentru anul 2030, rezultatele modelării în Scenariul Optim ales arată că energia produsă din cărbune va înregistra o ușoară scădere, la 15,8 TWh, și va avea o pondere de 20,6%.
Rivian Automotive și-a revizuit în creștere prețul ofertei sale publice inițiale
Producătorul de automobile electrice Rivian Automotive, susținut de Amazon.com, și-a revizuit semnificativ în creștere prețul ofertei sale publice inițiale, vizând o evaluare de până la 65 de miliarde de dolari, transmite Reuters. La începutul săptămânii, compania anunțase că are în vedere o evaluare de peste 53 de miliarde de dolari, la un preț de 62 de dolari pe acțiuni. Ulterior, Rivian a anunțat că se așteaptă acum să vândă 135 de milioan e de acțiuni la un preț de 72-74 dolari pe unitate, pentru a atrage pe 9 noiembrie aproape 10 miliarde de dolari. Intervalul de preț a fost majorat datorită succesului unei runde de prezentare pentru investitori, acești anticipând că Rivian va fi următorul producător major de vehicule electrice într-un sector dominat de Tesla. Oferta publică ar putea face din Rivian una din numai trei companii care au atras peste 8 miliarde de dolari în ultimul deceniu, după Alibaba și Facebook. În timp ce startupul trebuie să ajungă la un volum semnificativ de vânzări de furgonete sau camionete, o evaluare de 65 de miliarde de dolari ar putea fi mai mare decât cea a grupului Stellantis, producătorul automobilelor Fiat, aducându-l aproape de Ford și General Motors. Rivian a investit masiv pentru a crește producția, inclusiv pentru camioneta sa de lux R1T, complet electrică, care a fost lansată în septembrie, învingând concurența rivalilor consacrați precum Tesla, General Motors și Ford. Compania a atras aproximativ 55.400 de precomenzi pentru modelele R1T și R1S în Statele Unite și Canada, începând cu 31 octombrie. Rivian a declarat că a început livrările R1T și a înregistrat venituri pentru cele trei luni încheiate la 30 septembrie. Pierderea netă pentru acea perioadă, totuși, se estimează că va crește din cauza costurilor de producție mai mari. Piața vehiculelor electrice este în plină expansiune, consumatorii fiind mai atenți la mediu, și este văzută ca un simbol al luxului pentru multe mărci. Tesla a produs un număr record de mașini în cel mai recent trimestru raportat, sugerând o cerere puternică de mașini electrice.
Amazon a vrea să lanseze 4.500 de sateliți pentru internet de mare viteză
Amazon.com a solicitat acordul autorităților de reglementare din Statele Unite pentru lansarea a 4.500 de sateliți pentru furnizarea de internet broadband în zone unde nu există servicii de internet de mare viteză, transmite Reuters. Amazon anunțase deja că intenționează să cheltuie cel puțin 10 miliarde de dolari pentru a construi 3.236 de astfel de sateliți în cadrul programului Project Kuiper. Joi seara, compania a cerut Comisiei Federale pentru Comunicații (FCC) aprobarea de a desfășura un total de 7.774 de sateliți în cadrul acestui proiect. Luni, Amazon a cerut aprobarea FCC pentru a lansa și opera două prototipuri de sateliți până la sfârșitul anului 2022. Amazon a declarat în cererea sa că sateliții ”vor servi gospodăriilor, spitalelor, întreprinderilor, agențiilor guvernamentale și altor organizații din întreaga lume, inclusiv în zonele geografice în care continuă să lipsească internetul broadband sigur”. ”Deși conectivitatea s-a îmbunătățit la nivel global, doar 51% din populația globală și 44% din populația țărilor în curs de dezvoltare sunt online”, se arată în documentul companiei. În 2020, FCC a aprobat planul Proiectului Kuiper pentru constelația de sateliți pe orbită joasă a Pământului, care va concura cu rețeaua Starlink, construită de SpaceX, compania miliardarului Elon Musk.
Pilula Pfizer a ridicat bursa americană la ceruri
Principalii indici bursieri de pe Wall Street au urcat vineri la maxime record și au înregistrat creșteri săptămânale solide, în urma datelor de pe piața americană a muncii și a informațiilor pozitive despre un tratament experimental al Pfizer pentru Covid-19, transmite Reuters. Dow Jones Industrial Average a urcat cu 0,56%, S&P 500 cu 0,37%, iar Nasdaq Composite cu 0,2%. S&P 500 și Nasdaq au atins niveluri record la închidere pentru a șaptea ședință consecutiv, iar Dow Jones Industrial Average a atins la rândul său un maxim record. Cei trei indici au consemnat creșteri săptămânale pentru a cincea săptămână consecutiv. Pe ansamblul săptămânii, S&P 500 a avansat cu 2%, Dow cu 1,42%, iar Nasdaq cu 3,05%. Potrivit Departamentului Muncii, piața muncii a crescut peste așteptări în octombrie. Bursa a fost influențată pozitiv și de datele unui studiu clinic realizat de Pfizer, care arată că pilula sa experimentală pentru Covid-19 reduce cu 89% probabilitatea spitalizării sau deceselor la adulții care riscă să dezvolte forme gravă de boală. Acțiunile Pfizer au urcat cu circa 11%.
Declin neașteptat al vânzărilor cu amănuntul în zona euro
Vânzările cu amănuntul din zona euro au înregistrat o scădere neașteptată în septembrie, din cauza performanțelor scăzute din Germania, dar și a vînzărilor slabe de produse nealimentare, potrivit datelor publicate vineri de biroul european de statistică Eurostat, transmite Reuters. Astfel, vânzările cu amănuntul, care sunt un indicator al cererii de consum, au scăzut în septembrie cu 0,3% comparativ cu luna precedentă, fiind însă mai mari cu 2,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Analiștii intervievați de Reuters anticipau pentru zona euro o creștere lunară de 0,3% în septembrie și de 1,5% față de intervalul similar al anului 2020. În condițiile în care prețurile energiei sunt în creștere, ca și numărul cazurilor de Covid-19, iar problemele din lanțurile de aprovizionare continuă, este de așteptat că reticența consumatorilor să devină mai mare în următoarele luni. Această tendință este scoasă în evidență de datele referitoare la intențiile de achiziții ale managerilor de companii, care arată că dezvoltarea afacerilor a încetinit în octombrie la minimul ultimelor șase luni. Un alt factor care va reduce puterea de cumpărare a oamenilor este prețul mare al petrolului.
