MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Finanțele au găsit 81.000 români cu venituri lunare de peste 25.000 lei
Cei mai mulți lucrează în Armată, Poliție, Justiție u impactul la buget al unui nou impozit nu este considerabil, dar apare un semnal pentru introducerea impozitării progresive
Ministerul Finanțelor a identificat aproximativ 81.000 de români - stat și privat - care obțin lunar peste 25.000 de lei din salarii și venituri asimilate, inclusiv din sporuri și indemnizații pentru consilii de administrație, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. Calculul a fost făcut în contextul noului impozit pregătit de Guvern, care, potrivit declarațiilor liderilor coaliției, ar urma să fie aplicat numai în sectorul de stat. O corelare cu date transmise de către Inspecția Muncii, care arată că la nivelul economiei sunt în total, stat și privat, 42.315 contracte de muncă cu salariu de peste 25.000 de lei pe lună, din care numai 2.300 la stat, sugerează că foarte multe astfel de venituri mari apar în bazele de date ale ANAF și Ministerului Finanțelor, dar nu și în Revisal, la Inspecția Muncii. Printre cei care nu apar în Revisal, potrivit legii, sunt militarii, structuri ale MAI, SRI, SIE, STS, SPP, parlamentarii, unii demnitari, primarii și magistrații. Totodată, aceste domenii cu angajați care nu apar în Revisal sunt tot cele în care sunt foarte mulți beneficiari de pensii speciale. Bugetari cu venituri (nu doar salarii) de peste 25.000 de lei pe lună sunt și în domenii precum gestionarea de fonduri europene, sănătate, dar și educație, potrivit surselor Profit.ro. Ministerul Finanțelor analizează aplicarea unei cote de impozit de 16% în cazul veniturilor obținute din surse publice și care depășesc 25.000 de lei pe lună. Ar intra astfel veniturile din slarii, sporuri, indemnizații în CA-uri, pensii speciale etc. Cota de 16% se va aplica părții de venit care depășește 25.000 de lei pe lună, în timp ce pentru suma de până la 25.000 de lei ar rămâne impozitul de 10%.
Soldul creditelor a avansat până la 370,49 miliarde lei
u față de martie 2022, creșterea netă este de 10,2%
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna martie 2023 cu 1,3% față de februarie 2023 (0,2% în termeni reali), până la nivelul de 370,49 miliarde lei, iar comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, a înregistrat o creștere de 10,2% (-3,8% în termeni reali), arată datel Băncii Naționale a României (BNR). Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârșitul lunii martie 2023 un sold de 613,957 miliarde lei. Aceasta a crescut cu 0,3% (0,7% în termini reali) față de luna februarie 2023, iar în raport cu martie 2022 s-a majorat cu 8,2% (-5,5% în termeni reali). ”Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna martie 2023 cu 1,3% față de februarie 2023 (0,2 la sută în termeni reali), până la nivelul de 370,493 miliarde lei. Creditul în lei, cu o pondere de 67,8% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 0,4%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 32,2% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 3,1% (2,4%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 10,2% (-3,8% în termeni reali), pe seama majorării cu 2,7% a componentei în lei (-10,3% în termeni reali) și cu 30,2% a componentei în valută exprimată în lei (evoluție similară în cazul exprimării indicatorului în euro)”, arată datele BNR. Creditul guvernamental a înregistrat o creștere în luna martie 2023 de 2,8% față de luna februarie 2023, până la 179,425 miliarde lei. În raport cu martie 2022, acesta s-a majorat cu 9,4% (-4,5% în termeni reali). Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna martie 2023 cu 0,5% față de luna anterioară, până la nivelul de 524,454 miliarde lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 9,5% (-4,4% în termeni reali). Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 67,1% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 1,2% față de luna februarie 2023, până la 351,686 miliarde lei. Comparativ cu luna martie 2022, acestea s-au majorat cu 17,8% (2,8% în termeni reali). Depozitele în lei ale gospodăriilor populației au crescut cu 1,2% față de luna anterioară, până la 185,495 miliarde lei și cu 18,3% (3,3% în termeni reali) față de aceeași perioadă a anului anterior. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) s-au majorat cu 1,3% (până la 166,19 miliarde lei) față de luna precedentă, iar față de luna martie 2022, au înregistrat o creștere de 17,3% (2,4% în termeni reali). Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 32,9% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, au scăzut cu 1,1% față de luna februarie 2023, ajungând până la nivelul de 172,768 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au diminuat cu 1,6%, până la 34,909 miliarde euro). Comparativ cu luna martie 2022, indicatorul exprimat în lei s-a diminuat cu 4,1% (-4,2%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au scăzut cu 0,7% față de luna februarie 2023, până la 122,434 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au diminuat cu 1,3%, până la 24,738 miliarde euro). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, scăderea acestui indicator exprimat în lei a fost de 2,1% (evoluție similară în cazul exprimării indicatorului în euro).
ANL, implicată într-o tentativă de fraudă cu mijloace de plată electronice
u Agenția transmite că nu percepe taxe pentru prelucrarea dosarelor
Agenția Națională pentru Locuințe anunță, joi, o tentativă de fraudă prin mijloace de plată electronice și precizează că nu solicită taxe sau comisioane pentru prelucrarea dosarelor. ANL a transmis, joi, mai multe precizări, după ce a fost sesizată cu privire la o tentativă de fraudă în care este implicat numele instituției. ”Agenția Națională pentru Locuințe nu percepe taxe pentru prelucrarea dosarelor de înscriere/ datelor/ cererilor depuse la instituție și avertizează persoanele, care sunt contactate telefonic sau primesc mesaje SMS/ emailuri pentru efectuarea unor plăți online, să nu dea curs solicitărilor”, a transmis, joi, instituția. Sursa citată a rpecizat că acest tip de mesaje care pretind a veni din partea instituției sunt folosite cu scopul de a frauda/ colecta datele bancare ale persoanelor, pentru a sustrage bani din conturile acestora. ”Reprezentanții Agenției au raportat toate atacurile semnalate de cetățeni către instituțiile abilitate și colaborează cu autoritățile statului responsabile cu securitatea cibernetică pentru investigarea cauzelor incidentului. Agenția Națională pentru Locuințe se delimitează de aceste practici frauduloase în care numele instituției este folosit în mod abuziv”, a mai transmis instituția.
Acționarii OMV Petrom au aprobat distribuirea de dividende record
OMV Petrom anunță hotărârile adoptate în cadrul Adunărilor Generale ale Acționarilor, care au avut loc în data de 26 aprilie 2023. Acționarii au aprobat astfel distribuirea de dividende record în valoare de peste 2,3 miliarde lei aferente anului financiar 2022 și investiții de aproximativ 6 miliarde lei pentru anul 2023, cu potențial de creștere de peste 1 miliard de lei. Acționarii au aprobat totodată delistarea de a Bursa de Valori din Londra a certificatelor globale de depozit (GDR-uri) emise de Citibank N.A. ”2022 a fost fără precedent din punct de vedere al condițiilor de piață și al rezultatelor. Prin urmare, vom crește investițiile în România cu aproape 70%, la 6 miliarde de lei și vom distribui dividende record în valoare de peste 2,3 miliarde lei”, spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom. Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor a aprobat propunerea Directoratului de a distribui dividende de bază record în valoare brută de 0,0375 lei/acțiune pentru anul financiar 2022, reprezentând o creștere anuală de 10%. Valoarea totală brută a dividendelor de distribuit se ridică la peste 2,3 miliarde de lei, reprezentând 23% din profitul net pentru anul 2022. Dividendele vor fi distribuite acționarilor înregistrați la data curentă. Aproape 1 miliard de lei va fi distribuit acționarilor români, care dețineau la 31 decembrie 2022 peste 40% din acțiunile companiei. Din această sumă, peste 480 de milioane de lei vor fi distribuite către statul român, care deține, prin Ministerul Energiei, 20,7% din acțiunile OMV Petrom S.A. AGOA a aprobat un buget de investiții de aproximativ 7 miliarde lei care include 6 miliarde lei investiții planificate și 1 miliard lei buget contingent pentru a acoperi posibilitatea accelerării unora dintre proiectele noastre strategice și a altor oportunități de investiții. În cadrul AGOA s-a aprobat numirea a trei membri in Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom, respectiv Reinhard Florey, Katja Tautscher și Berislav Gaso, anterior membri interimari ai Consiliului de Supraveghere, care se alătură membrilor din prezent, și anume Alfred Stern, Martijn van Koten, Niculae Havrileț, Răzvan-Eugen Nicolescu, Marius Ștefan și Jochen Weise. De asemenea, in cadrul AGOA a fost aprobată numirea KPMG Audit SRL ca nou auditor financiar pentru auditul situațiilor financiare 2023.
Economistul șef al Băncii Angliei: Britanicii trebuie să accepte că acum sunt mai săraci
Companiile și lucrătorii din Marea Britanie încearcă să transfere impactul inflației de la unii la alții, iar asta riscă să ducă la o inflație persistentă, consideră Huw Pill, economistul șef al Băncii Angliei, transmite CNBC. ”Acum ne confruntăm cu acea reticență de a accepta că da, avem cu toții o situație mai proastă, că toți trebuie să suportăm impactul”, a spus Pill într-un episod din Columbia Law School și podcast-ul ”Beyond Unprecedented” al Centrului Millstein, lansat marți. ”Să încercăm să transferăm acel cost către unul dintre compatrioții noștri și să spunem, vom fi bine, dar ei vor trebui să ne suporte partea, ca la jocul dă mai departe pachetul... este ceea ce generează inflație”, a arătat el. Pill a discutat despre ”seria de șocuri inflaționiste” care a alimentat inflația în ultimele 18 luni, de la întreruperea aprovizionării cauzate de pandemie și programele guvernamentale de sprijin pentru gospodării care stimulează cererea, până la invazia rusă în Ucraina și creșterea rezultată a prețurilor energiei în Europa. Aceasta a fost urmată de vremea nefavorabilă și de un focar de gripă aviară, care au determinat creșterea prețurilor alimentelor. Dar Pill a spus că nu aceasta este toată povestea și că este ”normală” schimbarea comportamentului celor care stabilesc prețuri și salarii în economii, inclusiv Regatul Unit și SUA, atunci când costurile vieții, cum ar fi facturile energiei, cresc, lucrătorii cer salarii mai mari și afacerile măresc prețurile. ”Desigur, acest proces se înfrânge singur, în cele din urmă”, a spus Pill. El a adăugat că Regatul Unit, care este un importator net de gaze naturale, s-a confruntat cu o situație în care mărfurile pe care le cumpără din restul lumii s-au scumpit mult în raport cu ceea ce vinde restului lumii, în primul rând servicii. Regatul Unit importă aproape jumătate din alimente. ”Dacă ceea ce cumperi s-a scumpit mult în raport cu ceea ce vinzi, vei fi mai rău”, a spus Pill.
Amazon a început concedierile
Amazon a început miercuri să concedieze angajați din diviziile sale de cloud computing și resurse umane. CEO-ul Amazon Web Services (AWS), Adam Selipsky, și șefa de resurse umane, Beth Galetti, au trimis note angajaților din SUA, Canada și Costa Rica, informându-i despre reducerile de locuri de muncă, transmite CNBC. ”Este o zi grea în organizația noastră”, a scris Selipsky în notă. Disponibilizările fac parte din reducerile de locuri de muncă anunțate anterior, care se preconizează că vor afecta 9.000 de angajați. Săptămâna trecută, Amazon a concediat câțiva angajați din unitatea sa de publicitate și a renunțat în ultimele săptămâni la angajații din unitatea de jocuri video și unitățile de streaming live Twitch. Amazon a încheiat o rundă separată de disponibilizări la începutul acestui an, care a afectat aproximativ 18.000 de angajați. Combinate cu reducerile din această lună, disponibilizările marchează cele mai mari concedieri din istoria de 29 de ani a Amazon. CEO-ul Amazon, Andy Jassy, a redus în mod agresiv costurile în întreaga companie, deoarece retailerul online ia în calcul o recesiune economică și o încetinire a creșterii în activitatea sa de bază de retail. Amazon a înghețat angajările în forța de muncă corporativă, a renunțat la unele proiecte experimentale și a încetinit extinderea depozitelor.
Lenovo lansează smartphone-ul ThinkPhone by Motorola
La nouă ani după ce a cumpărat Motorola, Lenovo lansează primul smartphone care folosește în nume ambele branduri și deschide calea unei noi serii de dispozitive mobile. Lenovo ThinkPhone by Motorola este promovat ca un dispozitiv de business care funcționează bine în tandem cu un laptop ThinkPad. Acesta are multe dintre caracteristicile standard ale unui flagship mainstream. Sub ecranul OLED de 6,5 inch cu rezoluție 1080p și 144Hz rată de împrospătare se ascunde un chipset Snapdragon 8 Plus Gen 1. Memoria RAM poate fi de 8GB sau 12GB, în vreme ce în ceea ce privește spațiul de stocare, clienții vor putea alege între 128GB și 512GB. Bateria are o capacitate de 5.000mAh. Sistemul foto este compus din trei camere - 50MP wide, 13MP ultrawide și 2MP profunzime. Dispozitivul beneficiază de certificarea IP68 pentru rezistență la apă și praf. Noul smartphone Lenovo cooperează cu laptopurile ThinkPad prin intermediul unei aplicații numite Think 2 Think, care permite, printre altele, partajarea datelor, a textului copiat în clipboard și altele. Lenovo ThinkPhone by Motorola va costa de la 700 de dolari, ceea ce-l face o alternativă atractivă la multe alte flagship-uri cu Android lansate anul acesta.
Prețurile petrolului au scăzut cu aproape 4%
Prețurile petrolului au scăzut miercuri cu aproape 4%, continuând declinul puternic din sesiunea precedentă, chiar și după ce un raport a arătat că stocurile de țiței din SUA au scăzut mai mult decât erau așteptările, pe măsură ce s-au amplificat temerile de recesiune în cea mai mare economie a lumii, transmite Reuters. Cotația țițeiului Brent a închis la 77,69 dolari pe baril, pierzând 3,08 dolari sau 3,8%. Prețul țițeiului american West Texas Intermediate a închis la 74,30 dolari pe baril, scăzând cu 2,77 dolari, sau 3,6%. Datele Energy Information Administration (EIA), care arată că stocurile de țiței din SUA au scăzut săptămâna trecută cu 5,1 milioane de barili, până la 460,9 milioane de barili, au contribuit la limitarea scăderii prețurilor, depășind cu mult previziunile analiștilor privind un declin de 1,5 milioane de barili, într-un sondaj Reuters. Stocurile de benzină și produse distilate au scăzut, de asemenea, cu 2,4 milioane de barili, până la 221,1 milioane de barili și, respectiv, cu aproape 600.000 de barili, până la 111,5 milioane de barili, a spus AIE.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
