Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Exporturile României s-au contractat cu 18,1% în primele șase luni

Ziarul de Vrancea
8 aug 2020 608 vizualizări

în aceeașI perioadă importurile au scăzut cu doar 12,6%

Exporturile României au scăzut cu 18,1% în primele șase luni, la 28,59 miliarde euro, iar importurile au scăzut cu 12,6%, 37,25 miliarde euro, comparativ cu perioada similară din 2019, potrivit datelor anunțate luni de Institutul Național de Statistică (INS). ”În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2020, exporturile FOB au însumat 28,59 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 37,255 miliarde euro. În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2020, exporturile au scăzut cu 18,1%, iar importurile au scăzut cu 12,6%, comparativ cu perioada 1 ianuarie -30 iunie 2019. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie -30 iunie 2020 a fost de 8,665 miliarde euro, mai mare cu 935,7 milioane euro decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019”, arată datele INS. În luna iunie 2020, exporturile FOB au însumat 4,843 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 6,164 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,321 miliarde euro. Față de luna iunie 2019, exporturile din luna iunie 2020 au scăzut cu 12,9%, iar importurile au scăzut cu 7,9%. În perioada ianuaie-iunie 2020, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (46,6% la export și 35,6% la import) și alte produse manufacturate (31% la export și respectiv 30% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1 ianuarie -30 iunie 2020 a fost de 20,827 miliarde euro la expedieri și de 27,195 miliarde euro la introduceri, reprezentând 72,8% din total exporturi și 73% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în primele șase luni ale acestui an a fost de 7,762 miliarde euro la exporturi și de 10,059 miliarde euro la importuri, reprezentând 27,2% din total exporturi și 27% din total importuri. Soldul balanței comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB și a importului CIF, ca diferență între acestea. Soldul negativ al balanței comerciale se numește deficit, iar cel pozitiv se numește excedent. Prețul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă prețul la frontiera țării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum și toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord. Prețul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă prețul la frontiera țării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale prețului FOB, cât și costul asigurării și transportului internațional.

Vânzările restaurantelor de pe litoral au intrat la apă cu 40%

u în ultima perioadă se observă că numărul tinerilor care vin pe Litoral este în scădere

Vânzările restaurantelor, afectate oricum de distanțarea socială (mese mai puține pe terase) și de faptul că interioarele sunt încă închise, au scăzut și mai mult de la începutul lunii august, cu 40% în medie, potrivit datelor centralizate de Litoralulromanesc.ro, care precizează că decizia ca terasele să fie închise la ora 23:00 a dus la o diminuare bruscă a numărului rezervărilor făcute de tineri pentru stațiunile de la mare. ”Decizia ca terasele să fie închise la ora 23:00 a dus la o diminuare bruscă a numărului rezervărilor făcute de tineri pentru stațiunile de la mare, în timp ce în cazul familiilor cu copii, care se simt mai în siguranță prin prisma noilor măsuri, numărul rezervărilor a crescut în ultima săptămână”, potrivit datelor centralizate de Litoralulromanesc.ro, una din cele mai mari agenții care aduce turiști în stațiunile autohtone de la Marea Neagră. Reprezentanții companiei spun că la doar o săptămână de la decizia ca terasele să fie închise la ora 23:00, efectele pe litoral se văd deja. ”Vânzările restaurantelor, afectate oricum de distanțarea socială (mese mai puține pe terase) și de faptul că interioarele sunt încă închise, au scăzut și mai mult de la începutul lunii august, cu 40% în medie, reiese din discuțiile purtate cu operatorii din domeniu”, arată agenția de turism. Pe de altă parte, din datele centralizate de Litoralulromanesc.ro, numărul rezervărilor făcute de tineri cu vârste de până la 22-24 de ani, care veneau la mare în special pentru distracție, a scăzut și el. "Este vorba despre tineri care veneau pe tot litoralul, dar în special în Mamaia și Vama Veche, și care ajungeau pe plajă doar ca să se odihnească după petrecerile de seara", a declarat Ionuț Nedea, directorul general al Litoralulromanesc.ro. Agenția de turism arată că închiderea teraselor la ora 23:00 le-a dat încredere turiștilor familiști cu copii că se respectă măsurile de distanțare pe litoral, iar numărul rezervărilor făcute de aceștia a crescut în ultima săptămână. ”În acest sezon s-a propagat, în mod fals, ideea că pe litoral se fac petreceri și că nu se respectă legea, iar în media au fost prezentate cazuri de turiști din Vama Veche sau Costinești, tineri, care nu respectau regulile, se adunau în fața barurilor și dansau până dimineața, în grupuri foarte mari. Acest lucru a creat o stare de neliniște printre românii care vor să se protejeze și să stea departe de aglomerație”, potrivit companiei. Imaginea care se propaga a indus o stare de panică printre anumiți turiști. "Eu, personal, cred că măsura de închidere a teraselor la ora 23:00 nu e una bună și potrivită, pentru că e ca și cum i-ai face tratament pentru cancer unui bolnav de pojar. Iei măsuri prea drastice pentru o problemă care se putea rezolva punctual. În acest moment e afectată o industrie întreagă pentru că, din cauza faptului că terasele se închid la ora 23:00, proprietarii nu pot introduce 2-3 serii de clienți pe seară. Autoritățile știau unde erau locurile în care se adunau tinerii și, mai degrabă, ar fi putut interzice accesul punctual în respectivele spații după ora 23:00, nu pe terasele unde se servește mâncarea”, a mai spus Ionuț Nedea. Pentru deținătorii de terase, scăderea numărului de clienți este estimată, în medie, la 40% după apliarea măsurii de închidere la ora 23:00, pentru că, în majoritatea cazurilor, consumul se temperează începând cu ora 22:00.

Populația a subscris titluri Fidelis de peste 2 miliarde lei

Populația a subscris, în perioada 15 iulie - 7 august, titluri de stat Fidelis în lei și valută în valoare echivalentă de peste 2 miliarde de lei, cea mai mare sumă atrasă prin programul Fidelis, a anunțat luni Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Potrivit sursei citate, MFP a atras 1,22 miliarde de lei și 168,4 milioane de euro prin trei emisiuni de titluri de stat pentru populație în cadrul Programului Fidelis, prin oferta primară de vânzare care s-a derulat în perioada 15 iulie - 7 august, ce urmează a fi listate pe piața reglementată administrată de Bursa de Valori București - SA (BVB). "Oferta a cuprins două emisiuni în lei, cu maturități de doi, respectiv patru ani, și o emisiune în euro, cu scadență la cinci ani, care au fost subscrise astfel: maturitatea de 2 ani - 562,4 milioane de lei, cu un număr de 5.414 ordine; maturitatea de 4 ani - 662,5 milioane de lei, cu un număr de 1.748 ordine; maturitatea de 5 ani - 168,4 milioane de euro (815 milioane de lei), cu un număr de 2.763 ordine", se menționează în comunicat. Potrivit MFP, o premieră este emisiunea în euro, fiind prima emisiune de titluri de stat denominată în monedă europeană pe care o lansează Ministerul Finanțelor Publice pentru populație prin acest instrument. Celelalte două emisiuni de titluri de stat, emise în lei, reprezintă primele emisiuni pentru populație din ultimii patru ani. Titlurile de stat pot fi tranzacționate la BVB începând de joi, 13 august, în mod transparent, prin intermediarii autorizați. Dobânda anuală pentru titlurile în euro este de 2%, în timp ce pentru titlurile în lei dobânda anuală este de 4% în cazul celor cu scadența în 2022 și de 4,5% în cazul celor cu scadența în 2024.

Piața auto din România a scăzut cu peste o treime, în primele șapte luni

Piața auto din România a înregistrat o contracție de 34,2% la nivelul primelor șapte luni ale anului, față de aceeași perioadă din 2019, arată datele Asociației Producătorilor și Importatorilor Auto (APIA), publicate luni. Conform analizei sectoriale, din ianuarie până în iulie, topul general pe mărci (autoturisme  autovehicule comerciale) este condus de către Dacia - cu 20.252 unități, urmată de către Volkswagen (5.779), Renault (5.667), Skoda (5.000), Ford (4.905) și Hyundai (4.064). Pe segmentul autoturismelor s-a consemnat, în primele șapte luni din 2020, o scădere generală de 34%, în comparație cu intervalul similar din anul anterior. Ierarhia vânzărilor este condusă de către Dacia, cu 18.950 de unități (-33,8% față de 2019, cotă de piață 30,7%). Pe locurile următoare se clasează Skoda - cu 5.000 de unități (-34,6% față de primele șapte luni din 2019 și cotă de piață de 8,1%), Volkswagen - cu 4.880 unități (-24,5%, cotă de piață 7,9%), Renault - cu 4.678 de unități (-44,3%, cotă de piață 7,6%) și Hyundai - cu 4.064 de unități (-8,9%, cotă de piață 6,6%). De asemenea, pe modele, cu cele 8.353 de unități vândute, Dacia Logan este cel mai bine vândut după primele șapte luni din 2020, în scădere cu 46,6%, comparativ cu datele din anul trecut, urmat de Dacia Duster (4.731 unități, -25,9%), Dacia Sandero (4.576 unități, -7,6%), Renault Clio (2.074 unități, -44,6%) și Skoda Octavia (1.795 unități, -39%). În funcție de tipul de combustibil al achizițiilor de autoturisme, în intervalul ianuarie - iulie, autoturismele pe benzină continuă să dețină cea mai mare pondere, respectiv 65,6% din total (în scădere față de cota înregistrată anul trecut, de 69,5%). Autoturismele "verzi", respectiv cele electrice (100% și hibride plug-in), precum și cele hibride (care dispun de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă) au înregistrat un volum în creștere de 3,6%), comparativ cu perioada similară a anului trecut. Pe subcategorii, o creștere importantă (de 38,6%) a fost consemnată la autoturismele 100% electrice, dar și una mult mai consistentă, de 115,1%, la cele hibride plug-in. Pe de altă parte, autoturismele hibride care dispun de propulsie electrică (nu sunt incluse aici cele mild hibrid) înregistrează după primele șapte luni din 2020 o evoluție negativă (-11,5%).

O companie cu 1.600 de angajați în România își lasă jumătate de salariațI să lucreze de acasă

Grupul brazilian de tehnologie Stefanini și-a planificat ca aproximativ 50% din cei 25.000 de angajați ai săi din întreaga lume să lucreze de la distanță în următoarele 12-18 luni, cu o flexibilitate variabilă, împărțită pe trei categorii. De asemenea, grupul anunță că face angajări, indiferent de localizarea geografică. Compania are 2.500 de angajați la nivelul țărilor din regiunea EMEA, dintre care peste 1.600 lucrează în România, în cele trei birouri din București, Sibiu și Târgu Mureș. ”Compania globală de tehnologie Stefanini a lansat proiectul 'Stefanini Everywhere', prin care explorează implementarea de noi modele de lucru și o recrutare extinsă la nivel geografic, cu obiectivul ca aproximativ 50% din angajații săi din întreaga lume să lucreze de la distanță în următoarele 12-18 luni, cu o flexibilitate variabilă, împărțită pe trei categorii. Pandemia de Coronavirus a adus cu sine o serie de provocări, inclusiv o mișcare rapidă a companiei și angajaților de adaptare la telemuncă”, informează compania. Peste 90% dintre cei 25.000 de angajați ai Stefanini au realizat activități la distanță în această perioadă, în cele patru regiuni în care compania este prezentă. „Munca la distanță era un lucru la ordinea zilei pentru o parte dintre colegii noștri, dar din martie am fost nevoiți să extindem acest model la întreaga echipă. Ne-am bucurat să vedem că angajații noștri au reușit să se adapteze rapid la noul lor mediu de lucru și un sondaj intern recent ne-a arătat că cei mai mulți dintre ei au reușit să aibă un echilibru mult mai bun între viața profesională și cea personală. În plus, acest mod de lucru ne permite să recrutăm noi talente pe care nu le-am putut lua în considerare până acum”, spune Andreea Miron, EMEA people&culture manager în cadrul Stefanini. Ea afirmă că pandemia de coronavirus a redus călătoriile în interes de serviciu și a dovedit că este posibil ca oamenii să călătoreacă mai puțin și totuși să își continue în mod eficient activitățile prin intermediul platformelor digitale. ”Mediul de lucru digital ne ajută să combatem deficitul de talente cu care se confruntă multe companii, extinzând aria de recrutare și angajând profesioniști, indiferent de localizarea geografică. Ne dorim să ne creștem în continuare echipa, iar partea bună este că noul mod de lucru ne permite acum să facem asta fără a fi nevoiți să ne extindem prezența cu birouri în alte orașe sau țări”, a declarat Farlei Kothe, CEO Stefanini EMEA.

Apple refuză  Microsoft, Google și Facebook

Apple refuză să permită accesul la App Store al aplicațiilor de jocuri ale Microsoft, Google și Facebook, motivul fiind că aplicațiile respective oferă acces la jocuri care nu au fost evaluate conform criterilor producătorului de iPhone-uri și iPad-uri, relatează Business Insider. ”Clienții noștri beneficiază de aplicații și jocuri extraordinare de la milioane de dezvoltatori, iar serviciile de jocuri se pot lansa pe App Store, cu condiția de respecte aceleași reguli care sunt aplicate tuturor dezvoltatorilor, inclusiv să prezinte jocuri individuale pentru evaluare și să apară în hărți și căutări”, a declarat un purtător de cuvânt al Apple. Apple aplică această politică numai serviciilor de jocuri, dar permite în schimb ca Netflix și Spotify să ofere acces la biblioteci vaste, care nu trebuie să treacă prin procesul de evaluare al App Store. Motivul acestei diferențe de abordare este că jocurile sunt interactive, spre deosebire de muzică și filme. "App Store a fost creat pentru a fi un loc sigur, de încredere, unde clienții să descopere și să descarce aplicații, fiind o oportunitate de afaceri extraordinară pentru toți dezvoltatorii”, a mai spus purtătorul de cuvânt. Atât Microsoft cât și Facebook resping public această politică a Apple.

Toponimul Topoloveni, marcă înregistrată la OSIM

Toponimul Topoloveni, devenit cunoscut publicului larg datorită magiunului din prune Topoloveni și celorlalte produse ale Sonimpex Topoloveni este oficial marcă înregistrată la OSIM, au anunțat reprezentanții firmei. Certificatul de înregistrare a mărcii Topoloveni a fost obținut de către Sonimpex Topoloveni pentru mai multe categorii de produse, de la magiunuri, dulcețuri, zacuște, bulion sau sarmale până la produse de patiserie și cofetărie care conțin magiunuri sau dulcețuri și, de asemenea, până la o listă lungă de fructe și legume proaspete. Certificatul de înregistrare a fost eliberat de către OSIM la 5 august 2020, iar durata de protecție a mărcii este de 10 ani de la data depozitului sau data solicitării (26 iulie 2019), cu posibilitate de reînnoire, arată reprezentanții companiei, într-un comunicat de presă transmis luni. Procesul de înregistrare a mărcii a fost coordonat de agenția de proprietate intelectuală Nomenius. În 2011, magiunul din prune Topoloveni a primit din partea Uniunii Europene certificarea de Indicație Geografică Protejată (IGP), Sonimpex fiind primul producător din industria alimentară de la noi care a obținut această formă de protecție a unui produs și, din 2011 până în 2016, singurul. O unicitate în plus a Indicației Geografice Protejate pentru magiunul din prune Topoloveni este că, dintre cele aproximativ 1500 de certificări de calitate oferite de Uniunea Europeană, este singurul IGP care a fost acordat unui producător individual și nu unui Grup.

Indicele ROBOR la 3 luni a rămas  la 2,04%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas luni la nivelul de 2,04%, nivel atins ultima oară pe 9 februarie 2018, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni a scăzut la 2,12%. Acesta este un nou minim al ROBOR la șase luni consemnat de la 1 ianuarie 2018. Declinul are loc în urma deciziei din 5 august a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) de reducere a ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.