MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Exporturile au urcat de 12 ori mai încet față de importuri
Exporturile României au crescut uşor în primele patru luni, la 31,457 miliarde euro, iar importurile au crescut cu 6%, la 43,063 miliarde euro l deficitul balanţei comerciale, mai mare cu aproape 25% faţă de perioada similară a anului trecut
Exporturile României au crescut cu 0,5% în primele patru luni, la 31,457 miliarde euro, iar importurile au crescut cu 6%, la 43,063 miliarde euro, faţă de perioada similară a anului trecut, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2025, exporturile FOB au însumat 31,457 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 43,063 miliarde euro. În perioada 1.I-30.IV 2025, exporturile au crescut cu 0,5%, iar importurile au crescut cu 6%, comparativ cu perioada 1.I-30.IV 2024. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.IV 2025 a fost de 11,606 miliarde euro, mai mare cu 2,284 miliarde euro (Â24,5%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.IV 2024”, arată datele INS. În luna aprilie 2025, exporturile FOB au însumat 7,867 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 11,008 miliarde euro, rezultând un deficit de 3,141 miliarde euro. Faţă de luna aprilie 2024, exporturile din luna aprilie 2025 au scăzut cu 5,2%, iar importurile au crescut cu 0,4%. În primele patru luni din acest an, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (46,5% la export şi 35,2% la import) şi alte produse manufacturate (27,7% la export şi 27,9% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada ianuarie-aprilie 2025 a fost de 22,346 miliarde euro la expedieri şi de 30,922 miliarde euro la introduceri, reprezentând 71% din total exporturi şi 71,8% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada ianuarie-aprilie 2025 a fost de 9,111 miliarde euro la exporturi şi de 12,140 miliarde euro la importuri, reprezentând 29% din total exporturi şi 28,2% din total importuri.
Veniturile totale medii lunare pe gospodărie au crescut cu 15,3%
l veniturile totale medii lunare au reprezentat în anul 2024, în termeni nominali, 8.270 lei pe o gospodărie
%Veniturile totale medii lunare s-au ridicat în anul 2024, în termeni nominali, la 8.270 lei pe o gospodărie, reprezentând 3.302 lei pe o persoană, în creştere cu 15,3%, respectiv, cu 15% faţă de anul 2023, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”Veniturile totale medii lunare au reprezentat în anul 2024, în termeni nominali, 8.270 lei pe o gospodărie, reprezentând 3.302 lei pe o persoană, în creştere cu 15,3%, respectiv, cu 15% faţă de anul 2023. Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost în anul 2024, în termeni nominali, de 7.013 lei pe o gospodărie (2.800 lei pe o persoană) şi au reprezentat 84,8% din veniturile totale, în creştere cu 790 lei faţă de anul 2023”, arată datele INS. Veniturile băneşti medii lunare au fost în anul 2024, de 7.698 lei lunar pe o gospodărie (3.074 lei pe o persoană) în creştere cu 15,9% faţă de anul 2023, iar veniturile în natură de 572 lei lunar pe o gospodărie (228 lei pe o persoană), în creştere cu 7,6% faţă de anul 2023. Salariile brute şi alte drepturi salariale au fost de 5.557 lei lunar pe o gospodărie şi au format cea mai importantă sursă a veniturilor totale (67,2% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creştere faţă anul 2023 cu 0,4 puncte procentuale). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o atât veniturile din prestaţii sociale, de 1668 lei lunar pe o gospodărie (20,2% în anul 2024, respectiv, 20,4% în anul 2023 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (6,9% în anul 2024, respectiv, 7,4% în anul 2023), formate din valoarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiari de prestaţii sociale (1,5% în anul 2024, respectiv, 1,6% în anul 2023) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (5,4% în anul 2024, respectiv, 5,8% în anul 2023). În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban, în anul 2024, a fost de 9.207 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană, de 3.924 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural. Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în anul 2024, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale ȋn veniturile totale a fost de 73,3%, mai mare cu 16,3 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestaţii sociale a fost de 21,4%, mai mare cu 2 puncte procentuale faţă de cea din mediul urban. Ponderea veniturilor în natură a fost de 11,7% în mediul rural, de 2,9 ori mai mare faţă de cea din mediul urban. Cheltuielile băneşti medii lunare au fost, în anul 2024, de 6.567 lei pe o gospodărie (2.622 lei pe o persoană) mai mari cu 13,1% faţă de anul 2023, respectiv cu 12,8% la nivel de persoană. Contravaloarea consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii, în anul 2024, a fost, în medie, de 446 lei lunar pe o gospodărie (178 lei pe o persoană), în creştere cu 7,6% faţă de anul 2023. În anul 2024, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul (cheltuielile băneşti de consum şi contravaloarea consumului uman din resurse proprii) de 4.248 lei lunar pe o gospodărie (60,6%) şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor de 2.308 lei pe o gospodărie (32,9%).
FPIOR: ”Nu mai au ce să caute dughenele, caşcarabetele pe litoral”
Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR) salută controalele şi măsurile ferme luate de ANPC pentru eliminarea unităţilor neautorizate de pe litoral – aşa-numitele chioşcuri improvizate sau “dughene” şi solicită schimbarea legislaţiei în privinţa comerţului cu alimente. Potrivit FPIOR, acţiunile recente ale ANPC de a îndepărta aceste unităţi ilegale sunt în interesul general al industriei turistice, iar mesajul este clar şi ferm: “nu mai au ce să caute dughenele, caşcarabetele pe litoral”. Patronatele spun că nu pot permite ca, în vecinătatea unui restaurant sau a unei terase care investeşte şi respectă toate standardele, să apară o unitate improvizată care vinde produse similare fără respectarea acestor cerinţe, practicând un comerţ ilicit. ”Federaţia Ospitalităţii se oferă să implementeze programe comune de educaţie pentru agenţii economici împreună cu ANPC şi solicită schimbarea legislaţiei în privinţa comerţului cu alimente. FPIOR salută controalele şi măsurile ferme luate de ANPC pentru eliminarea unităţilor neautorizate de pe litoral – aşa-numitele chioşcuri improvizate sau “dughene” – apreciind că aceste acţiuni sunt esenţiale pentru protejarea turiştilor şi asigurarea unui mediu de afaceri corect şi civilizat”, anunţă FPIOR. FPIOR subliniază că respectarea cadrului legal în vigoare reprezintă o condiţie fundamentală pentru protejarea sănătăţii şi siguranţei turiştilor. Potrivit HG 559/2001 privind măsurile de comercializare a produselor alimentare în staţiunile turistice este permisă numai în unităţi turistice de alimentaţie publică clasificate sau în unităţi specializate autorizate. Orice abatere de la aceste reguli poate pune în pericol sănătatea consumatorilor, poate submina încrederea publicului în destinaţiile turistice româneşti şi nu mai trebuie tolerate, arată patronatele. “Dacă vrem sa facem profit din turism, sa fim oficial o ţară turistică, nici un compromis nu îşi mai are rostul. Toate patronatele sunt îngrijorate de diferenţa care s-a făcut de-lungul timpului: comercianţii înregistraţi plătesc taxe şi primesc controale, in timp ce comerţul ilicit prospera. Multumim ANPC pentru implicare”, spune Valentin Şoneriu, preşedinte FPIOR. Autorităţile competente au responsabilitatea să aplice legea în mod consecvent, consideră el.
Industria auto, ”în panică totală” din cauza blocajului de aprovizionare cu pământuri rare
Frank Eckard, directorul general al producătorului german de magneţi Magnosphere, primeşte un val de apeluri disperate din partea producătorilor auto şi a furnizorilor de componente. Aceştia caută cu disperare surse alternative de magneţi, după ce restricţiile la export impuse de China au dus la o penurie severă, relatează Reuters. Unii furnizori i-au spus lui Eckard că fabricile lor ar putea fi oprite până la jumătatea lunii iulie dacă nu găsesc rapid o soluţie. ”Întreaga industrie auto e în panică totală. Sunt dispuşi să plătească orice preţ,” a declarat Eckard. Restricţiile Chinei la exporturile de magneţi pe bază de pământuri rare – componente esenţiale în producţia de automobile – au reactivat îngrijorările în rândul executivilor auto. Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri că omologul său chinez, Xi Jinping, a fost de acord să permită fluxul de pământuri rare şi magneţi către Statele Unite. O echipă comercială americană urmează să aibă discuţii cu oficiali chinezi la Londra luni. Industria auto se teme că această criză ar putea deveni al treilea şoc major de aprovizionare în cinci ani. Între 2021 şi 2023, lipsa de semiconductori a eliminat milioane de unităţi din planurile de producţie. Înainte de asta, pandemia de COVID-19 a dus la oprirea fabricilor în 2020. Deşi aceste crize au determinat companiile auto să-şi consolideze strategiile de aprovizionare şi să reevalueze practicile de stocuri minime, Eckard crede că ”nimeni nu a învăţat nimic din trecut”. China controlează aproximativ 70% din extracţia globală de pământuri rare, 85% din capacitatea de rafinare şi 90% din producţia de aliaje şi magneţi pe bază de pământuri rare, potrivit AlixPartners. Conform Agenţiei Internaţionale a Energiei, un vehicul electric foloseşte aproximativ 0,5 kg de pământuri rare, iar unul cu motor termic, cam jumătate din această cantitate. Problema e agravată de dominaţia Chinei asupra exporturilor: un mic grup de birocraţi chinezi analizează sute de cereri de permise de export, lăsând soarta liniilor de asamblare auto în mâinile lor.
Grindeanu, despre taxa pe tranzacţiile bancare: N-am propus-o noi
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, marţi, că propunerea privind introducerea unei taxe pe tranzacţiile bancare nu a venit din partea formaţiunii. ”N-am propus-o noi şi nu suntem de acord cu ea”, a subliniat el. Întrebat, marţi, înainte de şedinţa Biroului Permanent Naţional al PSD, despre taxa pe tranzacţiile bancare, Grindeanu a replicat: ”N-am propus-o noi şi nu suntem de acord cu ea”. Consilierul în cadrul BNR Eugen Rădulescu afirma, despre o posibilă taxare pe tranzacţiile bancare, că este o „aberaţie” şi că cine propune aşa ceva nu înţelege economia de piaţă şi îşi imaginează că ia măsuri în care „banii vor veni din cer”. ”Această măsură a aplicat-o Venezuela. Vrem să fim ca Venezuela? Cine a făcut aşa ceva în Europa?”, menţiona Rădulescu. Consilierul spunea că problema cea mai mare o reprezintă neîncasarea veniturilor statului, precizând că ANAF „trebuie profesionalizată şi scoasă de sub influenţe politice sau de altă natură” care o transformă „într-un rateu de proporţii”. Potrivit lui Rădulescu, este vorba despre neîncasare de TVA de 9 miliarde de euro în fiecare an. „Când nu încasezi 9 miliarde de euro pe an şi vrei să faci altceva numai să nu te atingi de hoţia aceasta uriaşă, este strigător la cer”, sublinia Rădulescu. La rândul său, fostul preşedinte PNL Theodor Stolojan afirma că trebuie făcută o analiză serioasă a fiecărui sector public, înainte ca viitorul guvern să ia măsuri fiscale. Stolojan sublinia că, înainte de a fi introdusă o eventuală taxă pe tranzacţiile bancare, trebuie ca guvernanţii să spună de ce au nevoie de aceasta.
Tabletele iPad împrumută mai multe funcţii de productivitate de la MacBook
Apple a prezentat la WWDC 2025 iPadOS 26, o nouă versiune a sistemului de operare care stă la baza tabletelor dezvoltate de companie. Dincolo de noul design Liquid Glass, cele mai importante îmbunătăţiri pe care iPadOS 26 le va aduce au în vedere productivitatea. În primul rând, va exista un nou sistem de organizare al ferestrelor, care va permite afişarea pe ecran a mai multor aplicaţii simultan, care vor putea fi cu uşurinţă redimensionate şi schimbate. În al doilea rând, Apple aduce pe iPad funcţia Exposé de la MacBook, care afişează toate aplicaţiile deschise într-un mod intuitiv, pe întreg ecranul. În al treilea rând, tot de la MacBook, iPad va împrumuta bara de meniuri, care va fi afişată în partea de sus a ecranului şi va permite accesarea tuturor funcţiilor oferite de o anumită aplicaţie. O altă noutate importantă este Background Tasks - aplicaţiile care au de rulat sarcini de durată vor putea fi micşorate fără întreruperea sarcinii, în locul lor fiind afişat în indicator de mici dimensiuni.
Preţurile petrolului au atins luni maxime ale mai multor săptămâni
Preţurile petrolului au atins luni maxime ale ultimelor săptămâni, impulsionate de un dolar american mai slab şi de aşteptările investitorilor privind discuţiile comerciale SUA-China de la Londra, transmite Reuters. Investitorii speră că un acord între SUA şi China ar putea sprijini perspectivele economiei globale şi, implicit, cererea de petrol. Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au încheiat sesiunea cu 57 de cenţi mai sus, în creştere cu 0,9%, la 67,04 dolari pe baril. În timpul sesiunii, preţul a atins 67,12 dolari, cel mai ridicat nivel de la 28 aprilie. În SUA, ţiţeiul West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 71 de cenţi, sau cu 1,1%, la 65,29 dolari pe baril, cu un vârf în timpul tranzacţiilor de 65,38 dolari – cel mai ridicat nivel din 4 aprilie. Slăbirea dolarului american a sprijinit preţurile petrolului, indicele dolarului scăzând cu 0,3%, ceea ce face ţiţeiul mai ieftin pentru cumpărătorii cu alte valute.
OpenAI a atins venituri anuale recurente de 10 miliarde de dolari
OpenAI a atins pragul unor venituri anuale recurente (ARR) de 10 miliarde de dolari, la mai puţin de trei ani de la lansarea chatbot-ului său popular, ChatGPT, transmite CNBC. Suma include vânzările generate de produsele de consum, produsele de business ale ChatGPT şi API-ul său. Veniturile din licenţele cu Microsoft şi acordurile unice de mare valoare nu sunt incluse, potrivit unui purtător de cuvânt al OpenAI. Anul trecut, veniturile anuale recurente ale OpenAI erau de aproximativ 5,5 miliarde de dolari. Creşterea fulminantă a companiei a presupus însă şi costuri semnificative: startup-ul din San Francisco a înregistrat pierderi de circa 5 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă. Potrivit unei persoane apropiate situaţiei, OpenAI vizează atingerea unui venit anual de 125 miliarde de dolari până în 2029, detaliu raportat pentru prima dată de publicaţia The Information.
