MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: “Există acest potențial al unei crize globale. România trebuie să se pregătească”
Avertismentul a fost lansat în spațiul public de către Florin Jianu, președintele Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii din România
România trebuie să se pregătească din punct de vedere economic, în condițiile în care există potențialul unei crize globale pe fondul extinderii epidemiei de coronavirus, astfel că statul trebuie să investească în infrastructură, în domenii cheie pentru a impulsiona și a susține economia, a declarat luni, Florin Jianu, președintele Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).
"România ar trebui să se pregătească din punct de vedere economic pentru ceea ce va urma. Crizele când vin sunt emoționale, nu stii de unde vin crizele economice globale. Există acest potențial al unei crize globale în acest moment și cred că România trebuie să se pregătească. Fac un apel către Guvernul României, către președintele țării, acela de a avea întâlniri sistematice cu reprezentanții mediului de afaceri, cu partenerii sociali, de ce nu și cu sindicatele, pentru a face analize constante și continue asupra evoluției economice a României, dar și a evoluției globale a economiei. (...) Cheia în pregătirea pe care România trebuie să o facă se poate simplifica la un singur cuvânt: investiții. Deci nu trebuie să tăiem salarii, nu trebuie să strângem cureaua... În această perioadă, pentru a nu veni criza, statul trebuie să investească în infrastructură, în tot ceea ce înseamnă creșterea economică, în domenii cheie tocmai pentru a impulsiona și a susține economia", a menționat Jianu. Președintele CNIPMMR a subliniat că este dificil ca o economie mică să facă față unei crize globale, dar ceea ce poate face este să prevină și să diminueze efectele. "Cred că pe câteva paliere ar trebui să ne uităm: Care sunt schimburile economice ale României cu China? Sunt ele afectate în acest moment? Ce domenii sunt afectate? Care va fi perspectiva imediată? Aceste lucruri trebuie făcute de Guvern. Implicațiile coronavirusului nu sunt numai pe moneda națională. Acolo fiind implicate schimburi comerciale, cu siguranță moneda națională va fi afectată, dar în același timp stabilitatea din punct de vedere bancar a României și financiar macroeconomic nu ridică mari semne de întrebare în acest moment. Noi trebuie să ne pregătim pentru ce va veni", a mai spus Florin Jianu. Președintele CNIPMMR a amintit de perioada 2008-2009 când factorii politici declarau că nu va fi niciun fel de criză. "Poate lucrurile în acest moment nu se văd, așa cum nu se vedeau nici în 2008-2009 - și ați văzut că factorii politici ieșeau public și spuneau că nu va fi niciun fel de criză. Eu cred că va veni o criză, dar trebuie să fim pregătiți. Criza nu trebuie să aibă cauze neapărat economice. Crizele au cauze emoționale, diverse cauze care nu pot fi controlate. Dar dacă ne pregătim diminuăm riscurile. (...) Ar trebui să existe comisii de lucru. Primul lucru pe care l-aș discuta în acest moment sunt schimburile comerciale cu China, să vedem în ce fel este afectată România în acest moment și care este potențialul să fie afectată și, încet-încet, pe fiecare domeniu strategic: pe producția industrială, pe ceea ce înseamnă comerțul, turismul. Să avem discuții și să vedem care sunt evoluțiile din punct de vedere economic", a mai spus Florin Jianu. Acesta a subliniat că turismul resimte deja consecințele extinderii epidemiei de coronavirus. "Primul afectat este turismul. Aparent putem spune că, de exemplu, comerțul nu a fost afectat. Dacă va exista o debalansare continuă a balanței de plăți și a importurilor pentru a susține comerțul vom vedea, pe cale de consecință și inflație și creșterea cursului de schimb și alte consecințe. Nimeni nu are de câștigat într-o potențială criză, deși putem spune la o primă vedere: 'Au crescut prețurile în comerț'. Efectele secundare nu sunt benefice pentru nimeni", a adăugat președintele CNIPMMR.
Ce trebuie să știe turiștii care au cumpărat vacanțe în zone în carantină
u “Cine avea planificată o deplasare într-o zonă carantinată poate recupera sumele; orice altceva se supune contractului”, arată Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane
Turiștii care vor să renunțe la o deplasare în zone care nu se află în carantină din cauza coronavirusului, chiar dacă sunt în Italia, trebuie să respecte prevederile contractuale, a declarat luni președintele Camerei de Comerț Româno-Germane (AHK), Dragoș Anastasiu. "Au existat tot felul de interpretări și de turiști care s-au dus la agențiile de turism și au zis: 'Eu am concediu planificat în Sicilia, în august. Vreau banii înapoi pentru că este coronavirus' sau 'Am concediu planificat în Sovata, vreau banii înapoi pentru că este coronavirus'. Au existat și astfel de solicitări. Atunci, care este mesajul pe care trebuie să îl transmitem din punct de vedere contractual și juridic? Există o directivă europeană, o prevedere care spune așa: 'În cazul în care există evenimente de tip forță majoră, adică lucruri imprevizibile, turiștii se pot retrage și își primesc banii înapoi, fără alte despăgubiri'. Asta înseamnă că dacă cineva avea planificată o deplasare într-o zonă carantinată, la Wuhan, sau în orașele din Italia care sunt carantinate, atunci își poate primi banii înapoi. Orice altceva este supus prevederilor contractuale existente", a menționat președintele AHK. Potrivit acestuia, dacă locul respectiv intră în carantină, atunci se aplică "prevederile contractuale care se trag din directive europene și care spun că, în cazuri de genul acesta, clienții își primesc banii înapoi fără alte despăgubiri". "Este un fel de caz de forță majoră. Dar, pentru asta, înseamnă că localitatea respectivă intră în carantină. Dacă o localitate dintr-o țară intră în carantină, nu este nicio problemă pentru turiști să se ducă în alte localități din aceeași țară. (...) Este greu să te lupți cu emoțiile, cu oameni care spun că și-au planificat concediul în Italia, de exemplu, și nu mai vor să plece în Italia, deși în Italia avem de-a face cu cinci orașe care sunt carantinate și atât. Dar este Italia. Sudul Italiei este mult mai departe de zona carantinată decât este Germania sau Austria, dar nu mai mergem în Italia. Toate lucrurile astea se bazează, din păcate, nu pe rațiune, ci pe emoție", a adăugat Dragoș Anastasiu.
Rezervele valutare ale BNR au săltat la 35,830 miliarde de euro
Rezervele valutare la Banca Națională a României au urcat cu 0,9%, la 35,830 miliarde de euro, la 29 februarie 2020, de la 35,505 miliarde de euro la 31 ianuarie 2020, conform unui comunicat al băncii centrale remis, luni, AGERPRES. În cursul lunii februarie au avut loc intrări de 1,371 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene și altele. De asemenea, au avut loc ieșiri de 1,046 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele. BNR menționează că 24 februarie - 23 martie 2020 este perioada de aplicare a deciziei de reducere a ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută la 6% de la 8%. Nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 4,922 miliarde de euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 29 februarie 2020 au fost de 40,752 miliarde de euro, față de 40,278 miliarde de euro la 31 ianuarie 2020. Plățile scadente în luna martie 2020 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor Publice, însumează circa 136 milioane de euro.
Rata șomajului în Capitală s-a menținut la 1,28%, în ianuarie
Rata șomajului la nivelul Capitalei s-a situat la finalul lunii ianuarie la 1,28%, cu 15.191 de șomeri înregistrați, dintre care 8.044 femei, informează luni Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă (AMOFM). Față de luna decembrie 2019, rata șomajului s-a menținut constantă. Din totalul de 15.191 de persoane înregistrate în evidențele AMOFM București, 1.778 erau beneficiari de indemnizație de șomaj, iar 13.413 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență, toți cei 15.191 sunt din mediul urban. Cei mai mulți șomeri înregistrați sunt din grupa de vârstă 40-49 de ani - 4.507 de persoane. Alți 3.774 șomeri au între 30 și 39 de ani, 2.956 de șomeri între 50 și 55 de ani, 2.546 de persoane fără loc de muncă au peste 55 de ani, 1.188 șomeri au între 25 și 29 de ani, iar 220 de persoane neocupate au sub 25 de ani. Șomerii cu studii liceale au ponderea cea mai mare în totalul șomerilor înregistrați în evidențele AMOFM București (33,98%), urmați de cei cu studii superioare (27,96%), iar 17,69% au absolvit școala profesională/de arte și meserii. Șomerii cu nivel de studii gimnaziale reprezintă 17,39% din totalul șomerilor înregistrați, cei cu studii postliceale au o pondere de 1,89%, iar cei cu studii primare și fără studii - 1,09%. Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 2.037 de persoane foarte greu ocupabile, 4.753 greu ocupabile, 4.392 mediu ocupabile, iar 4.009 sunt persoane ușor ocupabile.
UPC România va deveni Vodafone România din data de 31 martie
Vodafone România va deveni furnizorul serviciilor fixe de telecomunicații al UPC România, începând cu data de 31 martie 2020, ca urmare a fuziunii dintre cele două companii, a anunțat, luni, operatorul telecom într-un comunicat remis AGERPRES. "Vodafone România și UPC România au demarat proiectul de fuziune dintre cele două companii. Data efectivă a fuziunii este 31 martie 2020 și reprezintă o etapă a procesului de integrare, care a început în 2019, imediat după aprobarea achiziției UPC de către Comisia Europeană. Ca urmare a fuziunii, UPC România își va înceta existența ca entitate juridică, fiind absorbită de către Vodafone România. Vodafone România va iniția în perioada următoare o amplă campanie de informare a clienților UPC România, prin toate canalele - scrisori de informare care vor însoți factura de servicii, IVR, SMS, email, paginile online dedicate, cu privire la faptul că Vodafone România S.A. va deveni furnizorul acestora de servicii fixe de telecomunicații, începând cu data de 31 martie 2020, ca urmare a fuziunii dintre cele două companii, precum și despre toate modificările relevante legate de această schimbare", se precizează în comunicatul citat. Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicații mobile din lume, care oferă o gamă de servicii ce include voce, mesaje, date și comunicații fixe. La 31 decembrie 2019, compania a raportat venituri în creștere cu 2%, comparativ cu perioada similară din 2018, în timp ce numărul clienților a ajuns la 11 milioane, în creștere cu 11,11% raportat la perioada de referință. Vodafone a finalizat achiziția UPC România pe data de 31 iulie 2019. Grupul Vodafone are divizii în 24 de țări, 42 de rețele mobile partenere și operațiuni de broadband fix în 19 țări.
Sharp face măști de protecție în loc de televizoare
Producătorul japonez de echipamente electronice a decis să modifice producția unei fabrici, care să facă măști de protecție în loc de televizoare. Pentru că măștile de protecție sunt mult, mult mai căutate decât televizoarele în această perioadă în Japonia și nu numai, Sharp și-a recondiționat o fabrică unde se produceau televizoare, pentru a face măști de protecție. Fabrica Sharp din Kameyama, prefectura Mie, unde se făceau panouri LCD și se asamblau televizoare, va produce începând de luna acesta măști de protecție. Sharp vrea ca până la sfârșitul aceste luni, în această fabrică, să fie produse 150.000 de măști pe zi. Targetul final este ca, eventual, să iasă pe poarta fabricii în fiecare zi 500.000 de măști. Compania japoneză, care este deținută de Foxconn, nu și-a definitivat încă strategia de distribuție și preț. Măștile sunt foarte greu de găsit în Japonia în această perioadă. În Japonia, măștile de protecție se poartă oricum iarna, fiind ceva normal în multe orașe. Apariția coronavirusului a pus și mai multă presiune pe producția de măști, ajungându-se să se impună limitarea vânzărilor la o singură mască unei persoane.
Toyota investește 1,2 miliarde de dolari într-o fabrică de vehicule electrice
Constructorul auto japonez Toyota va investi aproximativ 8,5 miliarde de yuani (1,22 miliarde dolari) în construcția unei noi fabrici de vrhicule electrice în orașul chinez Tianjin, în colaborare cu partenerul local FAW Group, potrivit unui document de la autoritățile locale, citat de Reuters. Fabrica va avea o capacitate de producție de 200.000 de vehicule pe an, arată documentul de la China-Singapore Tianjin Eco-city. Vehiculele din China care folosesc surse noi de energie includ vehicule cu baterie, hibride și cu celule de carburant. Toyota a refuzat să comenteze, dar a precizat într-un comunicat că privește China ca fiind una dintre cele mai importante piețe ale companiei și că analizează permanent diferite măsuri în China pentru a satisface necesarul de dezvoltare a afacerilor în această țară. Anul trecut, Toyota a vândut în China 1,62 de milioane de automobile Toyota și Lexus, în creștere cu 9%, chiar dacă piața a înregistrat un declin de 8,2%. Grupul japonez își extinde totodată capacitatea de producție a companiei sale mixte din Guangzhou, pe care o deține cu un alt partener local, GAC.
Nike și-a închis sediul european din cauza coronavirusului
Compania Nike și-a închis sediul din Hilversum (Olanda) din cauza epidemiei de infecții cu Covid-19, informează lequipe.fr. Sediul a fost închis luni și marți pentru dezinfectare. Producătorul american de echipament sportiv a luat această decizie după ce un colaborator al companiei a fost testat pozitiv cu coronavirus și plasat acasă în izolare pentru 14 zile. Angajații vor afla marți când se vor putea întoarce la serviciu. La sediul din Hilversum al Nike lucrează 2.000 de persoane din 80 de țări. Nici sediul mondial, aflat la Beaverton (Oregon), SUA, nu este deschis luni, tot din motive de curățenie. Aici este vorba de o măsură preventivă, în condițiile în care niciun caz de infectare cu coronavirus nu a fost înregistarat între angajații sau colaboratorii Nike.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
