MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Economiștii se așteaptă ca economia României să meargă cu frâna trasă anul viitor
Restructurarea afacerilor va deveni cuvântul de ordine în business-ul românesc, avertizează specialiștii
Economia trece printr-un amplu proces de restructurare, determinat de efectele creşterilor de taxe, ale inflaţiei, scăderii vânzărilor şi accentuării blocajului financiar iar România va funcţiona cu frâna de mână trasă în următorii doi ani, mai ales în contextul incertitudinii fiscale asociate anului 2025, consideră partenerul coordonator Sierra Quadrant, Ovidiu Neacşu. "Aşa cum avertizam încă de acum 2 ani, restructurarea afacerilor va deveni cuvântul de ordine în business-ul românesc. Sunt sute de companii care au ales să îşi pregătească afacerile pentru vremuri de criză, să îşi reducă expunerile şi să caute soluţii financiare de backup în caz de nevoie. România va funcţiona, practic, cu frâna de mână trasă în următorii doi ani, mai ales în contextul incertitudinii fiscale asociate anului 2025'', a declarat Ovidiu Neacşu, într-un comunicat transmis marţi AGERPRES. Potrivit unei analize Sierra Quadrant, peste 16.000 de companii şi-au închis porţile în primele patru luni ale acestui an, cu aproape 3.000 mai multe decât în anul precedent. "În primele patru luni din 2024 au fost dizolvate 16.153 de firme, faţă de 13.300 cu un an în urmă şi de 10.677 în 2012. Recordul precedent era înregistrat în 2016, cu 13.181 de companii dizolvate", se precizează în comunicat. Cele mai multe firme care au fost dizolvate în primele patru luni din acest an activau în comerţ şi servicii (4.389), urmate de cele din sectorul construcţiilor (1.662), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (1.572) şi industria prelucrătoare (1.403). Marea lor majoritate sunt firme din sectorul IMM-urilor, puternic afectate de efectele inflaţiei, creşterilor de taxe şi ale scăderii consumului, precizează analiştii. În topul domeniilor în care au fost dizolvate cele mai multe firme urmează sectorul transportului şi depozitării (1.202), informaţii şi comunicaţii (1.082), activităţi de servicii administrative (843) şi hoteluri şi restaurante (840). Potrivit analiştilor companiei, nici la precedenta criză economică nu s-a înregistrat un asemenea număr de firme dizolvate, semn că încrederea investitorilor în dinamica economică este la un nivel foarte scăzut. "Economia trece printr-un amplu proces de restructurare, determinat, în mare parte, de efectele creşterilor de taxe, ale inflaţiei, scăderii vânzărilor şi accentuării blocajului financiar'', a afirmat Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant, în comunicat. Dacă dinamica dizolvărilor de firme din primele 4 luni se va menţine şi în lunile următoare, nu este exclus ca numărul firmelor ieşite din peisajul economic să se apropie de pragul de 50.000, faţă de 39.031 în 2023, subliniază sursa citată. Mai mult, datele de la Registrul Comerţului indică un număr total de 58.899 de firme aflate în dificultate (radieri, insolvenţe, dizolvări şi suspendări de activitate) în primele patru luni din 2024, cu peste 15.000 mai multe decât în 2023 (43.585). În primele 4 luni din acest an au fost radiate 32.626 de firme, 16.153 au fost dizolvate, 7.594 şi-au suspendat activitatea şi 2.526 au intrat în insolvenţă. Anul trecut, peste 133.000 de firme au intrat în dificultate (16.335 de companii şi-au suspendat activitatea, 39.031 au fost dizolvate, 71.241 au fost radiate iar 6.650 au intrat în insolvenţă). Potrivit specialiştilor, companiile cu cele mai mari probleme, în momentul de faţă, sunt cele din comerţ, agricultură, industrie şi construcţii, acolo unde creşterea taxelor, scăderea puterii de cumpărare şi limitarea creditării au creat multiple probleme.
România este a doua piaţă de fuziuni şi achiziţii din regiune
u valoarea medie a unei tranzacţii în România se află în jurul sumei de 40 de milioane de euro
România este a doua piaţă de fuziuni şi achiziţii (M&A) din regiune, a depăşit Cehia şi a ajuns foarte aproape de Polonia, din punct de vedere al volumului, a declarat marţi Iulia Bratu, Head of Lead Advisory, EY România, în cadrul unui eveniment de specialitate. "În România, în primele cinci luni din 2024 faţă de primele cinci luni 2023, avem o consistenţă fantastică atât pe volum, avem 110 versus 107 tranzacţii parafate la cinci luni, dar şi pe valoare. Din perspectivă regională, este pentru al treilea an consecutiv când putem spune că România ocupă locul doi, depăşind Cehia deja. Obişnuiam să fim locul trei, după Cehia şi Polonia din punct de vedere al volumului. Iată că suntem pentru a treia oară consecutiv locul doi. Dacă piaţa românească obişnuia să stea în jurul a 200 de tranzacţii pe an, cam ăsta era volumul tradiţional în România, iar Polonia era o piaţă de 400 de tranzacţii anual, în prezent diferenţa între Polonia şi România este marginală. Vorbim de 246 faţă de 253 de tranzacţii. Suntem pe locul al doilea, foarte, foarte aproape de Polonia", a menţionat Iulia Bratu, la evenimentul ZF Top Tranzacţii 2024. Ea a menţionat că valoarea medie a unei tranzacţii în România se află în jurul sumei de 40 de milioane de euro - şi se află la acest nivel de ceva vreme, însă dinamica pe tranzacţiile medii şi mari prinde din ce în ce mai mult contur. "Valoarea medie a unei tranzacţii în România, tichetul mediu, se află în jurul valorii de 40 de milioane de euro şi stă acolo de ceva vreme şi continuă să stea. Nu trebuie să uităm ca masa critică de tranzacţii care dă contur acestei pieţe este formată din tranzacţii medii şi mari. Vedem destul de greu şi rar trazacţii mari, iar pentru noi tranzacţii mari înseamnă 100 milioane plus. Din punctul meu de vedere, ar trebui să sărbătorim această dinamica pe tranzacţiile medii şi mari care prind din ce în ce mai mult contur", a menţionat Iulia Bratu. Ea a a mai spus că, în 2023, în România, s-au parafat 241 de tranzacţii. Dintre acestea, 30% au avut valoarea comunicată, iar pentru restul de 70% au fost operate estimări.
Majoritatea românilor preferă să aibă în locuinţă 21 - 23 de grade
Peste jumătate dintre români (57%) preferă să aibă în locuinţă, în perioada verii, o temperatură cuprinsă între 21 şi 23 de grade, în timp ce patru din zece persoane (42%) folosesc aparatul de aer condiţionat aproape zilnic, relevă rezultatele unui sondaj publicat, marţi, de E.ON. În acest context, la ora actuală, circa o treime dintre gospodăriile din România sunt dotate cu minimum un aparat de aer condiţionat, arată un studiu realizat de companie în primul trimestru al acestui an. De asemenea, o cercetare sociologică întocmită în luna mai din acest an arată că 80% dintre cei care deţin deja un sistem de răcire a locuinţei declară că folosesc aparate de aer condiţionat iar 18,6% apelează la ventilatoare. Sistemele de răcire prin evaporare şi pompele de căldură - care au şi funcţie de răcire - sunt foarte rar întâlnite la români, în ambele cazuri doar 1% dintre respondenţi spunând că deţin un astfel de sistem. Potrivit sursei citate, 43% dintre respondenţi apelează la aer condiţionat doar în zilele toride şi o pondere similară (42%) spun că îl folosesc zilnic, pe perioada sezonului cald. Totodată, pentru a obţine confortul dorit, puţin peste două treimi dintre români (67%) susţin că folosesc aparatul de aer condiţionat între o oră şi patru ore/zi, 22% între patru şi şase ore/zi iar 10% peste şase ore/zi. Concluziile studiului de specialitate evidenţiază că, pentru majoritatea participanţilor (57%), temperatura confortabilă în locuinţă este în intervalul 21 - 23 de grade, în timp ce aproximativ 23% preferă o temperatură mai scăzută, de sub 20 de grade, iar 18% mai ridicată, între 24 şi 26 de grade. Datele citate arată că doar 1,5% dintre respondenţi se simt bine la peste 26 de grade. Realizatorii studiului menţionează că, pentru fiecare grad sub 24 de grade, consumul de energie electrică creşte cu 5 - 7%.
Îmbrăcăminte și articole de menaj de 4,4 milioane de lei, confiscate în Vamă
Peste 220.000 de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi menaj, considerate bunuri cu risc fiscal ridicat, în valoare de 4,4 milioane de lei, au fost confiscate în Punctul de trecere al frontierei Bechet, anunţă, marţi, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Potrivit ANAF, inspectorii antifraudă au identificat şi indisponibilizat în Punctul de trecere al frontierei Bechet un mijloc de transport care avea ca scop declarat starea de tranzit pe teritoriul naţional, cu destinaţie Slovacia. Acesta transporta 224.326 articole din categoriile încălţăminte, îmbrăcăminte şi menaj, cu o valoare de piaţă estimată la vânzare de 4,4 milioane lei. ”Întrucât s-au conturat suspiciuni cu privire la beneficiarul real al bunurilor transportate, existând riscul ca mărfurile să nu tranziteze teritoriul naţional şi să fie valorificate în România, în urma unei colaborări internaţionale iniţiată prin sistemul Eurofisc, s-a dispus măsura indisponibilizării bunurilor în vederea confiscării”, a precizat sursa citată.
Microsoft îşi externalizează cea mai bună inteligenţă artificială,
Microsoft externalizează dezvoltarea celor mai bune instrumente şi software de inteligenţă artificială către OpenAI, potrivit unui CEO din sectorul tehnologiei, ceea ce ar putea fi un avantaj pentru rivalul său Google, relatează CNBC. Todd McKinnon, CEO al companiei de securitate a identităţii Okta, a declarat că, în timp ce Google caută să-şi apere poziţia în sectorul serviciilor de căutare, ”probabil face cea mai bună treabă, de a nu fi nevoit să-şi externalizeze cercetarea şi dezvoltarea”. El a remarcat că aşa-numitele transformatoare care alimentează tehnologiile AI generative de astăzi ”au venit toate de la Google”. Transformatoarele sunt modele de învăţare profundă care învaţă contextul şi, prin urmare, sensul, urmărind relaţiile în date secvenţiale, cum ar fi cuvintele. ”Totul a venit de la Google, cu DeepMind şi cercetare”, a spus McKinnon. ”Vreau să spun, progresul a fost cercetarea Google, transformatoarele care sunt algoritmul pe care toate aceste LLM-uri [modele mari de limbaj] îl folosesc pentru a face aceste progrese mari.” AI McKinnon a adăugat că există riscul ca poziţia Microsoft în AI să devină redusă la cea de ”consultanţă”. Microsoft nu a fost imediat disponibilă pentru comentarii atunci când a fost contactată de CNBC. Acesta vine în timp ce o serie de produse de top ale companiei - cum ar fi Copilot, chatbotul AI generativ al companiei şi PC-urile care sunt echipate cu software AI generativ - încorporează tehnologie creată de OpenAI, laboratorul din spatele chatbotului de inteligenţă artificială ChatGPT. Microsoft a investit miliarde de dolari în OpenAI, investiţia sa totală până în prezent crescând la 13 miliarde de dolari.
Încrederea investitorilor din zona euro a crescut peste aşteptări
Încrederea investitorilor din zona euro a crescut pentru a opta lună consecutivă în iunie, dar redresarea economică din regiune are loc cu dificultate, a arătat luni un sondaj citat de Reuters. Indicele Sentix pentru zona euro a crescut la 0,3 puncte pentru iunie ,de la -3,6 în mai. Analiştii chestionaţi de Reuters se aşteptau să crească la -1,8 luna aceasta. Important este că indicele aşteptărilor a cunoscut o creştere, avansând de la 7,8 în mai la 10,0 în iunie, ”oferind o oarecare încurajare că tendinţa poate continua în următoarele săptămâni”, a spus Sentix. "Economia Germaniei ar trebui să trimită un semnal pentru a genera mai mult impuls. Cu toate acestea, acest semnal nu s-a materializat încă", se spune în cercetare. Barometrul a căzut în teritoriu negativ în urma invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie. Îmbunătăţirea lentă de atunci ”este cu siguranţă unul dintre principalele argumente pentru ca BCE să poată reduce în continuare ratele dobânzilor”, a spus Sentix, adăugând că barometrul său de inflaţie indică, de asemenea, un mediu inflaţionist nefavorabil.
Toyota a pierdut peste 15 miliarde de dolari din valoarea sa de piaţă
Acţiunile producătorilor auto japonezi au scăzut semnificativ de când Ministerul Transporturilor din Japonia a descoperit în urmă cu o săptămână folosirea unor date false pentru a certifica anumite modele, luni, transmite CNBC. Acţiunile celui mai mare producător de automobile din Japonia, Toyota, au scăzut cu peste 5,4% săptămâna trecută, după ce scandalul a izbucnit pe 3 iunie, dar şi-au mai revenit luni. Numai săptămâna trecută, producătorul auto a pierdut 2.450 miliardede yeni japonezi (15,62 miliarde de dolari) din valoarea sa de piaţă. Acţiunile Mazda, al doilea cel mai mare producător de automobile din ţară, au scăzut cu 7,7% în aceeaşi perioadă şi au pierdut 80,33 miliarde de yeni din capitalizarea bursieră săptămâna trecută. Inspecţia amplă efectuată de Ministerul Terenurilor, Infrastructurii, Transporturilor şi Turismului a constatat şi nereguli în cererile de certificare ale altor producători de automobile, Honda, Suzuki şi Yamaha.
Divizarea acţiunilor Nvidia stârneşte speculaţii
O divizarea acţiunilor Nvidia în proporţie de 10 la 1, menită să atragă micii investitori, a intrat luni în vigoare, stârnind speculaţii cu privire la şansele includerii companiei în indicele Dow Jones, transmite Reuters. Divizarea, care vizează scăderea valorii pe acţiune pentru a o face mai accesibilă pentru angajaţi şi investitori, creşte acţiunile companiei aflate în circulaţie, fără a-i modifica evaluarea de piaţă. ”Un efect secundar al divizării acţiunilor Nvidia va fi acela de a o pune în cursă pentru a urma Amazon şi Apple în indicele Dow, fiind posibil să scoată acţiunile Intel, care în prezent au cea mai mică pondere”, a declarat Ben Laidler, strateg pentru pieţele globale la firma de brokeraj eToro. Acţiunile Nvidia au scăzut cu 0,2% luni, după ce au urcat cu aproape 27% de când compania a anunţat divizarea acţiunilor şi previziuni financiare solide luna trecută.
