MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Economiile românilor din bănci au urcat până la 433 de miliarde de lei
Depozitele rezidenților sunt mai mari cu aproape 15% față de aprilie 2020, arată datele BNR
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în aprilie cu 0,6% față de luna anterioară, până la 433,33 miliarde lei și cu 14,5% (10,9% în termeni reali) față de aprilie 2020, arată datele publicate joi de Banca Națională a României (BNR). ”Creditul guvernamental a crescut în luna aprilie 2021 cu 2,4% față de luna martie 2021, până la 158,176 miliarde lei. În raport cu aprilie 2020, acesta a crescut cu 21,6% (17,8% în termeni reali). Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna aprilie 2021 cu 0,6% față de luna anterioară, până la nivelul de 433,339 miliarde lei și cu 14,5% (10,9% în termeni reali) față de aprilie 2020”, arată datele BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 65,2% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 0,8% față de luna martie 2021, până la 282,466 miliarde lei și cu 17,1% (13,5% în termeni reali) față de aprilie 2020. Depozitele în lei ale gospodăriilor populației s-au majorat cu 1,2% față de luna anterioară, până la 157,099 miliarde lei, iar față de luna aprilie 2020 au înregistrat o creștere de 13,9% (10,3% în termeni reali). Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au crescut cu 0,4% (până la 125,367 miliarde lei) față de luna precedentă și cu 21,5% (17,7% în termeni reali) față de luna aprilie 2020. Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 34,8% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, s-au majorat cu 0,1% față de luna martie 2021, ajungând până la nivelul de 150,873 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 0,1%, până la 30,636 miliarde euro). Comparativ cu luna aprilie 2020, indicatorul a crescut cu 9,9%, exprimat în lei și cu 8,1%, dacă este exprimat în euro. Depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au crescut cu 0,1% față de luna martie 2021, până la 109,418 miliarde lei; exprimate în euro, acestea au crescut cu 0,1%. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020, creșterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 10,6% (8,8%, dacă indicatorul este exprimat în euro). Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au scăzut cu 0,2% față de luna martie 2021, până la 41,454 miliarde lei (-0,1% când indicatorul este exprimat în euro). Comparativ cu aprilie 2020, acest indicator, exprimat în lei, s-a majorat cu 8% (dacă este exprimat în euro, creșterea a fost de 6,2%). Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârșitul lunii aprilie 2021 un sold de 503,531 miliarde lei. Aceasta a crescut cu 0,9% (0,4% în termeni reali) față de luna martie 2021, iar în raport cu aprilie 2020 s-a majorat cu 14,7% (11,1% în termeni reali). Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna aprilie 2021 cu 1% față de martie 2021 (0,6% în termeni reali), până la nivelul de 293,559 miliarde lei. Creditul în lei, cu o pondere de 70,3% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 1,3%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 29,7% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 0,3% (0,4% când indicatorul este exprimat în euro). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 8,3% (4,9% în termeni reali), pe seama creșterii cu 13,5% a componentei în lei (9,9 la sută în termeni reali) și a scăderii cu 2,3% a componentei în valută exprimată în lei (scăderea a fost de 4% dacă indicatorul este exprimat în euro).
Neregulile la achizițiilor publice au urcat la o valoarea șocantă: 4,9 mld. euro
u așa arată datele făcute publice de către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor u vorbim aici doar despre cele care au ieșit la lumină
Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a înregistrat în anul 2020 un număr de 2.983 de contestații formulate de operatorii economici, în creștere cu 6,2% comparativ cu anul precedent, iar valoarea neregulilor constatate în cadrul procedurilor de achiziție publică se ridică la 4,9 miliarde de euro. "Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), organism de jurisdicție specifică în domeniul achizițiilor publice creat în scopul garantării respectării legislației de către autoritățile contractante, a înregistrat în anul 2020 un număr de 2.983 de contestații formulate de operatorii economici, în creștere cu 6,2% comparativ cu anul precedent, în ciuda pandemiei de COVID-19 și a prevederilor OUG nr. 45/2018 care a introdus ca și condiție de admisibilitate a depunerii contestației constituirea unei cauțiuni raportată la valoarea estimată a procedurii de achiziție publică și la etapa procedurală a procedurii de atribuire în care se depune contestația", se precizează într-un comunicat al CNSC remis joi AGERPRES. Din cele 2.983 contestații cu care CNSC a fost învestit legal în anul 2020, un număr de 651 (21,87%) au vizat proceduri de atribuire finanțate din fonduri europene, iar 2.326 (78,13%) proceduri finanțate din fonduri publice interne. Potrivit CNSC, pe parcursul anului 2020 numărul contestațiilor formulate în cadrul procedurilor de atribuire finanțate din fonduri europene a crescut cu 60,74% (246 contestații) în comparație cu anul precedent, în vreme ce numărul contestațiilor formulate în cadrul procedurilor de atribuire finanțate din fonduri publice naționale a înregistrat o scădere de 3% (72 contestații) raportat la aceeași perioadă. Din punct de vedere valoric, pe parcursul anului 2020, CNSC a pronunțat decizii în cadrul unor proceduri de atribuire având o valoare totală estimată de 87,182 miliarde de lei, echivalent a 18,023 miliarde de euro (la un curs mediu anual comunicat de BNR de 4,8371 lei/euro). Din suma menționată anterior, valoarea totală estimată a procedurilor de atribuire în care CNSC a identificat nereguli pronunțând decizii de admitere a contestațiilor formulate de operatorii economici s-a ridicat la 23,75 miliarde de lei (echivalent a 4,9 miliarde de euro), din care valoarea procedurilor în care s-a dispus anularea acestora a fost de 2,29 miliarde de lei (473,523 milioane de euro), iar cea în care s-a dispus măsuri de remediere s-a ridicat la suma de 21,459 miliarde de lei (echivalent a 4,436 miliarde de euro). "Trebuie menționat că, din valoarea estimată de 2,290 miliarde lei (echivalent a 473,523 miliarde euro) a procedurilor de atribuire în care Consiliul a dispus anularea, echivalentul a 35,385 miliarde de lei (7,315 miliarde euro) a reprezentat valoarea unui număr de opt proceduri de atribuire finanțate din fonduri europene. Din punct de vedere procentual, valoarea totală estimată a procedurilor de atribuire contestate și finanțate din fonduri europene care au fost anulate de Consiliu a reprezentat doar 1,54% din valoarea totală a procedurilor de atribuire în care s-au pronunțat decizii de anulare și doar 0,04% din valoarea totală a procedurilor de atribuire contestate de operatorii economici", se arată în comunicat.
Ministerul Finanțelor: Deficitul bugetar a scăzut în primele patru luni la 1,81% din PIB
Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 20,70 miliarde lei (1,81% din PIB) în scădere, față de deficitul de 26,82 miliarde lei (2,54% din PIB), înregistrat la aceeași perioadă a anului 2020, a anunțat joi Ministerul Finanțelor. ”Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 20,70 miliarde lei (1,81% din PIB) în scădere, față de deficitul de 26,82 miliarde lei (2,54% din PIB), înregistrat la aceeași perioadă a anului 2020. Sume în valoare de 8,08 miliarde lei (0,71% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19”, a anunțat Ministerul de Finanțe. Astfel, în perioada ianuarie-aprilie 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 3,17 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent și plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 4,91 miliarde lei. Veniturile bugetului general consolidat au însumat 118,39 miliarde lei în primele patru luni ale anului 2021, cu 20,6% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Acest avans însemnat se datorează atât efectului de bază redus aferent perioadei martie-aprilie a anului trecut, când s-au adoptat măsuri fiscale menite să sprijine contribuabilii în contextul pandemiei (preponderent amânarea termenului de plată a obligațiilor fiscale), cât și recuperării parțiale a unor categorii de venituri. Majoritatea categoriilor de încasări au înregistrat evoluții nominale pozitive, cele mai pronunțate remarcându-se în cazul TVA, contribuțiilor de asigurări, fondurilor europene și impozitelor pe proprietate. Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 9,04 miliarde lei în perioada ianuarie-aprilie 2021, consemnând o creștere de 15,2% (an/an). Un aport însemnat la acest avans l-a avut dinamica încasărilor din impozitul aferent pensiilor (plus 48,2%), Declarația unică (plus 26,6%), respectiv impozitul pe dividende (plus 16,2%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 12% - dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 5,5%, ca urmare a accelerării consemnate în martie-aprilie (în condițiile bazei reduse de anul trecut) Contribuțiile de asigurări au înregistrat 41,10 miliarde lei în primele patru luni ale anului 2021, în creștere cu 13,4% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe venit, evoluția este superioară dinamicii fondului de salarii și se datorează atât bazei reduse din martie-aprilie 2020, cât și recuperării unor venituri din contribuțiile aferente anului trecut.
Valoarea de piață a celor mai mari 100 de companii a crescut în pandemie cu 48%
Valoarea de piață a celor mai mari 100 de companii listate din lume a crescut cu peste 10 trilioane de dolari (48%) în perioada aprilie 2020 - martie 2021, marcată de lockdown și restricții, atingând nivelul record de 31,7 trilioane dolari, potrivit analizei globale PwC. ”Valoarea de piață a celor mai mari 100 de companii listate din lume a crescut cu peste 10 trilioane de dolari (48%) în perioada aprilie 2020 - martie 2021, marcată de lockdown și restricții, atingând nivelul de 31,7 trilioane dolari”, potrivit analizei globale PwC ”Top 100 companii conform capitalizării de piață”, actualizată la 31 martie. Toate sectoarele reprezentate în Top 100 au înregistrat creșteri uriașe ale valorii de piață în anul încheiat la 31 martie 2021, ratele variind între 25% și 75%. Tehnologia continuă să fie cel mai mare sector în ceea ce privește valoarea de piață a companiilor de profil (10,5 trilioane de dolari). Astfel, companiile tehnologie au înregistrat în perioada analizată o creștere de 71%, față de valoarea lor din martie 2020. De asemenea, companiile de materii prime și cele din industrie au înregistrat creșteri foarte mari, de 75% și, respectiv, 68%. Performanțe mai slabe au fost raportate de companiile din sănătate, de 25%, și energie și utilități, fiecare cu un plus de 26%. ”Capitalizarea celor mai mari 100 de companii listate din lume a ajuns la cea mai ridicată valoare de piață înregistrată până în prezent, fiind de peste 2,6 ori mai mare decât în urmă cu un deceniu. Performanța a fost susținută atât de succesul unor sectoare de activitate, cât și de măsurile guvernelor și băncilor centrale pentru diminuarea efectelor crizei sanitare. Tehnologia este indiscutabil cea mai atractivă pentru investitori, valoarea cumulată de piață a companiilor care activează în acest domeniu reprezentând o treime din capitalizarea totală de 31,7 trilioane de dolari a celor 100 de companii. Datorită acestei evoluții, pragul de intrare în top a atins 129 miliarde dolari și, ca urmare, deși numărul ofertelor publice inițiale (IPO) a fost însemnat în ultimul an, nicio companie nou listată nu a reușit să prindă clasamentul. Această situație le poate da de gândit viitorilor emitenți de IPO care aspiră la un loc în top”, a declarat Dinu Bumbăcea, partener și lider al serviciilor de consultanță pentru afaceri, PwC România.
Industria asigurărilor va crește cu 1,4 trilioane de dolari în următorii cinci ani
Piața globală de asigurări va crește cu 1,4 trilioane de dolari în următorii cinci ani, însă cererea tot mai mare pentru primele de asigurări digitale și distribuția lor online va afecta 280 de miliarde de dolari din veniturile curente ale asigurătorilor și nivelurile actuale de retenție a clienților, potrivit unui raport al Accenture. ”Asigurătorii care se adaptează riscurilor emergente, produselor bazate pe date reale și distribuției digitale sunt cei mai pregătiți să atragă noi oportunități de venituri. Piața globală de asigurări va crește cu 1,4 trilioane de dolari în următorii cinci ani, însă cererea tot mai mare pentru primele de asigurări digitale și distribuția lor online va afecta 280 de miliarde de dolari din veniturile curente ale asigurătorilor și nivelurile actuale de retenție a clienților”, potrivit unui nou raport al Accenture. În raportul, Accenture analizează modul în care veniturile industriei asigurărilor vor fi afectate de noii clienți, tendințele demografice și tehnologice. Cercetarea arată că, în ciuda recesiunii globale din anul 2020, industria globală a asigurărilor va crește de la 6,1 trilioane de dolari la începutul anului 2020 la 7,5 trilioane de dolari până la sfârșitul anului 2025 - o rată de creștere anuală de 3,5%. Pe măsură ce clienții își reînnoiesc polițele cu oferte bazate pe date reale, 140 miliarde de dolari din veniturile curente ale asigurătorilor se pot transfera de la produsele de asigurare tradiționale la cele bazate pe tehnologie, inclusiv trecerea la asigurări bazate pe comportament pentru vehicule conectate și case inteligente. În același timp, alte 140 de miliarde dolari din veniturile curente din distribuția tradițională de asigurări ar putea fi transferate către experiențe de distribuție digitală, deoarece clienții achiziționează asigurări pe canale digitale și platforme terțe.
Royal Dutch Shell, obligată să-și reducă emisiile de carbon cu 45%
Un tribunal olandez a decis miercuri, într-un proces de referință, că Royal Dutch Shell trebuie să își reducă emisiile de carbon cu 45% până în 2030, de la nivelul din 2019, reducerea fiind mult mai mare față de obiectivul actual al companiei, de 20%, transmite CNBC. Această decizie de importanță majoră survine într-o perioadă în care cei mai mari emitenți de dioxid de carbon din lume sunt supuși unor presiuni imense să stabilească obiective pe termen scurt, mediu și lung referitoare la emisii, în conformitate cu acordul de la Paris în domeniul climei. Acordul este recunoscut ca fiind de importanță critică pentru evitarea unei crize climatice majore. Obiectivul actual al Shell este de a reduce la zero emisiile nete până în 2050 și cu 45% până în 2035. Un purtător de cuvânt al Shell a declarat că compania ”se așteaptă pe deplin să facă apel la decizia dezamăgitoare a instanței de astăzi”. "Investim miliarde de dolari în energie cu emisii reduse de carbon, inclusiv încărcarea vehiculelor electrice, hidrogen, surse regenerabile și biocombustibili. Dorim să creștem cererea pentru aceste produse și să extindem și mai rapid noile noastre afaceri energetice", a spus purtătorul de cuvânt, prin e-mail.
Apple vrea să se asocieze cu parteneri pentru ”plăți alternative”
Apple vrea să încheie parteneriate pentru ”plăți alternative” și cauza un negociator șef în acest scop, potrivit unui anunț de angajare publicat de companie, transmite CNBC. Rolul negociatorului va include evaluarea unor posibili parteneri, negocierea și semnarea de acorduri, precum și lansarea unor programe și funcții noi pentru serviciile Wallets, Payments și echipa comerciale ale Apple. De asemenea, negociatorul va lucra cu echipele Apple Pay. “Va conduce programul de parteneriate cu jucători cheie din ecosistemul plăților alternative, va acoperi procesul complet de identificare a partenerilor, dezvoltarea cazului de afaceri și socializare, negocierea parteneriatului, semnarea contractului și punerea în execuție a acestuia, lansarea pe piață și dezvoltarea continuă a valorii parteneriatului”, se arată în anunț. Ca majoritatea anunțurilor de angajare ale Apple, acesta nu menționează produse specifice sau parteneriatele la care va lucra negociatorul șef. Menționează în schimb unele exemple de experiențe de plăți alterunative doriete de Apple, precum portofelele digitale, BNPL (buy now pay later – cumpără acum plătește mai târziu, precum Affirm), plăți rapide și criptomonede.
Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 1,54%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas joi la 1,54%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni s-a menținut la 1,65%. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința din 12 mai 2021, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an. BNR a mai decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei aprilie-iunie 2021, este de 1,67%, în declin față de nivelul de 1,88% aferent primului trimestru.
