MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Economia s-a contractat cu 3,9% anul trecut. Ce spune premierul Cîțu?
“Economia României, performanța care spulberă estimările apocaliptice! Nu ne oprim aici. Corectăm 30 de ani de amânări și de populism”, a precizat prim ministrul
Produsul intern brut a scăzut anul trecut cu 3,9%, date mai bune decât erau anticipate atât în prognoza oficială, cât și în cea a băncilor, conform cifrelor prezentate marți de INS Prim-ministrul Florin Cîțu consideră că această performanță ”spulberă estimările apocaliptice” și anunță că Guvernul nu se oprește aici, iar 2021 va fi anul reformelor și al investițiilor, pentru a corecta ”30 de ani de amânări și de populism”. Produsul intern brut a crescut cu 5,3% în trimestrul patru față de trimestrul trei, ca serie ajustată. Scăderea față de trimestrul patru din 2019 a fost de 1,5% pe serie brută și de 1,7% pe serie ajustată sezonier, arată datele semnal publicate de INS. În trimestrul trei economia crescuse cu 6,1% față de trimestrul doi, iar în trimestrul doi scăzuse cu 12,2% față de primul trimestru. Prognoza oficială, folosită și la construcția bugetului pentru acest an, arăta o scădere economică de 4,4% în 2020, cu scăderi pe toate ramurile economiei, cu excepția construcțiilor, conform Profit.ro. Prim-ministrul Florin Cîțu, fost ministru de Finanțe, consideră că au fost spulberate estimările apocaliptice și anunță că 2021 va fi anul investițiilor și al reformelor. ”Economia României, performanța care SPULBERĂ estimările apocaliptice! În trimestrul IV din 2020 economia României a crescut cu 5.3%!!! O performantă fantastică. Cea mai RAPIDĂ revenire a economiei din istorie. Am promis. Am făcut. Am avut dreptate. Revenirea economiei în V, o certitudine! În 2020, economia României, alături de cea globală, a fost lovită de cea mai mare criză din ultima sută de ani. Cu toate acestea, s-a contractat cu DOAR 3.9%”, subliniază Cîțu. El afirmă că Guvernul a luat cele mai bune măsuri din punct de vedere economic și a spulberat toate estimările apocaliptice. ”Împreună am reușit să redresăm economia și să avem acest rezultat. România a PERFORMAT în 2020 cu 5% mai bine decât estimările inițiale și în medie cu 2.5% mai bine decât TOATE estimările publicate de instituțiile internaționale, CE, agențiile de rating și instituțiile financiare. Nu ne oprim aici. Anul acesta este anul REFORMELOR și al INVESTIȚIILOR. Corectăm 30 de ani de amânări și de populism. În acest prim mandat, de 4 ani, promit să pun economia pe o traiectorie de creștere economică sustenabilă și să creez un mediu economic în care toți românii au șansa de reuși”, conchide Florin Cîțu într-o postare pe Facebook.
Bloomberg ne laudă
Evoluția economiei românești a depășit-o pe cea a celorlalte țări ale Uniunii Europene în trimestrul patru din 2020, după ce Guvernul a optat să nu impună tipul de restricții severe care au închis cea mai mare parte a continentului, se arată într-o analiză realizată marți de Bloomberg. PIB-ul nu doar că a crescut față de precedentele trei luni, ci a urcat față de așteptările analiștilor de peste zece ori. Cu o expansiune de 5,3%, România a înregistrat în trimestrul patru din 2020 cel mai semnificativ avans în rândul statelor din Uniunea Europeană care au raportat datele până acum. Trimestrul patru din 2020 a fost bun și pentru alte părți din Europa de Est: Ungaria și Bulgaria au raportat ambele creșteri neașteptate față de precedentele trei luni, arată datele publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), în timp ce Lituania pare să fi avut anul trecut cea mai bună performanță din blocul comunitar.
Mașinile electrice devin acceptabile ca preț sub 36.000 de dolari
autonomia este una dintre cele mai importante provocări pentru că proprietarii de mașini și-ar dori să aibă cel puțin 469 de km independență
Un preț acceptabil la care oamenii încep să cumpere mașini electrice este la 36.000 de dolari, a declarat marți Radu Căprău, vicepreședinte, Confederația Patronală Concordia, menționând că deși România are cea mai mare subvenție de UE numărul mașinilor electrice este mic raportat la parcul auto. "Dacă pentru vehiculele de pasageri electrificarea pare a fi soluția alternativă evidentă care este acceptată și de producători și de autorități și gradual acceptată din partea clienților, există multe provocări. Și acest studiu pe care îl folosim în această prezentare, făcut de Castrol anul trecut pe un număr semnificativ de respondenți atât din zona persoanelor fizice cât și persoanelor juridice, identifică provocările pe care le are în continuare acest segment, dar pe care industriile trebuie le adreseze în perioada care urmează. Vorbim despre prețul de cumpărare. O evaluare făcută la nivel global consideră că un preț acceptabil la care oamenii încep să cumpere mașini electrice este la 36.000 de dolari. Acum noi dacă ne gândim la România, în România avem o subvenție de 10.000 de euro sau 45.000 de lei, care este semnificativă. Este cea mai mare la nivelul Uniunii Europene și cu toate acestea vedem o creștere, putem să spunem o dublare a numărului de mașini electrice dacă vorbim de o dublare de la 1000 la 2000 și de la 2000 la 4000. Într-un parc auto de 8 milioane de mașini rămâne în continuare o cifră relativ mică", a spus Radu Căprău, la dezbaterea online "Politici Europene pentru Noua Economie'', organizată de România Durabilă și EM360. El a menționat că a doua provocare este legată de durata necesară încărcării bateriei. O durată de 31 de minute ar fi acceptată de către clienți. De asemenea, autonomia este una dintre cele mai importante provocări pentru că proprietarii de mașini și-ar dori să aibă cel puțin 469 de km autonomie. Un alt aspect important este cel al infrastructurii de reîncărcare și al faptului că în momentul de față această infrastructură este redusă. Radu Căprău a spus că marea majoritate a celor intervievați consideră că în momentul în care infrastructura va fi la nivelul echivalent al stațiilor de distribuție de carburanți atunci ar considera că ar avea confortul necesar achiziționării unei mașini electrice.
Transportatorii solicită excluderea șoferilor profesioniști de la testarea COVID-19
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) solicită excluderea șoferilor profesioniști de la testarea COVID-19, cerută de Germania și alte state membre, menționând că această măsură "a generat haos la frontierele interne UE" și blocaje în lanțurile vitale de aprovizionare, potrivit unui comunicat remis marți AGERPRES. "Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România - UNTRR solicită Guvernului României și Comisiei Europene demersuri urgente pentru ca Germania și toate Statele Membre să își respecte angajamentele urmând recomandările Comisiei Europene și ale Consiliului și astfel să excludă șoferii profesioniști de la testarea COVID-19, care provoacă în prezent perturbări majore ale lanțurilor vitale de aprovizionare în UE. Noile măsuri impuse recent de Germania, urmată de Tirol (Austria) și Republica Cehă care au început să solicite testarea COVID-19 a șoferilor profesioniști, provoacă haos în transportul rutier de mărfuri pe întreg teritoriul Europei, în special pe ruta comercială importantă dinspre nordul Italiei prin pasul Brenner, la frontiera Cehia-Germania (Waidhaus) și pe Coridoarele Est-Vest", se menționează în comunicat. Potrivit sursei citate, la frontiere, șoferii profesioniști așteaptă până la 24 de ore efectuarea testului COVID-19. "Este inacceptabil ca șoferii profesioniști să fie nevoiți să stea la cozi în frontiere la temperaturi negative și pe ninsoare, condiții care le pot afecta sănătatea și chiar pot conduce la infectarea cu virusul SARS-COV-2, contrar scopului măsurilor luate de Germania. Mai mult, din cele 850 de teste efectuate ieri la Vipiteno în Italia, numai un test a fost pozitiv, fapt ce demonstrează impactul foarte limitat al unor astfel de măsuri de combatere a virusului. Aceasta nu ar trebui să fie o surpriză: șoferii de camioane lucrează în principal singuri. Izolați în cabina lor, nu sunt expuși virusului. Mai mult decât atât, respectă măsuri stricte împotriva posibilei infecții cu COVID-19, puse în aplicare de către angajatorii și clienții lor, inclusiv fără contact fizic la locurile de preluare și livrare. Lăsarea șoferilor să lucreze și să-și continue călătoria peste graniță este cea mai sigură soluție la nivel economic și uman", mai susțin reprezentanții UNTRR. Potrivit acestora, Germania și toate statele membre UE trebuie să își respecte angajamentele și să excludă urgent șoferii profesioniști de la obligația testării COVID-19.
PwC: Fluctuația de personal a scăzut la o rată de 17,2% în 2020
Fluctuația de personal în companiile din România a scăzut semnificativ anul trecut, la o rată medie de 17,2%, de la 23,1% în 2019, pe fondul incertitudinilor generate de pandemia Covid-19 la nivelul întregii economii, reiese din raportul HR Barometru realizat de PwC România și dat marți publicității. Din procentul de 17,2%, cea mai mare parte, respectiv 13,2%, au fost încetări voluntare. Cea mai mare fluctuație de personal a fost înregistrată în sectorul de retail și FMCG, de 25,1%, iar cea mai mică în servicii financiare, de 8%. "Pe fondul incertitudinii create de pandemie, piața forței de muncă a cunoscut un ușor îngheț anul trecut. Angajații au preferat stabilitatea și siguranța, iar angajatorii au recrutat mai puțin decât în anii anteriori sau chiar deloc. După o perioadă de expectativă, pe măsură ce munca de la distanță s-a dovedit funcțională în multe sectoare, companiile au început să regândească relațiile de muncă, având în prim plan flexibilitatea și mobilitatea. Angajatorii au înțeles că schimbările din ultimul an nu sunt conjuncturale și că trebuie să își adapteze modelele de business acestor tendințe. Ne aflăm, deci, în pragul unui proces de transformare care va avea loc pe termen lung, iar faptul că multe companii au inclus în bugetele pentru 2021 creșteri salariale arată că, atât angajatorii, cât și angajații, se obișnuiesc treptat cu noua normalitate", a declarat Ionuț Simion, country managing partner, PwC România. Potrivit raportului, bugetul salarial al companiilor respondente va crește în medie cu 3,8% în acest an, comparativ cu 2020 când procentul a fost de 5,6%. De asemenea, barometrul mai semnalează că telemunca s-a transformat anul trecut din beneficiu în necesitate și este de așteptat să continue pentru mulți angajați și pe termen lung. Astfel, 43% dintre companiile respondente la HR Barometru au arătat că vor aplica telemunca pe termen lung, 52% încă analizează această perspectivă și doar 5% nu iau în calcul permanentizarea telemuncii sau declară că aceasta nu este relevantă pentru activitatea lor.
Ministrul Turcan a numărat doar 9.500 de pensii speciale
România are, în prezent, 9.500 de beneficiari de pensii speciale, iar pensia medie pentru aceștia este de aproximativ 9.600 de lei în timp ce pentru cei aproximativ 4,9 milioane de pensionari din sistemul public pensia medie este de 1.500 de lei, a declarat luni seara ministrul Muncii, Raluca Turcan. "În momentul de față avem 9.500 de beneficiari de pensii speciale și pensia medie pentru aceștia este undeva de 9.600 de lei, în timp ce în sistemul de pensii publice avem aproximativ 4,9 milioane de pensionari cu o pensie medie de 1.500 de lei și în total în România există aproximativ 2,7 milioane de pensionari care sunt sub nivelul pensiei medii. Normal că toată lumea resimte ca o inechitate ceea ce s-a întâmplat în timp prin vot în Parlament pe sistemul de legi speciale", a subliniat ministrul Muncii, la Realitatea Plus. Aceasta a precizat, în context, că pensiile și veniturile trebuie să crească echitabil, iar în materie de pensii trebuie urmărit principiul contributivității. Potrivit ministrului de resort, cel mai corect este să ai contributivitate și stagiu de cotizare astfel încât la muncă egală, pregătire egală, condiții și perioadă de cotizare egale să ai și o pensie echitabilă. Raluca Turcan a catalogat drept profund inechitabilă actuala Lege a pensiilor subliniind, totodată, faptul că majorarea "din pix" a pensiilor cu 40% a creat un orizont de așteptare care nu poate fi susținut în actualele condiții bugetare. "Politicieni la ceas de alegeri s-au gândit din pix să spună că pensiile trebuie crescute cu 40%, au creat un orizont de așteptare care în condițiile bugetare actuale nu poate fi susținut. Pentru majorarea pensiilor cu 14% la 1 septembrie anul trecut, efortul bugetar este de circa 8 miliarde de lei. Întreg efortul de combatere a pandemiei a fost de circa 16 miliarde de lei. Aici avem bugete extrem de mari. În materie de pensii trebuie să te gândești la întregul efort bugetar, cât de mult pot crește pensiile, cât de echitabilă este această majorare și noi optăm pentru o formulă în care să crească mai repede pensiile mai mici și să le ajungă din urmă pe cele care au crescut mai repede, și să punem un pic degetul și pe pensiile speciale. Cu toate că nu sunt mulți beneficiari, aproximativ 9.500, există atâta inechitate creată încât toată societatea uneori parcă tinde să uite de probleme le zilnice, de nivelul scăzut al pensiilor, și să spună da de ce?", a afirmat ministrul citat.
Producătorii de energie hidro se plâng de taxele de la Apele Române
Producătorii de energie hidro vor intra în faliment din cauza taxelor percepute de Administrația Națională "Apele Române" și cer modificarea legislației, se arată într-un comunicat al Organizației Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES), remis, marți, AGERPRES. Este vorba despre taxa pentru apă turbinată, chirie albie minoră și taxa pentru potențialul asigurat în scop hidroenergetic prin barajele lacurilor de acumulare. Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România semnalează situația critică în care se află acești producători, printre care și membri PATRES, și solicită sprijinul autorităților și parlamentarilor pentru salvarea unor capacități de producție ce contribuie la asigurarea echilibrului sistemului energetic național. În România funcționează, în prezent, 528 microhidrocentrale cu puteri sub 4 MW, cu o capacitate instalată totală de 468,6 MW, conform celor mai recente date ale Transelectrica.
Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 1,55%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut marți de la 1,54% la 1,55%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la 1,62%. Consiliul de administrație al BNR, întrunit pe 15 ianuarie 2021, a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, de la 1,50% pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an, de la 1% pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75% pe an de la 2% pe an. De asemenea, BNR a mai decis păstrarea nemodificată a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei ianuarie-martie 2021, este de 1,88%, în declin de la nivelul de 2,17% în trimestrul patru al anului 2020.
Microsoft lucrează la o versiune web a xCloud
Serviciul de streaming pentru jocuri al celor de la Microsoft, xCloud, va avea, în curând, o versiune care va putea fi accesată din browser-ele web și va rezolva una din marile probleme de accesibilitate ale acestuia. Sub protecția anonimatului, mai mulți angajați Microsoft au declarat că, intern, se testează o versiune web a serviciului de gaming xCloud. Acesta ar urma să facă posibilă accesarea serviciului dintr-un browser web. Interfața web a lui xCloud se aseamănă cu cea a serviciilor de video streaming, precum Netflix sau Amazon Prime, în sensul că există un catalog de titluri cu recomandări și o listă cu jocurile începute, care pot fi continuate. Orice joc accesat prin versiunea web de xCloud (disponibil celor abonați la Xbox Game Pass Ultimate) va intra în mod full screen și va putea fi jucat cu un controller. În stadiul actual, versiunea xCloud pentru web funcționează doar în browser-ele bazate pe Chromium, precum Chrome și Edge. Însă, marele câștig adus din aceasta, atunci când va fi disponibilă și în alte browsere, va fi că va putea fi accesat de pe dispozitivele mobile Apple, unde producătorul iPhone-ului nu le permite dezvoltatorilor să livreze jocuri printr-o aplicație proprie. Safari este soluția pe care și Google a ales-o pentru Stadia, ca singura posibilitate decentă de a lansa un serviciu de streaming pentru jocuri pe iPhone sau iPad, în condițiile impuse de Apple. O versiune de test ar trebui să fie lansată oficial cândva în primăvară.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
