MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Economia României a urcat în trimestrul III din anul 2021 cu 4%
În primele nouă luni, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2021, Produsul Intern Brut a crescut cu 4,3%
Produsul Intern Brut în trimestrul III 2022 a înregistrat o creștere față de trimestrul III din anul 2021 cu 4% pe seria brută și cu 4,7% pe seria ajustată sezonier. În primele nouă luni, economia României a crescut, comparativ cu perioada similară din 2021, cu 5% pe seria brută și cu 4,3% pe seria ajustată sezonier, arată datele ”semnal” publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). ”Produsul Intern Brut în trimestrul III 2022 a înregistrat o creștere față de trimestrul III din anul 2021 cu 4% pe seria brută și cu 4,7% pe seria ajustată sezonier. În perioada 1.I-30.IX 2022, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada 1.I-30.IX 2021, cu 5% pe seria brută și cu 4,3% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul III 2022, fiind înregistrate diferențe față de varianta publicată în comunicatul de presă nr. 257 din 12 octombrie 2022”, arată INS. În trimestrul III 2022, comparativ cu trimestrul II 2022, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,3%. Față de trimestrul III din anul 2021, Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere cu 4,7%. În primele nouă luni, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2021, Produsul Intern Brut a crescut cu 4,3%. Produsul Intern Brut în trimestrul III 2022 comparativ cu trimestrul III din anul 2021 a înregistrat o creștere cu 4%. În perioada ianuarie-septembrie, față de aceeași perioadă din anul 2021, Produsul Intern Brut a crescut cu 5%. ”Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul III 2022 în seria trimestrială,seria ajustată sezonier a fost recalculată, fiind înregistrate modificări ale indicilor de volum comparativ cu a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2022, publicată în comunicatul de presă nr. 257 din 12 octombrie 2022. Astfel: rezultatele trimestrului I 2022, comparativ cu trimestrul IV 2021, au fost revizuite de la 106,4% la 104,4%; rezultatele trimestrului II 2022, comparativ cu trimestrul I 2022, au fost revizuite de la 105% la 103,9%”, arată datele INS.
Cea mai mare creștere economică din UE
Produsul Intern Brut al UE și al zonei euro a înregistrat o creștere de 0,2% în trimestrul al treilea față de trimestrul precedent, țările membre cu cel mai puternic avans fiind România și Cipru, ambele cu o creștere de 1,3%, arată datele publicate marți de Eurostat, transmite Reuters. În ritm anual, Produsul Intern Brut al celor 19 state care au aderat la moneda euro a crescut cu 2,1% în trimestrul al treilea în timp ce în întreaga Uniune Europeană, Produsul Intern Brut a crescut cu 2,4%. În acest caz, țările membre cu cele mai puternice creșteri sunt: Cipru (5,4%), Portugalia (4,9%) și România (4,7%).
Comisia Europeană se așteaptă ca economia europeană să se contracte în ultimul trimestru al acestui an, și în primul trimestru al anului următor, din cauza creșterii prețurilor la energie și a majorării dobânzilor, care vor limita cheltuielilor, creditarea și încrederea.
Aplicațiile bancare, în topul preferințelor utilizatorilor români
u așa arată un studiu realizat de Tech Trends 2022
Utilizarea aplicațiilor bancare, cele de comerț electronic și a rețelelor sociale rămân în continuare pe lista prioritară pentru consumatorii români, fiind deja o normă a vieții de zi cu zi, arată un studiu de specialitate. Astfel, aproape jumătate dintre români (49%) utilizează aplicațiile bancare, în timp ce 45% apelează la comerțul electronic, iar o pondere similară mizează pe rețelele de socializare (45%). În plus, aplicațiile de comandat mâncare (Glovo, Bolt Food etc.) sunt populare în 2022, deoarece consumatorii de astăzi caută comoditate și posibilități de alegere în ceea ce privește achizițiile lor, notează realizatorii cercetării Tech Trends 2022. Potrivit sursei citate, oamenii par a fi mai interesați să petreacă timp în aer liber, să experimenteze lumea offline, observându-se un interes din ce în ce mai mare pentru aplicațiile care le permit oamenilor să se deplaseze: hărți/sisteme de navigare (34%) și mijloace de transport (Taxi, Uber) - pondere de 29%. "(...) mediul digital este în continuare omniprezent în viața oamenilor, persoanele din generațiile mai tinere (18-34 de ani) fiind în continuare cele mai pasionate de acesta și fiind într-o mai mare măsură deschise să încerce noi oportunități (consultații medicale online, Metaverse, comerț electronic). Pe de altă parte, generațiile mai în vârstă (45Â) continuă să migreze lent către canalele digitale, în special pentru căutarea de informații sau pentru a accesa jocuri", se menționează în studiu. Pe segmentul jocurilor online, printre cele mai apreciate de către utilizatorii de Internet din mediul urban se află cele tip puzzle (47%), de strategie (38%) și educative (33%). De asemenea, podcasturile au fost fenomenul din ultimii ani, iar în 2022 consumatorii și-au mutat atenția spre acest tip de conținut, mai ales pentru podcasturile despre tehnologie. Conform datelor centralizate, în acest an, Zoom a rămas principala platformă de videoconferință utilizată, 67% dintre respondenți menționând că apelează la aceasta. În clasament urmează Skype (40%), Meet (39%), Teams (33%) și Webex (9%). Totodată, în topul preferințelor privind platformele de muzică, YouTube este pe prima poziție (83% dintre respondenți), urmată de Spotify (37%). Cei mai actualizați și dispuși să integreze în viața lor de zi cu zi aceste noi tehnologii, sunt în special bărbații și persoanele din categoria de vârstă Millennials. Cele mai populare tehnologii în rândul utilizatorilor de internet din mediul urban sunt cele care îmbunătățesc experiența utilizatorului, cum ar fi 5G (61%), inteligența artificială (55%) și electrocasnicele inteligente (54%). În același timp, 54% dintre utilizatorii de Internet din mediul urban, în special bărbați, au declarat că se simt confortabil să interacționeze cu branduri care folosesc Inteligența Artificială.
Supra-angajarea forței de muncă a accelerat în timpul pandemiei
Peste 20% dintre cei care au lucrat remote în perioada pandemiei au revenit în prezent la birou, fie complet, fie în format hibrid, iar dintre cei care au avut proiecte în plus doar 25% le mai păstrează în prezent, potrivit unui sondaj realizat de o platformă de recrutare online. Dintre cei care au avut în ultimii ani un job sau proiecte în plus, 19% au renunțat la proiecte între timp în timp ce alți 19% au și în prezent un job secundar ce poate fi făcut după programul de la jobul principal, iar 38% și-au păstrat doar jobul principal, arată BestJobs. Angajații care își iau un job în paralel cu cel principal sau se implică în proiecte suplimentare, din care obțin venituri în plus, contribuie la crearea tendinței de supra-angajare, tot mai prezentă în special de când munca de la distanță a luat amploare. "Datele sondajului arată că supra-angajarea forței de muncă a accelerat în timpul pandemiei, întrucât, în contextul muncii de acasă, angajații au putut folosi timpul petrecut pe deplasarea dintre birou și domiciliu pentru a obține un venit în plus, dar și pentru că acest mod de lucru le-a permis să își organizeze sarcinile diferit de cum ar fi făcut-o în colectivul de lucru. În prezent, candidații care au în continuare un program flexibil sau au făcut tranziția permanentă către munca de oriunde caută modalități de suplimentare a veniturilor, dacă timpul le permite. Totuși, pentru a evita riscul de epuizare și conflictul de interese, este recomandat ca aceștia să aleagă un domeniu diferit de cel de bază și să verifice la departamentul de resurse umane dacă există politici care să interzică acest lucru, pentru a nu-și periclita stabilitatea locului de muncă principal", a declarat Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs Romania. Deși motivul principal pentru care aleg să muncească în plus este suplimentarea veniturilor în cazul a 65% dintre respondenți, iar restul de 35% își doresc dezvoltarea aptitudinilor profesionale sau creșterea satisfacției în raport cu munca, aproximativ 70% se tem că două locuri de muncă reduc semnificativ timpul liber. Totodată, printre dezavantaje, respondenții au mai menționat scăderea productivității de la jobul principal și ratarea promovărilor (20%), epuizare psihică (5%) și posibilitatea ca angajatorul principal să afle și acest lucru să ducă la concediere (tot 5%).
Record absolut de investitori la bursă: peste 128.000 de investitori
Numărul investitorilor direcți la Bursa de Valori București este în continuă creștere, pentru al 11-lea trimestru consecutiv, și a ajuns pentru prima dată la 128.000 de investitori, potrivit datelor FCI la finalul primelor 9 luni, informează BVB printr-un comunicat. Aceasta este cea mai mare valoare înregistrată la Bursa de la București și a depășit substanțial recordul anterior, înregistrat în 2009, de 101.000 investitori. În ceea ce privește numărul celor care investesc indirect la BVB, la finalul primelor nouă luni ale acestui an, peste 7,9 milioane de români care contribuie la Pilonul II de pensii private obligatorii aveau expunere pe instrumentele financiare listate la BVB, potrivit datelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat în România (APAPR) și Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Tot la finalul primelor nouă luni ale anului, peste 450.000 de români investeau indirect la BVB prin intermediul fondurilor deschise de investiții, după cum arată datele Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF). "Este remarcabilă amploarea fenomenului bursier care a cuprins tot mai mulți români pentru că ultima dată când bursă românească a avut 100.000 de investitori direcți a fost în 2009, iar în acest an am ajuns la un record absolut: 117.000 de investitori la finalul celui de-al doilea trimestru și o creștere la 128.000 de investitori la finalul celui de-al treilea trimestru. A fi astăzi pe bursă, că investitor sau companie listată, a ajuns o normalitate și considerăm că aceasta este o baza sănătoasă pentru o Românie educată financiar. La nivelul BVB, derulăm o serie de proiecte care însumate contribuie semnificativ la succesul pe care îl avem astăzi. Ne propunem să facem și mai mult și suntem implicați în dezvoltarea unei strategii pentru piață de capital", a declarat Radu Hanga, președinte BVB. Adrian Tănase, CEO BVB, a subliniat, la rândul său, că tot mai mulți români investesc la bursă, pentru că piața de capital a devenit fără echivoc cea mai atractivă opțiune de plasare a economiilor. "Este pentru prima dată când 128.000 de investitori sunt prezenți pe bursă românească și acest lucru demonstrează că piață de capital capătă o importantă deosebită în planurile financiare ale românilor. Încă un exemplu care ne dă încredere că bursa se dezvoltă în direcția bună este dat chiar de evoluția acțiunii BVB, ca emitent. Acțiunile BVB au ajuns la maximumul ultimilor 5 ani, iar investitorii care au avut răbdare au fost răsplătiți. Performanța acțiunilor BVB doar în cursul anului 2022 este de Â34,4%, incluzând și dividendele", a spus Tănase
7 din 10 români folosesc anvelope de sezon pentru mașina personală
Aproape trei sferturi dintre români (71,5%) folosesc anvelopele de iarnă și de vară pentru autoturismul personal, în timp ce mai puțin de o treime (28,5%) utilizează anvelopele de tip all season, relevă un studiu de piață, dat publicității marți. În acest context, mai mult de jumătate dintre români (58%) schimbă anvelopele mașinii personale o dată la doi sau trei ani, iar 53% cheltuie între 800 și 1.200 de lei pentru un set de patru anvelope. La întrebarea "Cât de des înlocuiți anvelopele uzate cu unele noi?", 10,3% din totalul celor chestionați au răspuns că înlocuiesc anvelopele mașinii personale cu unele noi o dată pe an, în timp ce 29% au spus că fac această achiziție o dată la patru sau cinci ani, iar 3,2% înlocuiesc anvelopele vechi cu unele noi o dată la șase sau mai mulți ani. Conform cercetării Mediabook Company, la solicitarea Arcoplast Anvelope, 28,8% dintre respondenți au spus că alocă peste 1.200 de lei pentru cumpărarea unui set de patru anvelope, în timp ce 18,2% au răspuns că alocă între 600 și 800 de lei pentru același tip de produs. Când vine vorba despre sursele de achiziționare a anvelopelor pentru autoturismul personal, două treimi dintre români (66,1%) au declarat că își cumpără anvelopele pentru mașina personală din magazinele de specialitate, service-uri auto sau de la dealeri locali. Totodată, aproape un sfert (24,4%) au subliniat că magazinele online sunt sursa din care cumpără anvelope, 7% au ales ca răspuns varianta "hypermarket", în timp ce 2,5% folosesc surse multiple de achiziționare a anvelopelor. În ceea ce privește importanța prețului în momentul achiziției de anvelope, 87,8% au răspuns că acest criteriu este important sau foarte important. De asemenea, 10,2% au afirmat că acordă o importanță de nivel mediu prețului anvelopelor, în timp ce 2% au spus că acest criteriu este puțin sau deloc important. Alte criterii importante în procesul de achiziționare a anvelopelor pentru mașina personală sunt: marca, eficiența, rezistența, zgomotul produs la rulare, precum și frânarea și manevrabilitatea pe diverse tipuri de carosabil
Black Friday 2022 a adus creșteri temperate față de anul trecut
Comerțul electronic intră în era prudenței cu creșteri sub 10% de Black Friday, ediția din acest an înregistrând creșteri temperate față de anul trecut, publicul adoptă un comportament de consum prudent și renunță tot mai mult la achizițiile impulsive, arată o analiză realizată de MerchantPro - platformă de soluții Saas pentru e-Commerce. ”Black Friday 2022 a adus creșteri temperate față de anul trecut, semn că publicul adoptă un comportament de consum prudent și renunță tot mai mult la achizițiile impulsive. Astfel, datele înregistrate de peste 1.500 de magazine online locale arată o creștere de 8,5% în numărul de comenzi și de 12,5% ca valoare a acestora, în intervalul 11-14 noiembrie, față de perioada echivalentă a anului precedent (12-15 noiembrie)”, arată analiza realizată de MerchantPro - platformă de soluții Saas pentru e-Commerce. Mai puțin de 20% dintre magazinele online au preferat să limiteze perioada de promoții la o singură zi, însă cele mai multe au extins intervalul de campanie la întregul weekend și ziua de luni. La nivel de zi, cele mai mari creșteri ca număr de comenzi față de anul trecut s-au înregistrat vineri, chiar de Black Friday, cu Â10%. Din perspectivă valorică, creșterea în ziua de vineri a fost de doar 7,3% față de anul trecut.
Profitul neauditat al Fondului Proprietatea a crescut cu aproape 14%
Profitul neauditat al Fondului Proprietatea pentru perioada de nouă luni încheiată la 30 septembrie 2022 este de 3,51 miliarde lei, mai mare cu aproape 14% comparativ cu 3,097 miliarde lei pentru perioada similară din 2021. ”Profitul neauditat pentru perioada de 9 luni încheiată la 30 septembrie 2022 este de 3,51 miliarde lei comparativ cu 3,097 miliarde lei pentru perioada similară din 2021. Cea mai mare contribuție la profitul înregistrat în primele nouă luni ale anului 2022 au avut-o câștigul net din participații la valoarea justă prin profit sau pierdere în valoare de 2,565 miliarde lei (generat în principal de actualizarea evaluării Hidroelectrica SA) și venitul brut din dividende de la companiile din portofoliu în valoare de 934,9 milioane lei. În trimestrul 3 2022 Fondul a înregistrat o pierdere nerealizată de 619,5 milioane lei, în principal ca urmare a actualizării evaluării anumitor participații nelistate din portofoliu în septembrie 2022”, arată raportul FP.
YouTube anunță funcții de shopping pentru formatul Shorts
Clona de TikTok a YouTube va oferi, pe lângă reclamele introduse recent, și funcții de shopping prin care utilizatorii vor putea cumpăra produse. YouTube încearcă să-și diversifice sursele de venit, în condițiile unei piețe de advertising slăbite, prin lansarea unor funcții de shopping dedicate formatului Shorts. În timp ce navighează vertical printre clipurile video scurte, utilizatorii vor vedea produse promovate pe care le vor putea achiziționa - aceasta este ideea noilor opțiuni de shopping prezentate de YouTube. Acestea sunt disponibile în prima fază doar în Statele Unite, Canada, India, Brazilia și Australia. Piața este așteptată să crească la peste 2 trilioane de dolari până în 2025, însă, până acum, cel mai mare succes l-a avut în China. Cumpărăturile prin platformele sociale au generat anul trecut în această țară 352 de miliarde de dolari. Secțiunea Shorts are peste 1,5 miliarde de utilizatori, peste cei 1 miliard de utilizatori cu care se laudă TikTok. De anul viitor, YouTube va plăti creatorilor de conținut și 45% din veniturile generate de reclamele afișate în cadrul formatului Shorts.
