MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Economia României a crescut în anul 2021 cu 5,9%, comparativ cu anul 2020
Valoarea PIB-ului de anul trecut a fost de 1.179 miliarde lei prețuri curente
Produsul Intern Brut (PIB) al României a crescut în anul 2021 cu 5,9%, comparativ cu anul 2020, la 1.179 miliarde lei prețuri curente. În trimestrul IV 2021, PIB-ul a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,1%1 comparativ cu trimestrul III 2021, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). ”Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2021 a fost de 1.179.376 milioane lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 5,9% față de anul 2020”, arată datele INS. La creșterea PIB, în anul 2021 față de anul 2020, au contribuit majoritatea ramurilor economiei, contribuții pozitive mai importante având următoarele ramuri: Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (plus 1,7%), cu o pondere de 19% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,5%; Industria (plus 1%), cu o pondere de 21,3% la formarea PIB și al cărei volum de activitate s-a majorat cu 5%; Informațiile și comunicațiile (plus 0,8%), cu o pondere de 6,4% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 13,4%; Impozitele nete pe produs (plus 0,8%), cu o pondere de 9,5% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,2%. Construcțiile au avut o contribuție negativă la modificarea PIB (-0,1%) ca urmare a scăderii volumului lor de activitate cu 1,8%. Din punctul de vedere al utilizării PIB, creșterea s-a datorat, în principal: Cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a majorat cu 7,8% contribuind cu plus 4,7% la creșterea PIB; Formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 4,0% contribuind cu plus 0,9% la creșterea PIB. Exportul net a avut o contribuție negativă la modificarea PIB (-1,5%), consecință a creșterii cu 13,7% a volumului importurilor de bunuri și servicii corelată cu o creștere mai redusă a volumului exporturilor de bunuri și servicii, cu 11,1%. Produsul intern brut în trimestrul IV 2021 a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,1% comparativ cu trimestrul III 2021. Față de același trimestru din anul 2020, Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere cu 2,4% pe seria brută și de 3,9% pe seria ajustată sezonier. Seria brută, cât și cea ajustată sezonier, a Produsului Intern Brut trimestrial au fost recalculate ca urmare a revizuirii datelor trimestriale pentru anul 2020, în vederea reconcilierii cu datele anuale semidefinitive, publicate în Comunicatul de presa nr. 322 din 21 decembrie 2021, precum și ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrele I-IV 2021, fiind rectificate față de varianta publicată în comunicatul de presă din 15 februarie 2022. Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2021 a fost de 303.812 milioane lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,1% față de trimestrul III 2021 și în creștere cu 3,9% față de trimestrul IV 2020. Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2021 a fost de 355.194 milioane lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 2,4% față de trimestrul IV 2020. Seria brută a Produsului intern brut pentru anul 2020 a fost revizuită pentru a asigura coerența cu datele anuale – varianta semidefinitivă, publicate în comunicatul de presă din 21 decembrie 2021. Revizuirea a avut loc ca urmare a aplicării noii politici de revizuire a indicatorilor macroeconomici elaborată pentru a respecta cerințele impuse de Regulamentului 2304/2016 referitor la modalitățile, structura, periodicitatea și indicatorii de evaluare ai rapoartelor privind calitatea datelor transmise conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului.
Prețul carburanților în România a depășit 8 lei pe litru
barilul de petrol pe piața europeană a depășit luni, 130 de lei și se tranzacționa, marți, cu 125 de dolari
Prețul carburanților în România a depășit în aceste zile pragul de 8 lei pe litru, arată datele analizate de AGERPRES pe baza Monitorului Prețurilor la Carburanți, aplicație lansată de Consiliul Concurenței. Depășirea pragului de 8 lei pe litru reprezintă un record pentru piața din România și vine în contextul cererii mari de carburanți și al prețurilor ridicate la toate mărfurile pe plan mondial. Astfel, un litru de benzină premium costă 8,14 lei la benzinăriile OMV din comuna Cornu și MOL din Bușteni, pe DN 1. Alte benzinării din apropiere comercializează și ele carburanții la aproape 8 lei. De exemplu, un litru de benzină premium la stația Rompetrol din Comarnic costă 7,91 lei, la Petrom Bușteni costă 7,85, iar la Lukoil Azuga 7,92 lei. Motorina premium costă și ea peste 8 lei la aceleași benzinării OMV și MOL (8,08 lei pe litru) și foarte aproape de acest prag la Rompetrol, Lukoil și Petrom. Barilul de petrol pe piața europeană a depășit luni, 130 de lei și se tranzacționa, marți, cu 125 de dolari, pe fondul invadării Ucrainei de către Rusia.
Reuters: Ce impact are războiul din Ucraina asupra livrărilor de gaze ale Rusiei în Europa?
În pofida cascadei de sancțiuni occidentale asupra Rusiei, ca răspuns la invazia sa în Ucraina, un lucru nu a fost afectat până acum, și anume livrările de gaze rusești către Europa și fondurile necesare pentru a plăti pentru ele, relatează Reuters.Europa rămâne puternic dependentă de gazele rusești, care acoperă aproximativ 40% din nevoile sale, iar acum este îngrijorată că președintele rus Vladimir Putin le-ar putea folosi pentru a riposta împotriva sancțiunilor. Însă Rusia, care pompează gaz prin conducte care traversează Ucraina și alte națiuni est-europene, are nevoie de venituri, poate acum mai mult ca niciodată. Care este statutul acestei dependențe reciproce? Până acum nu. Rusia a livrat gazE în Europa pentru a respecta contractele pe termen lung, potrivit cumpărătorilor precum Uniper și RWE din Germania și traderilor din țările baltice. Dar, de anul trecut, Rusia a livrat doar volumele contractuale, spunând că niciun cumpărător nu a cerut volume suplimentare și că nu are prea multe gaze de rezervă. Acest lucru a făcut ca prețurile să crească deoarece, în trecut, Rusia livra cantități suplimentare. Prețurile au crescut, de asemenea, deoarece alți mari producători au avut dificultăți să livreze o cantitate mai mare de gaze, pe fondul piețelor globale foarte strânse și a cererii în creștere ca urmare a redresării economice după pandemie. Volumele de gazE rusești livrate la granița cu Slovacia, după o călătorie de aproximativ 800 de mile prin Ucraina, au crescut, de fapt, de la începutul războiului, potrivit datelor companiei slovace de transport de gaze Eustream. Prețurile gazelor de pe piața spot au crescut brusc, făcând gazele rusești, care sunt vândute în mare parte prin contracte pe termen lung, mai atractive pentru cumpărătorii europeni, spun analiștii. Ucraina a interzis unele activități de comercializare transfrontalieră de gaze, dar a spus că nu va restricționa fluxul de gaze rusești în Europa. În interiorul Ucrainei, însă, unele conducte secundare de distribuție pentru consum intern au suferit daune din cauza bombardamentelor și a loviturilor aeriene, potrivit operatorului de gazoducte al țării, Gas TSO. Compania a afirmat, într-un comunicat, că a fost forțată să oprească aprovizionarea mai multor regiuni, lăsând sute de mii de locuitori fără gaze. Tribunalele vor fi probabil următoarea oprire pentru promotorii Nord Stream 2, care ar putea încerca să conteste decizia de luna trecută a cancelarului german Olaf Scholz de a opri certificarea conductei. Proiectul ar fi dublat capacitatea de livrare a uriașei conducte de gaz subacvatice existente, Nord Stream 1, din Rusia către Germania. Proiectul Nord Stream 2, în valoare de 11 miliarde de dolari, este o conductă care se desfășoară subacvatic pe aceeași cale, între Rusia și Germania. Gazoductul este terminat, dar dacă nu este certificat de Germania, este posibil să rămână nefolosit, ruginind încet în Marea Baltică și transformându-se într-o pierdere pentru proprietarul său, gigantul energetic al Rusiei Gazprom, precum și pentru cele cinci companii energetice occidentale care au suportat costurile acestuia.
Budăi: După ridicarea stării de alertă nu se va mai acorda șomaj tehnic
u de asemenea, nu mai sunt obligatorii decalarea programului de muncă și nici telemunca și nu se mai ocupă posturi fără concurs în instituțiile de stat
Ministrul Muncii, Marius Budăi a anunțat, marți, că odată cu ridicarea stării de alertă, începând de miercuri, nu se va mai acorda șomaj tehnic, dar rămâne în vigoare măsura „kurzarbeit”, încă trei luni de la ridicarea stării de alertă. De asemenea, nu mai sunt obligatorii declarea programului de muncă și nici telemunca și nu se mai ocupă posturi fără concurs în instituțiile de stat. ”Ridicarea stării de alertă aduce schimbări și în domeniul gestionat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale! Astfel, nu se va mai acorda șomaj tehnic, dar rămâne în vigoare „kurzarbeit” (OUG 132/2020) încă trei luni de la ridicarea stării de alertă”, a scris ministrul Muncii, pe Facebook. Marius Budăi mai anunță că și valabilitatea contractelor colective de muncă (CCM) se prelungește automat tot cu 90 de zile, iar părinții care au în îngrijire copii sau adulți cu handicap înscriși în sistemul de învățământ (OUG 110/2021) pot primi zile libere până la finalul anului școlar 2021-2022. ”Nu mai sunt obligatorii nici declarea programului de muncă și nici telemunca, dar acesta pot fi stabilite, în continuare, cu acordul angajatorului. Nu în ultimul rând, nu se mai ocupă posturi fără concurs în instituțiile de stat”, precizează ministrul. Începând de miercuri, nu va mai exista starea de alertă pe teritoriul României, Guvernul hotărând să nu mai prelungească această situație excepțională, declarată în perioada pandemiei de COVID-19.
BestJobs: Ridicarea restricțiilor accelerează perspectivele de revenire a angajaților la birou
Ziua de 8 martie reprezintă finalul stării de alertă în România, la doi ani de la declanșarea pandemiei. 62% dintre candidații români au declarat în ultimul sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs că ar alege să lucreze de la birou sau cel puțin în format hibrid, în timp ce 38% ar prefera exclusiv remote. „Ziua de 8 martie reprezintă finalul stării de alertă în România, la doi ani de la declanșarea pandemiei. Această perioadă a adus multe schimbări pe piața muncii și în viața angajaților, care au experimentat modul de lucru de la distanță, dar și hibrid, iar acum au posibilitatea de a alege cum vor să lucreze. După doi ani în care au fost privați de interacțiunile directe cu colegii și afectați de lipsa de separare a timpului personal de cel alocat activității profesionale, 62% dintre candidații români au declarat în ultimul sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs că ar alege să lucreze de la birou sau cel puțin în format hibrid, în timp ce 38% ar prefera exclusiv remote”, arată platforma. În prezent, 48% dintre angajați au declarat că lucrează de la sediu, 42% exclusiv de la distanță, iar 10% într-un format hibrid. Chiar dacă se va reveni la munca de la birou ca normă, 24% dintre angajați spun că posibilitatea de a lucra remote reprezintă un beneficiu de luat în calcul atunci când își negociază contractul de muncă. Atunci când evaluează un nou loc de muncă în vederea angajării, doar 7% dintre candidați mai consideră că lucrul exclusiv de la birou ar reprezenta un compromis pe care ar trebui să îl facă, în timp ce 14% au declarat că ar accepta mai greu o poziție care implică lucrul exclusiv remote. „Schimbările în modul de lucru din ultimii doi ani au transformat stilul nostru de viață, am fost nevoiți să ne reorganizăm toate aspectele vieții în funcție de modul de desfășurare a activității de la locul de muncă. Pentru unii, modul de lucru remote a fost o soluție potrivită și rămâne opțiunea preferată, în timp ce pentru alții a însemnat un compromis greu de acceptat. Vedem deschiderea tot mai mare a angajaților de a se întoarce la birouri, mai ales în contextul în care restricțiile vor fi eliminate, păstrând totuși posibilitatea fermă din partea angajatorului, de a lucra remote”, spune Ana Vișian, marketing manager BestJobs România. Interesul pentru joburile remote este foarte mare în continuare, întrucât candidații au înregistrat în ultimele 30 zile peste 62.000 de aplicări, cele mai multe dintre ele pentru oportunități în Vânzări, IT/ Telecomunicații și Management. În luna februarie 2022, pe platforma de recrutare online BestJobs au fost deschise aproximativ 3.500 de poziții care oferă posibilitatea muncii exclusiv de la distanță, de două ori mai multe decât în februarie 2021 și cele mai multe de la începutul pandemiei. În plus, alte peste 1.000 de joburi care presupun un mod de lucru hibrid sunt disponibile candidaților de pe platformă. În ultimele 30 zile, cele mai multe dintre pozițiile remote disponibile pe platformă au fost în IT / Telecomunicații, Management și Inginerie.
Marea Britanie va interzice importurile de petrol din Rusia
Marea Britanie va interzice importul de petrol din Rusia în semn de protest față de invazia asupra Ucrainei, iar președintele SUA, Joe Biden, este așteptat să facă același anunț, potrivit Politico. Anunțul ar urma să fie făcut în cursul zilei de marți, conform declarațiilor a trei oficiali britanici. Cu toate acestea, anunțul UE cu privire la o interdicție similară pare să fie tot mai puțin probabil, din cauza temerilor legate de creșterea inflației și de eventuale represalii din partea Rusiei. Interdicția va avea o perioadă de pregătire de câteva luni pentru a permite pieței globale să se adapteze și pentru a împiedica oamenii să cumpere carburant din cauza panicii, au mai spus oficialii britanici. Miniștrii vor sublinia faptul că cetățenii nu trebuie să se aprovizioneze cu combustibil, deoarece petrolul din Rusia este o parte infimă din totalul energetic al Marii Britanii. Anunțul este de fapt un protest politic față de invazia rusă în Ucraina, în încercarea de a exercita presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin. Nu va exista o interdicție a gazelor rusești în același timp, dar oficialii au confirmat că guvernul Marii Britanii încă discută această chestiune.
HBO Max, disponibil oficial în România
Noul serviciu de streaming HBO Max, cel care ia locul vechiului HBO Go, este disponibil, începând de astăzi, în România. Așa cum se anunța luna trecută, HBO Max a fost lansat marți în România, unde este disponibil tuturor abonaților HBO, la fel cum era până acum HBO Go. Pentru aceștia, dar și pentru noii abonați, HBO are o ofertă specială de preț. Toate conturile activate pe parcursul lunii martie vor beneficia de un abonament mai ieftin. În loc de 5 euro, acesta va costa 3,3 euro, tarif care va rămâne la fel pe toată durata contractului. Noul serviciu este disponibil la adresa hbomax.com, iar conținutul poate fi accesat direct la play.hbomax.com. Deși există o serie de utilizatori care se plâng deja pe rețelele sociale că nu se pot loga cu vechile conturi HBO Go, tranziția pare, în fapt, să fie destul de lină. Cei care au cont HBO Go nu trebuie decât să se logheze cu datele pe care le-au folosit și până acum, indiferent dacă au creat contul direct pe HBO Go sau printr-un operator. Nu trebuie creat un cont nou pentru HBO Max. În ceea ce privește conținutul, cu trecerea la HBO Max par să fi apărut și producții noi, care nu erau disponibile pe HBO Go, precum Fringe și altele. O altă noutate ce merită menționată este suportul 4K, valabil pentru titlurile noi. HBO include titluri 4K în abonamentul standard, nu într-un abonament separat, mai scump, ca la Netflix.
Adidas fuge din Rusia
Compania germană de echipament sportiv Adidas a suspendat activităților sale în Rusia, după decizii similare luate deja de rivalii Nike și Puma. "Am decis să suspendăm operațiunile magazinelor și site-ului nostru de comerț electronic din Rusia până la noi ordine", a anunțat compania, luni seară, relatează lefigaro.fr. Totuși, grupul va continua să-și plătească angajații de la fața locului. Adidas are, într-o zonă care cuprinde Rusia și Comunitatea Statelor Independente (CSI), inclusiv Ucraina, în jur de 500 de magazine proprii, din cele aproape 2.200 la nivel mondial și are aproape 7.000 de angajați acolo, potrivit datelor comunicate AFP. Adidas a anunțat, la 1 martie, că și-a suspendat parteneriatul cu Federația Rusă de Fotbal, care data din 2008. "Monitorim situația foarte îndeaproape și vom lua noi decizii de afaceri dacă este necesar”, a precizat compania.