MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Economia României a crescut cu 6,5% în primul semestru. Ce spun de fapt cifrele?
Trebuie deci judecată această creștere din semestrul I, din trimestrul II în raport cu efectul de bază (am avut lockdown în prima parte a anului trecut), cu deficitele externe, cu un deficit bugetar structural mare”, consifderă Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal
Produsul intern brut (PIB) a crescut cu 6,5% în primul semestru din acest an, comparativ cu aceeași perioadă din 2020, pe serie brută, și cu 6,2% pe seria ajustată sezonier, potrivit estimării semnal publicată marți de Institutul Național de Statistică (INS). În trimestrul II din acest an, PIB-ul a crescut cu 1,8%, comparativ cu trimestrul anterior, pe serie ajustată sezonier, iar față de același trimestru din anul 2020 economia a înregistrat o majorare cu 13,6%. Potrivit datelor INS, Produsul intern brut a înregistrat în trimestrul II din 2021 o creștere cu 13% pe serie brută, comparativ cu același trimestru din anul 2020. "Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul II 2021 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul I 2021, publicată în comunicatul de presă nr. 174 din 8 iulie 2021. Astfel, rezultatele trimestrului I 2021, comparativ cu trimestrul IV 2020, au fost revizuite de la 102,9% la 102,5% . Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană", se menționează în comunicatul INS.
Eurostat: România, printre statele UE cu cea mai mare creștere economică
Produsul Intern Brut a crescut cu 13,2% în Uniunea Europeană și cu 13,6% în zona euro, în trimestrul doi din 2021, comparativ cu perioada similară din 2020, țările membre cu cea mai mare creștere economică fiind Spania (19,8%), Franța (18,7%), Ungaria (17,7%), Italia (17,3%), Portugalia (15,5%), Belgia (14,5%) și România (13,6%), arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Creșterile urmează după declinul anual de 1,3% înregistrat în primul trimestru din 2021 în UE și în zona euro. Nu sunt disponibile datele pentru Estonia, Irlanda, Grecia, Luxemburg, Malta și Slovenia. Toate statele membre UE au raportat creșteri în trimestrul doi din 2021, comparativ cu perioada similară din 2020. Conform datelor Eurostat, în trimestrul doi din 2021, comparativ cu precedentele trei luni, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,9% în Uniunea Europeană și cu 2% în zona euro, după un declin de 0,1% înregistrat în primul trimestru din 2021 în UE și de 0,3% în zona euro. Economia României a crescut cu 1,8% în trimestrul doi din 2021, comparativ cu precedentele trei luni, după un avans de 2,5% în primul trimestru din 2021.
Dăianu: Cifrele acestea pot să amețească pe unii
Creșterea economică din primul semestru de 6,5% și de 13% în trimestrul doi anunțate de Institutul Național de Statistică trebuie contextualizate, a declarat pentru AGERPRES președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care a subliniat că trebuie să avem în vedere creșterea deficitului de cont curent și nevoia de corecție a bugetului public. "Trebuie să înțelegem că o creștere economică trebuie să fie robustă. Ne uităm la creșterea economică, dar hai să ne uităm si la creșterea dezechilibrelor externe. Asemenea ritmuri de creștere nu sunt sustenabile. Nu sunt sustenabile nici în economii dezvoltate care au balanță externă echilibrată când sunt reveniri economice, rebound-uri mari după căderile economice forțate din 2020. Este impropriu spus normalizare, dar ai o creștere economică nesustenabilă prin prisma factorilor fundamentali. Numeroase economii vor avea rate de creștere inferioare, față de cifrele din 2021, în anii ce vin. Iar în cazul nostru, este de subliniat că avem deficit bugetar structural și deficite externe mari. Această combinație ne este potrivnică și trebuie corectată. Trebuie deci judecată această creștere din semestrul I, din trimestrul II în raport cu efectul de bază (am avut lockdown în prima parte a anului trecut), cu deficitele externe, cu un deficit bugetar structural mare. Această situație arată că nu trebuie să ne înfoiem în pene. Și nici să nu uităm că avem de făcut o corecție macroeconomică majoră. Anul acesta deficitul bugetar va fi în scădere; este bine să fie și poate fi sub 7% din PIB, chiar dacă ținta la rectificare este de 7,13%. Semestrul II nu trebuie judecat deci în sine. Să ne uităm la balanța externă, la dezechilibrele externe. Pentru tot anul este credibilă cifra de 7% creștere a PIB, dar ea este însoțită de o creștere a deficitului de cont curent și ea trebuia pusă în relație cu absolut necesara corecție a deficitului bugetar. Cifrele acestea, ca e 6,5% pe semestru, 7% pe tot anul, ele pot să amețească pe unii. Trebuie să fie contextualizate", a explicat Daniel Dăianu.
Prețurile pachetelor de vacanță vor scădea cu până la 40%
u în Bulgaria, o vacanță de șapte nopți cu all inclusive la 3 stele va costa, în medie, 250-280 de euro de persoană
Prețurile pachetelor de vacanță vor scădea cu până la 40% după 20 august pe litoral, în România și în Bulgaria, arată touroperatorul IRI Travel. Dacă acum, cazarea la Mamaia costă între 250 și 350 de lei pe noapte, de persoană, cu mic dejun, după 23 august, aceeași cazare vă ajunge să coste, în medie, între 100 și 200 de lei pe noapte, de persoană. Prin comparație, la Nisipurile de Aur, o zi all inclusive, de persoană, costă în prezent, în medie, 60-70 de euro, iar după 20 august aceasta va ajunge la un preț de 35-45 de euro pe zi, de persoană, all inclusive. ”Prețurile scad cu până la 40% pe litoral, în România și în Bulgaria”, anunță IRI Travel, principalul turoperator specializat în vacanțe pe litoralul Marii Negre - Bulgaria și România. Compania arată că după 20 august 2021 vor începe să scadă prețurile la pachetele de vacanță pentru ambele destinații. „Pentru România, după 23 august ne așteptăm la o scădere a prețurilor cu aproximativ 30%, în timp ce, pentru Bulgaria reducerile vor ajunge, după 20 august, până la 40%. Ambele destinații s-au bucurat de o vară aproape fără restricții, iar viitoarele oferte nu fac decât să crească și mai mult apetitul turiștilor pentru concedii aproape de casă”, a declarat Lucian Bădîrcea, CEO IRI Travel. Astfel, dacă acum, cazarea la Mamaia costă între 250 și 350 de lei pe noapte, de persoană, cu mic dejun, după 23 august, aceeași cazare vă ajunge să coste, în medie, între 100 și 200 de lei pe noapte, de persoană. Prin comparație, la Nisipurile de Aur, o zi all inclusive, de persoană, costă în prezent, în medie, 60-70 de euro, iar după 20 august aceasta va ajunge la un preț de 35-45 de euro pe zi, de persoană, all inclusive. De asemenea, în România, un sejur de 7 nopți la un hotel de 3 stele, cu mic dejun, are o valoare medie de 2.000 de lei de persoană. Acesta va scădea cu 30% după 23 august, astfel că va ajunge să coste în jur de 1.400 de lei. În Bulgaria, un pachet de 7 nopți cu all inclusive la 3 stele costă, în prezent, aproximativ 390 de euro de persoană. Iar după discounturile ce vor urma să apară, acesta va ajunge la 250-280 de euro de persoană. „Pe litoralul românesc, aproape 10% dintre rezervările pe care le-am avut în perioada verii sunt făcute cu tichete de vacanță. Iar valoarea acestora a făcut ca media unui pachet de vacanță în România să fie extrem de competitiv cu cele ale bulgarilor”, a mai declarat directorul IRI Travel. De exemplu, un sejur de cinci nopți la Nisipurile de Aur, după 20 august, la un hotel de patru stele, pentru două persoane, va costa 455 euro, regim all inclusive. Același pachet în Sunny Beach costă 431 euro și 715 euro la Nessebar. La Mamaia, tariful va fi de 1.355 lei la un hotel de trei stele, cu mic dejun, pentru două persoane, 1.721 lei la patru stele și 3.446 lei la cinci stele. La Eforie Nord același pachet costă 1.215 lei cu mic dejun, în camera dublă, la un hotel de trei stele, și 1.893 lei la patru stele. La Costinești, sejurul de cinci nopți după 20 august, la un hotel de trei stele, costă 1.094 lei, doi adulți și mic dejun.
Viteza medie de transfer date prin internetul fix în 2020 a urcat cu 25%
Românii au experimentat în 2020 o viteză medie de download la nivel național de 185,8 Mbps pentru internetul fix, în creștere cu aproape 25% comparativ cu anul anterior, arată datele Netograf.ro, o platformă electronică concepută de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) pentru a le oferi utilizatorilor de internet din România un instrument cu care să verifice permanent calitatea serviciului de internet pe care îl plătesc. “Calitatea serviciilor de acces la internet s-a menținut pe parcursul anului 2020, fiind înregistrate îmbunătățiri în cazul serviciilor de acces la internet la punct fix, chiar și în condițiile creșterii traficului de date înregistrat în contextul intensificării utilizării acestor servicii în anul pandemic 2020. Statisticile elaborate de ANCOM pe baza testelor efectuate pe platforma Netograf arată că în anul 2020 românii au experimentat o viteză medie de download la nivel național de 185,8 Mbps pentru internetul fix, în creștere cu aproape 25% comparativ cu anul anterior, în timp ce viteza medie înregistrată pentru internetul mobil s-a menținut constantă, la 24,2 Mbps, performanțe remarcabile în contextul pandemiei și al volumului sporit de comunicații fixe și mobile”, a declarat Eduard Lovin, vicepreședintele ANCOM. Testele efectuate de utilizatori pe platforma Netograf arată că în anul 2020 viteza medie de download la nivel național pentru internetul fix a crescut cu aproape 25% față de anul 2019, până la 185,8 Mbps, în timp ce viteza medie de upload s-a menținut constantă la 111,4 Mbps. Datele înregistrate prin intermediul platformei informatice Netograf referitoare la vitezele de transfer se corelează cu tendința generală rezultată din raportările de date statistice ale furnizorilor de comunicații electronice corespunzătoare vitezelor de transfer și traficului lunar mediu pe locuitor, calculate de ANCOM pe baza raportărilor furnizorilor. Astfel, cifrele evidențiate de măsurătorile Netograf reflectă creșterea numărului conexiunilor de foarte mare viteză (cel puțin 100 Mbps) la puncte fixe cu 16% față de anul precedent, ponderea conexiunilor de foarte mare viteză ajungând la 80% la sfârșitul anului 2020. Implementarea soluțiilor necesare pentru susținerea vitezelor mai mari se reflectă și în creșterea semnificativă, peste evoluțiile din anii anteriori, a traficului lunar mediu pe locuitor din anul 2020 la valori de 44 GB/locuitor/lună, de peste 50% față de anul anterior.
România înregistrează o producție-record la floarea-soarelui
România înregistrează în acest an un maximum al producției de floarea-soarelui, cu o creștere de aproximativ 1,22 milioane de tone față de anul 2020, însă lipsa unor unități de procesare la nivel național conduce la vânzarea materiei prime către țări din Uniunea Europeană și nu numai, susțin reprezentanții Clubului Fermierilor Români. "Pentru cultura de floarea-soarelui, țara noastră utilizează pentru consumul intern aproximativ 1,2 - 1,3 milioane tone, dintr-un total prognozat la nivelul anului 2021 de 3,3 milioane tone. Această cantitate reprezintă aproximativ 34% din producția Uniunii Europene specifică acestei culturi, realizată la un randament minim de 2,75 tone/ha, în cadrul unei suprafețe însămânțate de 1,2 milioane hectare. Anul acesta, România înregistrează un maxim al producției de floarea-soarelui, raportat la perioada ca membră a spațiului comunitar european, înregistrând astfel o creștere de aproximativ 1,22 milioane tone față de anul 2020. Lipsa unor unități de procesare la nivel național conduce la vânzarea materiei prime către țări precum Bulgaria (aproximativ 400.000 tone/an), Turcia (aproximativ 400.000 tone/an), Ungaria (aproximativ 220.000 tone/an), țări din Asia sau vestul Europei (Olanda, Franța și Spania). Practic, în acest an agricol, aproximativ două milioane de tone vor fi exportate la nivel intra-UE și extra-UE", este de părere Cezar Gheorghe, consultant Clubul Fermierilor Români și expert analist în comerțul cu cereale. otrivit unui comunicat de presă al organizației, transmis marți AGERPRES, România are nevoie de asigurarea unor politici care să sprijine creșterea valorii adăugate în agricultură, unul dintre obiective fiind stimularea cantității de depozitare și procesare a cerealelor și plantelor oleaginoase. "România are nevoie de o coordonare care să asigure în mod eficient, responsabil și sustenabil echilibrul între nevoia asigurării securității alimentare a țării și calitatea produselor exportate, respectând în același timp condițiile europene specifice fiecărui produs în parte. În acest sens, pentru a sprijini fermierii în scopul creșterii valorii adăugate generate de afacerile agricole din România, Clubul Fermierilor Români propune următoarele: stimularea finanțării specifice realizării unor investiții în infrastructura de depozitare; subvenționarea dezvoltării și modernizării unităților de procesare cu scopul creșterii capacității de procesare; oferirea de sprijin cuplat pentru fermieri, în vederea păstrării în țară a materiei prime specifice zonei de procesare; crearea de facilități fiscale pentru activitatea de procesare; ofertarea produselor procesate în piețele tradițional partenere pentru vânzarea materiei prime, concomitent cu identificarea de piețe noi pentru comercializarea produselor finite", notează sursa citată.
Ministrul Muncii: 34.000 de contracte de muncă au fost încheiate în ultimele două luni
Un număr de 34.000 de noi contracte de muncă au fost încheiate în ultimele două luni, dintre care 4.000 au fost semnate în cadrul burselor organizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), a transmis, marți, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan. "În ultimele 7 luni, numărul contractelor de muncă a crescut cu aproximativ 120.000 față de 2020. Ultimele 2 luni au însemnat pentru piața muncii 34.000 de contracte noi de muncă. Din acestea, 4.000 de contracte de muncă au fost încheiate în cadrul burselor organizate până acum de ANOFM", a precizat Raluca Turcan, pe Facebook. Ministrul Muncii a făcut afirmațiile în contextul în care a susținut că majorarea Produsului Intern Brut cu 13,6% în trimestrul al doilea al anului reprezintă efectul acțiunilor de sprijin implementate de Guvern pentru limitarea efectelor economice ale pandemiei. "Creșterea PIB cu 13,6% în trimestrul II 2021 față de același trimestru din anul 2020 și creșterea cu 6,2% în primul semestru al acestui an comparativ cu semestrul I 2020 este urmarea intervenției prompte a Guvernului pentru atenuarea consecințelor pandemiei. Măsurile active de sprijin a companiilor și a locurilor de muncă, în valoare de 7,3 miliarde de lei, care au funcționat chiar și în prima parte a acestui an, au ajutat la aceasta revenire economica rapidă. Se confirmă ceea ce Guvernul Cîțu a urmărit și ceea ce premierul promitea, împotriva multor sceptici, o revenire economică în V după căderea dură de anul trecut", a notat Raluca Turcan. Ministrul Muncii a apreciat că România are o creștere economică solidă, într-o economie internațională afectată de fenomene negative. "Trebuie privite lucrurile în context, tocmai pentru a înțelege că Guvernul acționează corect: România beneficiază de o creștere economică solidă în condițiile în care, în semestrul 2, multe economii sunt afectate de fenomene globale cu efect puternic negativ: dezechilibre în fluxurile de producție și logistice și creșterea prețurilor materiilor prime și materialelor", a menționat Raluca Turcan.
La mall doar cu permis de sănătate
Mallurile din Paris și părți mari din Franța trebuie să ceară clienților să prezinte permisul de sănătate pentru Covid-19, guvernul sporind presiunea asupra oamenilor pentru a se vaccina, transmite Reuters. Cerința de a arăta dovada vaccinării sau a unui test negativ se aplică tuturor mallurilor cu o suprafață mai mare de 20.000 de metri pătrați, în regiunile în care rata de incidență a Covid-19 este mai mare de 200 de cazuri la 100.000 de cetățeni pe săptămână. Măsura va afecta în principal centrele de vânzare cu amănuntul din sudul țării - care are o rată de incidență mai mare - dar, în urma unei decizii a prefecturii regionale din weekend, măsura se va aplica și mallurilor și magazinelor universale din Paris, între care se află Galeries Lafayette și Printemps. Noile infecții zilnice au crescut de la o medie pe șapte zile mai mică de 2.000 la sfârșitul lunii iunie la aproape 24.000. Luni, majoritatea cumpărătorilor au arătat de bunăvoie permisul de sănătate, văzându-l ca pe o problemă minoră care va permite reluarea vieții normale. ”Din păcate, nu avem multe alte opțiuni în acest moment, așa că nu mă deranjează”, a declarat pensionarul parizian Frederic Gaide, în fața magazinului universal Printemps.
Intel va intra pe piața plăcilor video anul viitor
Compania americană, Intel, care trece printr-o perioadă agitată, cu schimbări și rezultate financiare nu tocmai grozave, a detaliat planurile privind viitoarea prezență pe piața soluțiilor grafice. Din 2022, Intel va intra pe piața plăcilor video cu brandul Arc. Acesta va include hardware-ul, software-ul, dar și servicii care vor fi detaliate la o dată ulterioară. Prima soluție grafică din seria Arc poartă numele de cod Alchemist și va fi lansată în primul trimestru al anului viitor. Aceasta va fi disponibilă atât pentru desktop-uri și laptopuri și va include atât plăci dedicate, cât și integrate. Viitoarele plăci video Intel vor avea la bază o microarhitectură numită Xe-HPG, o combinație între mai multe microarhitecturi actuale. Compania americană promite că aceasta va oferi facilități grafice avansate, scalabilitate și eficiență. Alchemist va suporta majoritatea tehnologiilor moderne de randare video, de la umbrirea cu rată variabilă, la ray tracing (generarea cât mai naturală a razelor de soare). În plus, Intel spune că va îmbunătăți calitatea imaginii cu ajutorul inteligenței artificiale. Această caracteristică din urmă, sună familiar pentru gameri, fiind, cel mai probabil, o replică la ceea ce Nvidia numește Super Sampling și prin care imaginea este îmbunătățită prin învățarea profundă, una din specializările AI-ului.
Guvernul chinez pune mâna pe TikTok
Guvernul chinez a preluat o participație și un loc în conducerea diviziei chineze a grupului ByteDance, proprietarul TikTok, Beijing ByteDance Technology, potrivit publicației The Information, care a citat date corporative și persoane apropiate situației, transmite Reuters. Beijing ByteDance Technology a vândut o participație de 1% către WangTouZhongWen (Beijing) Technology, care este deținută de trei entități de stat, într-un acord încheiat pe 30 aprilie, potrivit publicației care citează baza de date online Tianyancha, referitoare corporații. Acordul a permis guvernului chinez să numească un director în consiliul de administrație al Beijing ByteDance, au declarat două persoane care cunosc acest fapt. Cu toate acestea, acordul nu oferă guvernului chinez o participație la aplicația TikTok din cauza structurii corporative complexe a ByteDance. ByteDance a precizat că divizia chineză are legătură cu unele din platformele sale video și de informații de pe piața chineză și că aceasta deține unele dintre licențele necesare oentru a opera conform legislației locale.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
