MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Economia a bătut pasul pe loc în primele trei luni ale anului
l PIB-ul estimat pentru trimestrul I - date ajustate sezonier - a fost de 447,669 miliarde lei preţuri curente în termeni nominali l în termeni reali, a fost staţionar comparativ cu trimestrul precedent
Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2025, a fost de 447,669 miliarde lei preţuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în creştere cu 0,6% faţă de trimestrul I 2024, iar comparativ cu trimestrul anterior nu s-a modificat, arată datele provizorii (1) publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). „Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 0,3% pe seria brută şi cu 0,6% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2024; Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2025, nefiind înregistrate diferenţe semnificative faţă de varianta publicată în comunicatul de presă nr. 118 din 15 mai 2025”, arată datele INS. Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2025, a fost de 447,669 miliarde lei preţuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în creştere cu 0,6% faţă de trimestrul I 2024, iar comparativ cu trimestrul anterior nu s-a modificat. Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2025 a fost de 365,361 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3 % faţă de trimestrul I 2024.
Categorii de resurse
La creşterea PIB, în trimestrul I 2025 faţă de trimestrul I 2024, au contribuit în mod deosebit următoarele ramuri:
- Construcţiile (+0,4%), cu o pondere de 4,7% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,8%;
- Informaţiile şi comunicaţiile (+0,1%), cu o pondere de 8,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 1,1%;
- Tranzacţiile imobiliare (+0,1%), cu o pondere de 7,9% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 0,8%;
- Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,1%), cu o pondere de 15,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 0,3%;
- Impozitele nete pe produs (+0,3%), cu o pondere de 8,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 3,5%.
O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,5%), cu o pondere de 16,3% la formarea PIB şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu -3%.
Categorii de utilizări
Contribuţii pozitive importante au avut:
- cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 1,9%, contribuind cu +1,3% la creşterea PIB;
- cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 5,8%, contribuind cu +0,5% la creşterea PIB;
- cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 6,3%, contribuind cu +0,7% la creşterea PIB;
- formarea brută de capital fix al cărei volum s-a majorat cu 4,3%, contribuind cu +0,9% la creşterea PIB.
FMI recomandă României o reformă fiscală majoră
l impozite pe muncă mai mici, inclusiv pentru contribuţiile sociale, şi mai mari pe consum şi capital, pentru reducerea deficitului şi creşterea veniturilor bugetare
FMI recomandă României o reformă fiscală complexă, concentrată pe mutarea poverii fiscale de pe muncă şi contribuţiile sociale către impozitele pe consum şi, într-o măsură mai mică, pe capital, în scopul de a mobiliza venituri suplimentare de cel puţin 1,2% din PIB în 2025 şi de a reduce treptat deficitul bugetar de la 8% din PIB în 2024 la 3% până în 2031, fără a compromite atractivitatea investiţiilor sau stimulentele pentru muncă, potrivit Rezumatului la nivel înalt al Raportului de Asistenţă Tehnică (High-Level Summary Technical Assistance Report). Seria de Rapoarte de Asistenţă Tehnică – Rezumate la Nivel Înalt oferă prezentări succinte ale asistenţei furnizate beneficiarilor programelor de dezvoltare a capacităţii ale FMI, descriind obiectivele, constatările şi recomandările la nivel înalt, explică Fondul. Potrivit raportului, cadrul fiscal pe termen mediu al României prevede o reducere treptată a deficitului bugetar de la aproximativ 8% din PIB în 2024 la 7% în 2025 şi 3% (sau mai puţin) până în 2031. Întrucât există un spaţiu limitat pentru consolidarea cheltuielilor, având în vedere raportul scăzut între cheltuieli şi PIB, mobilizarea veniturilor devine esenţială. Asistenţa tehnică a FMI propune un pachet de reformă fiscală care să crească veniturile, să îmbunătăţească stimulentele pentru muncă, să menţină atractivitatea investiţiilor de capital şi să închidă portiţele de optimizare fiscală abuzivă. Recomandările principale vizează mutarea poverii fiscale de pe impozitarea muncii (inclusiv contribuţiile sociale) către impozitele pe consum şi, într-o măsură mai mică, pe capital. Recomandările detaliate, dacă vor fi implementate integral, pot genera venituri suplimentare de cel puţin 1,2% din PIB în 2025.
Recomandările FMI sunt următoarele:
- Impozitarea muncii
Se recomandă trecerea de la actuala cotă unică de impozit pe venit de 10% pentru veniturile din muncă la un sistem cu două cote de impozitare, de 15% şi 25%, aceasta din urmă aplicabilă doar veniturilor celor mai bogaţi 10% dintre contribuabili.
Pentru a reduce povara fiscală pe muncă pentru majoritatea contribuabililor, contribuţia la asigurările de sănătate ar trebui redusă semnificativ sau eliminată. În măsura în care există spaţiu fiscal, povara fiscală la veniturile mici ar trebui atenuată prin deduceri mai generoase sau prin introducerea unui program de beneficii pentru cei care lucrează. Contribuţiile la pensie ar trebui fie să nu mai fie deductibile, fie ca veniturile din pensii să fie impozitate.
- Impozitarea veniturilor din capital şi a proprietăţii
Impozitul pe dividendele distribuite persoanelor fizice ar trebui majorat de la 8% la 10%, nivel similar cu cel al impozitului pe veniturile din dobânzi. Această măsură ar creşte veniturile, ar reduce posibilităţile de arbitraj fiscal şi ar îmbunătăţi progresivitatea sistemului.
Recomandările principale privind impozitul pe proprietate sunt: fuzionarea impozitului pe terenuri şi pe clădiri într-un singur impozit şi limitarea scutirilor, oferind totodată măsuri de sprijin fiscal pentru grupurile vulnerabile sub alte forme.
În privinţa impozitului pe profitul companiilor, se propune eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizări şi înlocuirea scutirii pentru profitul reinvestit cu un credit fiscal de până la 50% pentru investiţiile eligibile, plafonat la 10% din obligaţiile fiscale pe profit.
Facilitatea fiscală pentru cercetare-dezvoltare ar trebui restructurată sub forma unui credit fiscal rambursabil.
În final, pragul de venituri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus semnificativ de la nivelul actual de 500.000 euro, de preferat armonizându-l cu pragul de înregistrare în scopuri de TVA (88.500 euro).
- Impozitele pe consum
Pentru a creşte veniturile şi a crea spaţiu fiscal pentru reducerea contribuţiei la sănătate, cotele reduse de TVA ar trebui majorate la nivelul cotei standard, cu excepţia alimentelor de bază—majorarea putând fi implementată treptat pentru a atenua impactul asupra preţurilor de consum. De asemenea, cota standard de TVA ar trebui majorată de la 19% la cel puţin 20% în 2025 şi ulterior la 21%, apropiindu-se astfel de media UE-27 de 22%. Accizele ajustate cu inflaţia pentru tutun şi alcool ar trebui majorate, iar acciza pentru vinurile liniştite şi spumante ar trebui unificată la circa 60 RON/hl (la preţurile actuale). Accizele ajustate cu inflaţia pentru combustibili fosili ar trebui crescute treptat către nivelurile optime. Suplimentarea preţurilor carbonului ar trebui însoţită de programe, cum ar fi transferuri băneşti ţintite, pentru a proteja gospodăriile cu venituri reduse de impactul asupra preţurilor la energie.
Ministerul Finanţelor dă startul unei noi ediţii FIDELIS
l donatorii de sânge au în premieră ediţie nouă cu scadenţa de doi ani şi o dobândă de 8,35%
Ministerul Finanţelor anunţă că începe o nouă ediţie FIDELIS, iar donatorii de sânge au în premieră ediţie nouă cu scadenţa de doi ani şi o dobândă de 8,35%. Începând de vineri, 6 iunie, până luni, 16 iunie, persoanele fizice rezidente şi nerezidente cu vârsta peste 18 ani pot subscrie în titlurile de stat FIDELIS denominate în lei şi în euro, prin intermediul băncilor partenere BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comercială Română, B.R.D. – Groupe Société Générale şi Alpha Bank, titluri care sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti. ”Începând de vineri, 6 iunie, până luni, 16 iunie, persoanele fizice rezidente şi nerezidente cu vârsta peste 18 ani pot subscrie în titlurile de stat FIDELIS denominate în lei şi în euro, prin intermediul băncilor partenere BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comercială Română, B.R.D. – Groupe Société Générale şi Alpha Bank, titluri care sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti”, anunţă Ministerul de Finanţe. Aceasta este cea de a cincisprecezea ediţie a campaniei „România are sânge de rocker, acum şi de investitor” realizată împreună cu „Morning Glory cu Răzvan Exarhu, Rock FM”, prin care donatorii de sânge primesc cea mai bună dobândă la titlurile de stat. Sub sloganul „România are sânge de rocker”, în parteneriat cu Rock FM, Ministerul Finanţelor continuă să susţină donarea de sânge prin tranşa specială dedicată donatorilor de sânge care se vor aplica pentru titlurile de stat emise în lei, cu scadenţă la doi ani şi dobândă de 8,35% pe an. Un alt beneficiu oferit donatorilor este scăderea de 10 ori a pragului minim de subscriere de la 5.000 de lei la 500 lei. Pot beneficia de condiţiile avantajoase ale noii emisiuni persoanele care fac dovada donării de sânge începând cu 1 ianuarie 2025. În afară de tranşele speciale, ediţia FIDELIS care debutează astăzi, 6 iunie va conţine şi următoarele emisiuni:
în lei: de 7,35% - cu scadenţa la 2 ani; de 7,70% - cu scadenţa la 4 ani; de 7,95% - cu scadenţa la 6 ani. În euro: de 3,90% - cu scadenţa la 2 ani; de 5,60% - cu scadenţa la 5 ani; de 6,50% - cu scadenţa la 7 ani. Valoarea nominală a unui titlu de stat FIDELIS este de 100 de lei pentru emisiunea în lei şi 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv, 1.000 de euro. În procesul de subscriere a titlurilor de stat FIDELIS nu se percep comisioane de către băncile intermediare, iar veniturile obţinute, atât din dobânzi, cât şi din câştigurile de capital sunt neimpozabile.
Aproape 47% dintre angajaţi şi-ar dori săptămâna de lucru de 4 zile
l peste jumătate vor să vină cel puţin 3-4 zile la birou
Aproape 47% dintre angajaţi şi-ar dori săptămâna de lucru de 4 zile. Peste jumătate vor să vină cel puţin 3-4 zile la birou, pentru activităţile recreative şi sociale care îi ajută să fie mai productivi, arată un sondaj Genesis Property realizat în aprilie-mai 2025, pe un eşantion de 1.012 respondenţi la nivel naţional. ”Echilibrul între viaţa personală şi cea profesională a devenit o prioritate pentru angajaţi, iar aproape 63% spun că reuşesc să-l gestioneze mai bine în 2025 faţă de anii trecuţi. Totuşi, mulţi simt că e loc de mai bine: aproape jumătate ar prefera o săptămână de lucru de 4 zile”, potrivit unui sondaj Genesis Property realizat în aprilie-mai 2025, pe un eşantion de 1.012 respondenţi la nivel naţional. Totodată, mai mult de jumătate dintre respondenţi (52%) vor să lucreze fizic de la birou cel puţin 3-4 zile pe săptămână, în contextul în care 69% au subliniat că activităţile recreative şi sociale la birou le influenţează munca în mod pozitiv. „Într-o lume în care graniţele dintre viaţa personală şi cea profesională se estompează, oamenii caută mai mult decât un job - caută un echilibru, un ritm care să le permită să performeze, dar şi să rămână conectaţi cu ceea ce contează pentru ei. Tot mai mulţi angajaţi vorbesc deschis despre nevoia de timp, spaţiu şi sens nu doar pentru proiecte profesionale, ci şi pentru familie, sănătate şi pasiunile lor. Acum nu mai vorbim doar despre work-life balance ca beneficiu, ci despre o fuziune armonioasă între muncă şi viaţa personală. Acolo unde cultura organizaţională susţine această armonie, oamenii nu doar că rămân, ei cresc, se implică şi contribuie. Echilibrul nu înseamnă să le faci pe toate, ci să fii prezent şi întreg în tot ce faci”, a spus Elena Panait, head of leasing & comyunity. Crearea unui programul flexibil (41,4%), acţiuni de socializare cu echipa (40,8%) şi pauze active (37,5%) sunt pricipalele activităţi pe care angajaţii le fac la job ca să menţină acest echilibru. În ceea ce priveşte activităţile efectuate împreună cu echipa de lucru, cei mai mulţi (42%) susţin că fac plimbări în aer liber, în timpul zilei, iar 38,3% merg în teambuilding-uri sau participă la alte activităţi cu echipa. La capitolul facilităţi la birou pentru un mai bun echilibru între viaţa personală şi cea profesională, cei mai mulţi (38,2%) şi-ar dori beneficii oferite de angajator (ex. servicii de masaj, fructe, evenimente, training-uri etc.), spaţii de relaxare (32%) şi birouri ergonomice şi spaţii de lucru personalizate (27,8%).
Afacerile din comerț au urcat timid
Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut, în primele patru luni, faţă de perioada similar din 2024, atât ca serie brută cu 2,7%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 3,8%, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). ”Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-30.IV.2025, comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2024, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 2,7%, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+5,8%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+3,1%). Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 1,5%”, arată datele INS. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele patru luni din acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2024, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 3,8%, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+7,2%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+1,4%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+0,1%). Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna aprilie 2025, comparativ cu luna precedentă, a crescut, pe ansamblu, cu 1,7%, datorită creşterii înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+6,1%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+3,5%).
Bitcoin şi Ethereum ar putea atinge noi maxime la vară
Piaţa criptomonedelor este în plină efervescenţă, iar indicatorii importanţi sugerează că Bitcoin şi Ethereum sunt pregătite să atingă noi maxime în această vară, arată o analiză Bitget, jucător în domeniul investiţiilor de criptomonede. ”Piaţa criptomonedelor este în plină efervescenţă, iar indicatorii importanţi deja sugerează că Bitcoin şi Ethereum sunt pregătite să atingă noi maxime. Deşi anul trecut a adus deja creşteri importante, combinaţia dintre tiparele istorice şi anumiţi factori declanşatori indică faptul că urmează câteva luni promiţătoare pentru piaţa activelor digitale”, arată o analiză Bitget, jucător global în domeniul investiţiilor de criptomonede. Istoric, evenimentele de halving ale Bitcoin au funcţionat ca acceleratori puternici pentru întreaga piaţă cripto. Aceste evenimente, care reduc la jumătate ritmul de creare a noilor monede BTC, sunt de obicei urmate de perioade cu impulsuri puternice de creştere. În prezent, observăm un tipar similar, ceea ce întăreşte convingerea că actualul ciclu urmează traiectoria unor pieţe bull anterioare, în care preţurile activelor cresc susţinut.
ChatGPT cu memorie extinsă, disponibil pentru conturile gratuite
OpenAI a extins disponibilitatea funcţiei de memorie avansată a chatbot-ului pe care-l dezvoltă, iar aceasta poate fi acum folosită inclusiv de cei care nu plătesc abonament. În urmă cu câteva luni, ChatGPT primea o funcţie de memorie îmbunătăţită, capabilă să ţină minte mai multe conversaţii vechi şi chiar să facă trimitere la acestea, dacă este necesar. La început, această funcţionalitate a fost disponibilă doar abonaţilor. Acum, de ea pot beneficia şi utilizatorii care folosesc versiunea gratuită. Memoria îmbunătăţită este aplicată global. De exemplu, dacă într-un chat utilizatorul îi cere AI-ului să nu mai folosească majuscule, acesta va ţine minte comanda şi pentru chat-urile viitoare. Însă, cum unii utilizatori au observat deja, memoria ChatGPT este mai scurtă în cazul conturilor gratuite, unde limita comenzilor memorate este mai strictă. Pentru cei care nu doresc ca chatbot-ul să facă trimiteri la răspunsuri mai vechi, această opţiune poate fi dezactivată de la Settings - Personalization.
Amazon se pregăteşte să testeze roboţi umanoizi pentru livrări
Amazon dezvoltă software pentru roboţi umanoizi care ar putea înlocui în viitor locurile de muncă ale lucrătorilor din livrări, a informat miercuri publicaţia The Information, citând o persoană familiarizată cu proiectul. Reuters nu a putut confirma imediat aceste informaţii. Potrivit articolului, Amazon finalizează construcţia unui ”humanoid park”, un circuit cu obstacole în interiorul unuia dintre birourile sale din San Francisco, California, unde va începe testarea acestor roboţi în curând. De asemenea, Amazon dezvoltă software-ul de inteligenţă artificială care va alimenta aceşti roboţi şi plănuieşte, cel puţin pentru moment, să folosească hardware de la alte firme în cadrul testelor. Amazon nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta informaţiile în afara orelor de program obişnuite.
