MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: E jale! Numărul turiștilor s-a redus cu 54%
Durata medie a șederii în luna octombrie 2020 a fost de 2,1 zile la turiștii români și de 2,4 zile la turiștii străini
Sosirile în structurile de primire turistică cu funcțiuni decazare, au scăzut cu 54,4% în luna octombrie 2020, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, iar înnoptările cu 54,8%, în timp ce la punctele de frontieră, sosirile vizitatorilor străini au scăzut cu 65,4%, iar plecările în străinătate ale vizitatorilor români cu 57,3%, arată datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). ”Sosirile înregistrate în structurile deprimire turistică în luna octombrie 2020 au însumat 493.100, în scădere cu 54,4% față de cele din luna octombrie 2019. Din numărul total de sosiri, în luna octombrie 2020 sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 95%, în timp ce turiștii străini au reprezentat 5%. În ceea ce privește sosirile turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (85,8% din total turiști străini), iar dintre aceștia 74,5% au fost din țările aparținând Uniunii Europene”, arată datele INS. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna octombrie 2020 au însumat 1,063 milioane, în scădere cu 54,8% față de cele din luna octombrie 2019. Din numărul total de înnoptări, în luna octombrie 2020 înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 94,5%, în timp ce înnoptările turiștilor străini au reprezentat 5,5%. În ceea ce privește înnoptările turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (83,8% din total turiști străini), iar dintre aceștia 73,3% au fost din țările aparținând Uniunii Europene. Durata medie a șederii în luna octombrie 2020 a fost de 2,1 zile la turiștii români și de 2,4 zile la turiștii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna octombrie 2020 a fost de 17,5% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 16,8 puncte procentuale față de luna octombrie 2019. Indici mai mari de utilizarea locurilor de cazare în luna octombrie 2020 s-au înregistrat la spații de cazare pe nave (29,6%), hoteluri (21%), vile turistice (14,2%), pensiuni turistice (13,2%), pensiuni agroturistice (12,3%) și hosteluri (12,1%). Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna octombrie 2020 de 351.000, în scădere cu 65,4% față de luna octombrie 2019. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile din străinătate, reprezentând 86,4%, respectiv 10,3% din numărul total de sosiri. Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna octombrie 2020 de 711.700, în scădere cu 57,3% comparativ cu luna octombrie 2019. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 73,4%, respectiv 25,9% din numărul total de plecări. Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în primele zece luni au însumat 5,654 milioane, în scădere cu 51% față de perioada similară din 2019. Din numărul total de sosiri, în perioada ianuarie-octombrie 2020 sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 92,6%, în timp ce turiștii străini au reprezentat 7,4%.
Sectorul IT&C din România ar putea ajunge la 10% din PIB în 2025
u ANIS estimează că în următorii ani vor fi cotate la Bursă 50 de companii din domeniul IT și vor fi lansate cel puțin cinci firme, evaluate la peste un miliard de dolari
Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) arată că obiectivele industriei locale de IT pentru România Digitală din 2025 sunt ca sectorul IT&C din România să ajungă la 10% din PIB, de la circa 6% în prezent, și totodată crearea celui mai mare (în termeni de evaluare totală a companiilor) hub de tehnologie a informației din Centrul și Estul Europei. ”Obiectivele industriei locale de IT pentru România Digitală din 2025 sunt: Sectorul IT&C din România să ajungă la 10% din PIB; Crearea celui mai mare (în termeni de evaluare totală a companiilor) hub de tehnologie a informației din Centrul și Estul Europei; Lansarea pe bursa de la București a cel puțin 50 de companii de tehnologie prin IPO-uri locale; Lansarea a cel puțin 5 unicorni (companii evaluate la cel putin 1 miliard dolari); Repatrierea forței de muncă înalt-calificată din Europa de Vest, SUA și Canada; Dezvoltarea unui cadru fiscal care să stimuleze dezvoltarea economiei digitale, prin menținerea măsurilor care au susținut creșterea acestei industrii, precum și adăugarea unor noi măsuri pentru o dezvoltare accelerată; Creșterea veniturilor generate de companiile de tehnologie la bugetul de stat (impozit pe profit, taxe pe salarii, impozit pe dividende, contribuții la fondul de pensii și sănătate), de cel puțin două ori, față de nivelul actual; Creșterea cu 5 poziții în testele PISA”, arată asociația. Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii consideră că dezvoltarea ecosistemului high-tech în Romania reprezintă o direcție strategică de creștere economică. Tehnologiile digitale, inovația și inteligența artificială (AI) pot oferi românilor locuri de muncă competitive, o calitate superioară a vieții și servicii publice mai bune. Pentru realizarea acestor obiective este nevoie, însă, de măsuri concrete și țintite, care vizează accelerarea transformării digitale a României în următorii ani. ”După cum ne-a demonstrat ultimul an, utilizarea tehnologiilor digitale reprezintă o condiție obligatorie, nu opțională, pentru a avea un viitor. Crearea de valoare digitală este fără frontiere, însă trebuie să adoptăm schimbările generate de fenomenele digitalizării și globalizării având o viziune clară, cu un plan bine stabilit, coerent și măsurabil”, a declarat Bogdan Florea, membru consiliu director ANIS România. ANIS a prezentat o serie de propuneri care să contribuie la realizarea obiectivului României Digitale 2025. Între acestea, susținerea activă a dezvoltării startup-urilor high-tech prin modelul fondurilor de capital de risc mixte: guvernamentale și private. ”Implicarea Guvernului României, ca investitor, va ajuta la simplificarea barierelor birocratice, la accesarea facilă a instrumentelor de ofertă publică inițială, precum și la nivel de reputație pentru companiile care vor ajunge în faza IPO sau exit prin M&A”, spun reprezentanții asociației. O altă propunere este taxarea sustenabilă a industriei, a economiei digitale în general, pentru ca România să devină un hub european relevant. ”Pe lângă păstrarea actualelor facilități acordate sectorului tech, ANIS propune și alte măsuri printre care: reducerea impozitului pe profit pentru veniturile care provin din valorificarea unor brevete proprii, deducerea direct din impozitul pe profit a unor categorii de cheltuieli cu R&D saup lafonarea cheltuielilor cu asigurările sociale și de sănătate la salariul minim”, adaugă ei.
Afacerile din comerțul cu amănuntul au urcat doar cu 2% în primele zece luni ale anului
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut în primele zece luni ale anului față de perioada similară din 2019, atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 2%, respectiv cu 1,9%, arată datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). ”Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în perioada 1 ianuarie-31 octombrie 2020, comparativ cu perioada 1 ianuarie - 31 octombrie 2019 a înregistrat o creștere cu 2%, datorită creșterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (plus 5,7%) și vânzărilor de produse nealimentare (plus 4,9%). Comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 8,8%”, arată datele INS. Volumul cifrei de afaceri dincomerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în primele zece luni, comparativ cu perioada similară din 2019, a înregistrat o creștere cu 1,9% datorită creșterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (plus 5,9%) și vânzărilor de produse nealimentare (plus 4,7%). Comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 8,5%. De asemenea, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna octombrie 2020, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 1,3%, datorită creșterii înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (plus 3,8%) și la vânzările de produse nealimentare (plus 3,3%). Comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 6,5%.
Gradul mediu de digitalizare a primăriilor din România este de 32,3%
Gradul mediu de digitalizare a primăriilor din România este de doar 32,3%, arată un studiu al companiei Zitec, potrivit căruia trei sferturi dintre primăriile participante nu folosesc în comunicarea dintre angajați și public adrese de e-mail cu domeniul primăriei, ci adrese personale ale angajaților, practică ce introduce numeroase riscuri de securitate și protecția datelor personale. În luna noiembrie, Zitec, jucător pe piața de IT & digital marketing din România, a lansat Ghidul Esențial de Digitalizare a Primăriilor, realizat de echipa Regista.ro. Pentru a primi documentul, primăriile interesate trebuie să completeze un chestionar prin care își evaluează gradul de digitalizare actual. Pe baza acestui chestionar, echipa Regista monitorizează gradul general de digitalizare a administrațiilor publice din România. ”Conform datelor colectate până în prezent, gradul mediu de digitalizare a primăriilor din România este de doar 32,3%, fapt relevat și de raportul DESI (The Digital Economy and Society Index) care indică o tendință ușor crescătoare a digitalizării instituțiilor publice în ultimii 3 ani. La capitolul 'Servicii Publice Digitale', România se situează în continuare pe ultimul loc la nivel european din 28 de țări”, arată compania. Au fost colectate aproximativ 100 de chestionare din 32 de județe în trei săptămâni. Colectarea datelor continuă în lunile care urmează, urmând să fie actualizate datele. ”Studiul nu este exhaustiv, având în vedere nivelul mai degrabă scăzut al digitalizării din țara noastră, ci urmărește obținerea unei imagini de ansamblu a situației la nivel național”, spun reprezentanții companiei. Ei afirmă că, dacă unele aspecte ale digitalizării au rolul de a eficientiza și transparentiza activitatea instituției și interacțiunea cu cetățeanul, nefiind obligatorii din punct de vedere legal, anumite aspecte sunt prevăzute clar în legislație. ”Astfel, din ianuarie 2020, primăriile sunt obligate de Codul Administrativ să publice documentele de interes public în Monitorul Oficial Local. Cu toate acestea, doar 70% dintre respondenți se conformează acestei prevederi. Similar, conform OUG 38/2020, primăriile trebuie să pună la dispoziția cetățenilor un portal public pentru primirea documentelor electronice. Doar 24% dintre primăriile participante la studiu oferă această facilitate”, adaugă ei.
Discovery își lansează propriul serviciu de streaming
Cu două planuri tarifare, Discoveryplus este cel mai nou serviciu pe piața serviciilor de video streaming, urmând să fie disponibil din ianuarie. Discovery a anunțat că va lansa Discoveryplus , un serviciu de streaming video care va difuza conținut produs de mai multe canale TV și va fi disponibil din 4 ianuarie. Discoveryplus va fi disponibil pe bază de abonament lunar, existând două opțiuni în acest sens: 5 dolari pe lună cu reclame și 7 dolari pe lună fără reclame. În cadrul serviciul va fi disponibil conținut produs de Discovery Channel, HGTV, Food Network, A&E, History Channel și Lifetime, printre altele. Cei de la Discovery spun că Discoveryplus va avea în jur de 2.500 de seriale cu peste 55.000 de episoade, devenind serviciul de streaming video cu cel mai mult conținut disponibil în momentul lansării. Pentru publicitate, Discovery a semnat deja parteneriate cu firme precum Boston Beer Company, Kraft Heinz, Lowe’s și Toyota. Discovery nu spune și unde va fi disponibil viitorul serviciul de streaming, pentru care a anunțat deja un parteneriat cu Verizon în Statele Unite - clienții operatorului vor primi 12 luni de acces gratuit la Discoveryplus .
Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 2,04%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas joi la 2,04%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni s-a menținut la 2,10%. Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a menținut joi, 12 noiembrie, rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an și rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al băncii centrale a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 5% de la 6%, începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie -23 decembrie 2020 și menținerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 8%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Elon Musk îi avertizează pe angajații Tesla să țină sub control cheltuielile
Elon Musk i-a avertizat pe angajații Tesla că trebuie să țină sub control cheltuielile pentru a obține în continuare profit trimestrial, chiar dacă acțiunile sunt tranzacționate la maxime istorice înaintea includerii companiei în indicele S&P 500, relatează CNBC. Tesla a început în acest an să cheltuie, printre altele, pentru construirea unei fabrici noi în apropiere de Austin, Texas, și a unei alteia lângă Berlin. Compania a început să renoveze unitățile sale de vopsitorie care fac parte din fabrica sa de asamblare din Fremont, California. ”Investitorii ne acordă foarte multă încredere în profitabilitatea noastră viitoare, dar dacă, în orice moment, vor conchide că acest lucru nu se va întâmpla, acțiunile noastre se vor prăbuși ca un sufleu lovit de un baros!”, a scris Musk în emailul obținut de CNBC. La începutul anului 2020, pe fondul vânzărilor de automobile scăzute la nivel mondial, Tesla a redus temporar salariile unor angajați, a redus contractele cu lucrătorii temporari și a concediat un număr nedezvăluit de lucrători, în urma evaluării performanțelor. Ulterior, compania a reangajat contractorii și a restabilit salariile angajaților. E-mailul trimis marți de Musk reia declarații anterioare ale acestuia, dar nu specifică modul în care Tesla intenționează să se gândească la bugetul său.
