MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Digitalizarea ar putea crește PIB-ul României cu 16,48%
Conform unui raport realizat de Deloitte pentru Vodafone productivitatea ar urca în țara noastră cu 16,70%
Creșterea gradului de digitalizare a serviciilor și lanțurilor valorice în Europa în următorii șase ani ar putea determina un avans al PIB-ului pe cap de locuitor al României cu 16,48% și al productivității cu 16,70%, arată un raport realizat de Deloitte pentru Vodafone. "Un nou raport, 'Digitalizarea: o oportunitate pentru Europa', arată cum creșterea gradului de digitalizare a serviciilor și lanțurilor valorice în Europa în următorii șase ani ar putea determina un avans al PIB-ului pe cap de locuitor al României cu 16,48% și al productivității cu 16,70%. Raportul, realizat pentru Vodafone de Deloitte, analizează cei cinci indicatori cheie - conectivitatea, capitalul uman, utilizarea serviciilor de internet, integrarea tehnologiei digitale și serviciile publice digitale - măsurați de Indicele Economiei și Soecietății Digitale al Comisiei Europene (DESI) și demonstrează faptul că inclusiv mici progrese pot avea un impact semnificativ", arată Vodafone. Potrivit raportului întocmit pe baza datelor colectate din toate cele 27 de țări ale UE și din Marea Britanie în perioada 2014-2019, o creștere de 10% a scorului general DESI pentru un stat membru este asociată cu un PIB pe cap de locuitor cu 0,65% mai mare, presupunând că alți factori cheie rămân constanți, cum ar fi forța de muncă, investițiile în economie, capitalul și consumul guvernamental. În cazul României, de exemplu, creșterea scorului înregistrat în 2019 cu doar 5 puncte, de la 36,5 la 41,5, ar genera un avans al PIB-ului pe cap de locuitor de 0,89% și al productivității pe termen lung de 4,30%. Însă, dacă alocarea bugetară pentru digitalizare din pachetul de redresare al UE, în special Facilitatea de Redresare și Reziliență (RRF), ar fi concentrată în ariile care ar permite României să atingă un scor DESI de 90 până în 2027 (sfârșitul ciclului bugetar al UE), PIB-ul ar putea crește cu 16,48%. Raportul menționează că dacă fiecare stat membru ar atinge ținta de 90, "PIB-ul pe cap de locuitor în UE ar fi cu 7,2% mai mare la sfârșitul perioadei, țările cu un PIB pe cap de locuitor mai mic în 2019 fiind cei mai mari beneficiari". "Acest raport se adaugă altor numeroase cercetări care demonstrează impactul economic și social pozitiv al creșterii digitalizării. Pentru o țară precum România, cu unul dintre cele mai scăzute niveluri ale PIB pe cap de locuitor din Europa, raportul ne arată că digitalizarea accelerată în domenii cheie, inclusiv prin utilizarea eficientă a fondurilor UE alocate în planul național de redresare, nu numai că ajută la gestionarea provocărilor economice și ale întregii societăți cu care ne confruntăm în prezent, dar și pentru a genera un progres economic semnificativ, cu o creștere de 16,48% a PIB-ului în următorii 6 ani. Această creștere plasează România pe locul doi ca țară beneficiară dintre cele evidențiate la nivelul UE, ceea ce reprezintă o oportunitate fantastică pe care nu o putem rata. Fondurile de redresare ale UE vor fi cruciale în materializarea acestui rezultat. Indicele DESI este un instrument simplu și eficient prin care România și toate celelalte țări ale UE pot măsura evoluția în procesul de transformare digitală. Un scor DESI de 90 din 100 pentru România este cu siguranță o provocare imensă, dar cred cu tărie că printr-o strânsă colaborare între sectorul public și cel privat putem atinge acest obiectiv și putem transforma în realitate potențialele beneficii ale digitalizării”, a spus Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România.
Pas important pentru banii firmelor din HORECA
u despăgubiri totalizează un miliard de lei și toate persoanele vor primi bani, în limita bugetului
Ordonanța de Urgență a Guvernului 10/2021, privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului și alimentației publice, care modifică OUG 224/2020, a fost publicată miercuri în Monitorul Oficial Fondurile pentru despăgubiri totalizează un miliard de lei și toate persoanele vor primi bani, în limita bugetului, a informat Ministerul Economiei. "Ordonanța de Urgență a Guvernului 10/2021, privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului și alimentației publice, care modifică OUG 224/2020, a fost publicată în Monitorul Oficial nr.186 din 24 februarie 2021", anunță Ministerul Economiei. Ajutorul se acordă beneficiarilor sub forma unor granturi în cuantum de 20% din baza de calcul, rezultată din desfășurarea activităților aferente codurilor CAEN enumerate la art. 3 alin (2) , în anul 2020 comparativ cu anul 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro la nivel de întreprindere. “Este o măsură compensatorie gândită de fostul guvern și pe care o operaționalizăm. Am introdus o schimbare în modul în care se face plata. Schimbarea mare este că nu mai mergem pe principiul 'primul venit, primul servit'. Acest principiu ar fi rezultat în două lucruri. Primul, o aglomerare a depunerilor de solicitări în primele zile sau chiar ore de la deschiderea apelului. Și a doua, ar fi creat o categorie de oameni care nu primesc bani. Practic ar fi primit cei care se grăbeau să depună solicitarea mai repede. Nu ar fi fost corect pentru că măsura vizează despăgubirea tuturor celor care au fost închiși, nu doar a celor care sunt mai rapizi. Așa că am ales o soluție în care să primească toate persoanele eligibile bani indiferent când au făcut solicitarea: fiecare va primi bani, în limita bugetului, proporțional din bugetul total. Fondurile pentru despăgubiri totalizează un miliard de lei. Dacă suma cererilor de despăgubire va depăși miliardul alocat, atunci firmele vor primi bani proporțional cu cererea lor de finanțare”, a declarat Claudiu Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, după aprobarea noului act de către guvern. În termen de maxim 60 zile de la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, prin ordin al Ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, se aprobă procedura de implementare a prezentei scheme de ajutor de stat și se va desemna, structura de specialitate din cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, responsabilă pentru implementarea schemei de ajutor de stat. Față de vechea OUG, apare a 12-a categorie de beneficiari: ghizii de turism care au desfășurat activități pe codul CAEN 7990. Celelalte 11 coduri CAEN eligibile rămân în vigoare: agenții de turism licențiate care desfășoară activități conform codurilor CAEN 7911, 7912, 7990, structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificate, care desfășoară activități conform codurilor CAEN 5510, 5520, 5530, 5590, structuri de alimentație, care desfășoară activități conform codurilor CAEN 5610, 5621, 5629, 5630. Beneficiarii sunt obligați să mențină activitatea pentru care au primit finanțarea cel puțin 12 luni de la momentul plății, respectiv 24 de luni în cazul celor care au luat granturi de peste 200.000 de euro.
Romgaz, profit net de 1,25 miliarde lei, în creștere cu peste 15%
Producătorul de gaze Romgaz, una din cele mai profitabile companii de stat, a realizat în 2020 un profit net preliminat de 1,25miliarde lei, în creștere cu peste 15,14%, în timp ce cifra de afaceri preliminată este de 4,07 miliarde lei, în scădere cu aproape 20%, potrivit rezultatelor raportate joi Bursei de Valori București (BVB). "În anul 2020, Romgaz estimeazăo cifră de afaceri consolidată în valoare de 4,1miliarde lei, comparativ cu 5,1 miliarde lei realizată în anul 2019. Diminuarea cifrei de afaceri provine din diminuarea cu 24,48% a veniturilor din vânzarea gazelor naturale, atât a celor din producția Romgaz, cât și a celor achiziționate în vederea revânzării și din asocieri. În schimb, veniturile consolidate din servicii de înmagazinare au crescut cu 13,32%, iar cele din vânzarea de energie electrică cu 29,9%", arată raportul companiei. Pentru trimestrul IV 2020 se estimează o creștere cu 59,5% a cifrei de afaceri comparativ cu trimestrul III, mai ales ca urmare a unei cantități de gaze naturale vândute mai mari cu 86,4%. La nivel de grup, în activitatea de înmagazinare se observă o creștere cu 13,32% a cifrei de afaceri susținută de creșterea cu 92,6% a serviciilor de extracție (plus 20,7 milioane lei) și cu 6,2% (plus 16,4 milioane lei) a serviciilor de rezervare de capacitate. Cifra de afaceri din vânzarea de energie electrică a crescut cu 29,9% față de anul anterior (plus 43,6 milioane lei) la o producție mai mare cu 58,9%. "Profit net preliminat pentru anul 2020: 1,25 miliarde lei (2019: profit net 1,09 miliarde lei), în creștere cu 15,14%", arată compania. Numai în trimestrul IV societatea a înregistrat un profit net de 312,7 milioane lei, în creștere cu 121,6% față de trimestrul III 2020. Din punctul de vedere al volumelor, față de anul 2019, grupul estimează că în 2020 a vândut cu 10,1% mai puține gaze naturale, a prestat servicii de extracție gaze din depozite cu 42,8% mai mari, servicii de injecție gaze în depozite cu 57,4% mai mici: De asemenea, compania a produs cu 58,9% mai multă energie electrică.
Poșta Română anunță investiții de 236,6 milioane lei până în 2025
Compania Națională Poșta Română a anunțat joi investiții de 236,6 milioane lei până în 2025 în modernizare și digitalizare, mare parte dintre acestea beneficiind de finanțare printr-un credit de 200 milioane lei, de la EximBank, dar și prin bugetare proprie sau accesare de fonduri ne/rambursabile. "Compania Națională Poșta Română demarează cel mai vast proces investițional din ultimele patru decenii, pentru modernizare și digitalizare. Începând cu anul 2020, compania a intrat într-un major proces de modernizare și a demarat ample investiții pentru dezvoltarea și optimizarea serviciilor poștale oferite, o mare parte dintre acestea beneficiind de finanțare printr-un credit de 200 milioane lei, de la EximBank, dar și prin bugetare proprie sau accesare de fonduri ne/rambursabile", a anunțat compania. Astfel, până la finalul acestui an, Poșta Română va achiziționa o linie de sortare automatizată la Centrul de Tranzit Cluj, care va genera o creștere a eficienței pe lanțul de distribuție și livrare. Prin astfel de investiții în automatizări se va realiza creșterea capacității de procesare a volumelor poștale, reducerea gradului de eroare umană, dar și reducerea timpilor de livrare. Investiția se ridică la 14,8 milioane lei. Totodată, pentru automatizarea proceselor logistice se va înființa Centrul de Tranzit București Nord-Otopeni, o investiție de 93,5 milioane lei, care va duce la creșterea operabilității, sporirea eficienței în viteza de prelucrare a volumului de trimiteri în Capitală, reducerea timpilor de livrare și creșterea cifrei de afaceri a companiei. "Unul dintre principalele obiective în procesul de modernizare al Poștei Române este însă digitalizarea, un demers imperativ pentru continuarea activității companiei și pentru a ramâne competitivă cu operatori similari din piață. Astfel, până în 2023, Poșta Română va implementa un sistem informatic integrat și centralizat, bazat pe tehnologii și arhitecturi moderne care îndeplinesc cerințele de performanță, utilizare eficientă a resurselor de calcul și securitate a datelor, cu menținerea funcționalității serviciilor existente. Totodată, se va implementa un nou sistem informatic de gestiune care va înlocui modulele din aplicațiile utilizate în prezent de Poșta Română pentru domeniile economic, comercial, resurse umane, imobiliar, parc auto și operațional", anunță compania.
Romgaz va depune o ofertă pentru participația Exxon în proiectul Neptun
Romgaz va depune o ofertă pentru preluarea participației Exxon în proiectul gazelor de mare adâncime din Marea Neagră în următoarele două luni, până la expirarea mandatului actual al directorului general interimar, a declarat, joi, ministrul Energiei, Virgil Popescu. El a participat la evenimentul Black Sea Online Forum "Importanța geostrategică și economică a Mării Negre în actualul context european", organizat de publicația Financial Intelligence. Ministrul a fost întrebat care este capacitatea Romgaz de a gestiona proiectul Neptun Deep, având în vedere și faptul că, momentan, are o conducere interimară. "Am înțeles că există această temere în piață privind conducerea Romgaz. În momentul de față, atât directorul general, care este numit pe o perioadă de două luni, care acoperă exact perioada depunerii ofertei pentru achiziția pachetului de la Exxon, Consiliul de Administrație, directorul economic, toți experții din Romgaz au capacitatea de a dezvolta acest proiect. Nu știu dacă în România cineva are expertiză pentru mare adâncime, dar eu zic să le dăm această șansă celor de la Romgaz. Eu cred că Romgaz are capacitatea de a gestiona acest proiect", a răspuns Popescu. Potrivit acestuia, în paralel va fi demarată procedura de selecție și definitivare a Directoratului și Consiliului de Administrație al companiei, în conformitate cu ordonanța de urgență privind conducerea corporativă a întreprinderilor de stat. "Principala preocupare în acest moment este achiziționarea participației Exxon de 50% din Neptun Deep", a subliniat ministrul.
Deficitul de semiconductori în îngrijorează pe Biden
Președintele american Joe Biden a semnat, miercuri, un decret pentru evaluarea deficitului de semiconductori la nivel mondial care a obligat producătorii de automobile din Statele Unite și alte regiuni să reducă producția și a alarmat Casa Albă și Congresul, transmite Reuters. Deficitul de semiconductori, amplificat de pandemia de coronavius a fost și subiectul unei întâlniri dintre Biden și un grup de parlamentari americani bipartizani. Decretul prevede lansarea imediată a unei perioade de evaluare, de 100 de zile, a lanțurilor de aprovizionare pentru patru produse de importanță majoră: cipuri semiconductoare, baterii de capacitate mare pentru vehicule electrice, minerale de pământuri rare și produse farmaceutice. Decretul mai impune șase evaluări, modelate după un proces utilizat de Departamentul Apărării pentru întărirea bazei industriei de apărare. Acestea se vor axa pe apărare, sănătate publică, tehnologia comunicațiilor, transporturi, energie și producția de alimente. Statele Unite au avut probleme din cauza deficitelor de produse de la declanșarea pandemiei, care a redus disponibilitatea de măști, mănuși și alte echipamente de protecție, afectând lucrătorii din prima linie.
Economia Poloniei va crește cu 4% în 2021
Economia Poloniei s-a contractat cu 2,8% în 2020, iar analiștii Coface estimează că va crește cu 4% în 2021. Majoritatea companiilor poloneze consideră că impactul pandemiei asupra economiei poloneze reprezintă cea mai importantă amenințare pentru acestea, iar firmele se așteaptă ca efectele pandemiei să fie observate cu întârziere. "Economia poloneză s-a contractat cu 2,8% în 2020, dar Coface estimează că va crește cu 4% în 2021. În ciuda diferitelor măsuri de susținere a lichidității (scutiri și amânări de impozitare), 43% dintre companii nu au beneficiat de nicio formă de asistență", arată Coface. Odată cu eliminarea treptată a măsurilor de ajutor planificate pentru 2021, două treimi dintre companii se așteaptă ca activitățile lor să se deterioreze în acest an. "Anul 2020 a fost marcat de pandemia COVID-19. Pentru a atenua impactul acestei situații economice dificile asupra companiilor poloneze, au fost introduse diferite măsuri de sprijinire a lichidității, precum scutiri și amânări de impozite și contribuții. Drept urmare, în ciuda crizei economice extinse, întârzierile la plată între companii s-au redus - cu toate acestea, odată ce măsurile de ajutor vor fi eliminate treptat în 2021, două treimi dintre companii se așteaptă ca activitățile lor să se deterioreze anul acesta", spun analiștii Coface.
Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 1,55%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas joi la 1,55%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 s-a menținut la 1,63%. Consiliul de administrație al BNR, întrunit pe 15 ianuarie 2021, a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, de la 1,50% pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an, de la 1% pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75% pe an de la 2% pe an. De asemenea, BNR a mai decis păstrarea nemodificată a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei ianuarie-martie 2021, este de 1,88%, în declin de la nivelul de 2,17% în trimestrul patru al anului 2020.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
