Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: „Der Standard”, analiză a rolului special jucat de OMV în România

Ziarul de Vrancea
18 dec 2022 375 vizualizări

Publicația arată că reproșul care i se face acum OMV este că, pentru a nu supăra Rusia, și-a redus în mod deliberat interesul pentru proiectul de exploatare a zăcământului din Marea Neagră

Austria și România sunt strâns legate din punct de vedere economic. OMV are un rol special de jucat aici. Odată cu preluarea majoritară a companiei de petrol și gaze Petrom, în 2004, compania parțial deținută de statul austriac a devenit unul dintre cei mai mari investitori din România, iar acum, după veto-ul austriac pentru intrarea României în Schengen, se confruntă cu apeluri la boicot în țară și alte acuzații. Una dintre acestea se referă la Neptun, un imens câmp de gaze din Marea Neagră, scrie „Der Standard”. După veto-ul la Schengen, presa română a speculat că atitudinea ezitantă a austriecilor ar putea avea legătură cu relațiile strânse dintre OMV și Gazprom sau Lukoil. Aceasta din urmă nu este activă doar în domeniul petrolului, ci are și activități în domeniul gazelor, este listată la bursa de la Londra și, spre deosebire de Gazprom sau Rosneft, nu este o companie de stat. Reamintim că fostul director general al Lukoil, Rawil Maganov, a murit la începutul lunii septembrie în urma unei presupuse căderi de la fereastra unui spital din Moscova. Maganov este unul dintre numeroșii oameni de afaceri ruși care au murit în circumstanțe misterioase de la războiul de agresiune al lui Putin împotriva Ucrainei, notează „Der Standard”. Publicația arată că reproșul care i se face acum OMV este că, pentru a nu supăra Rusia, și-a redus în mod deliberat interesul pentru proiectul de exploatare a zăcământului din Marea Neagră. „Rusia, în calitate de furnizor de gaze de lungă durată al Austriei, nu ar trebui să fie iritată, motiv pentru care OMV ar fi renunțat la gazul din exploatarea Neptun Deep și nu mai urmărește proiectul cu graba necesară. Partea austriacă, evident, neagă acest lucru”, menționează „Der Standard”. Descoperirea zăcământului de gaz în sine datează de mai bine de zece ani. În februarie 2012, directorul general de atunci al OMV, Gerhard Roiss, anunța „cea mai mare descoperire de gaze din istoria OMV”, întâmplător chiar în ziua prezentării bilanțului anual, în timpul conferinței de presă. Împreună cu Exxon Mobil ca partener, OMV Petrom, filiala românească a grupului austriac de petrol, gaze și produse chimice, a descoperit o mare bulă de gaz, la 170 de kilometri în largul coastei orașului Constanța, la o adâncime cuprinsă între 100 și 1.000 de metri. Potrivit estimărilor, în jur de 200 de miliarde de metri cubi sunt depozitați acolo, adică atât cât a livrat Rusia către UE într-un an, înainte de invazia Ucrainei, reamintește „Der Standard”. Odată cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și cu criza acută de energie, lucrurile s-au schimbat în favoarea proiectului din Marea Neagră, scrie publicația austriacă. „Prețurile sunt mult mai atractive, cererea este și ea prezentă”, a declarat recent pentru „Der Standard” Alfred Stern, care a trecut la conducerea OMV la începutul lunii septembrie a anului trecut. „Proiectul Neptun este unul care a fost foarte important în strategia noastră și care a devenit acum și mai important”, a arătat el. Și guvernul de la București se grăbește brusc, notează „Der Standard”. Vrea ca Romgaz și OMV Petrom să anunțe rapid decizia în privința câmpului de gaze. „Vreau acest lucru pentru că este o situație specială de piață”, și-a exprimat nerăbdarea, în urmă cu câteva săptămâni, ministrul român al energiei, Virgil Popescu. „Este nevoie de gaze naturale pe piață, iar România poate juca un rol”, a arătat oficialul. Însuși șeful OMV, Alfred Stern, a fost la București înainte ca emoțiile să se amplifice din cauza veto-ului austriac pe tema Schengen. Cu această ocazie, s-a întâlnit și cu președintele Klaus Iohannis. „Până la jumătatea anului 2023, vrem să nu ne grăbim cu decizia finală de investiție în ceea ce privește Neptun Deep”, este declarația pe care și-a menținut-o Stern, conform „Der Standard”. De fapt, arată publicația, există o sumă enormă de bani în joc. Pentru a obține gazul ar trebui investite patru miliarde de euro, două miliarde doar de la OMV. Vechea lege offshore, care prevedea cea mai mare rată de impozitare din UE, de 23%, a fost între timp modificată de Parlamentul României și a devenit mai favorabilă investitorilor. Cu toate acestea, OMV spune că ar dori în continuare să vadă îmbunătățiri în anumite puncte. Gazul ar putea ajunge în conducte în 2027, cu condiția să existe condițiile necesare și să se dea undă verde pentru investiție în 2023 - scrie „Der Standard”.

Cartelul de pe piața echipamentelor de protecție a fost spart

u Consiliul Concurenței a amendat cu 4,88 milioane lei opt companii de pe piața echipamentelor de protecție

Consiliul Concurenței a anunțat luni că a amendat opt companii active pe piața comercializării de produse și echipamente de protecție din domeniul sănătății și securității în muncă cu amenzi în valoare totală de 4.886.811 lei (987.622 euro). ”Consiliul Concurenței a sancționat opt companii active pe piața comercializării de produse și echipamente de protecție din domeniul sănătății și securității în muncă cu amenzi în valoare totală de 4.886.811 lei (987.622 euro)”, informează autoritatea de concurență. Companiile sancționate sunt: Renania Trade SRL: 2.511.958 lei (507.670 euro); Avanti SRL: 329.802 lei (66.653 euro); Tricomexim SRL: 118.683 lei (23.984 euro); T&T Invest SRL: 223.313 lei (45.131 euro); Mariad Serv SRL: 108.004 lei (21.826 euro); Litind SRL: 230.763 lei (46.636 euro); Dalgeco Confecții Textile SRL: 311.529 lei (62.959 euro); Lingemann Beschaffungssysteme SRL: 1.052.759 lei (212.763 euro). Autoritatea de concurență a constatat, în urma unei investigații, că cele opt companii își coordonau comportamentul pe piață prin schimburi de informații sensibile din punct de vedere comercial cu scopul de a-și crește marjele de profit. Astfel, companiile și-au împărțit clienții, realizând strategii comune de abordare a acestora, astfel încât să se asigure că nu se vor concura. Practic, companiile și-au împărțit produsele comercializate și și-au coordonat prețurile în cadrul licitațiilor private organizate de unele firme (clienți) astfel încât să își aloce clienții conform strategiilor stabilite. În acest fel, clienții erau direcționați să se aprovizioneze de la compania căreia îi erau alocați, la prețul practicat de aceasta, limitându-le posibilitatea de a alege să achiziționeze produse de la alt furnizor, la un preț mai bun. Printre produsele și echipamentele de protecție vizate de înțelegerile anticoncurențiale se regăsesc îmbrăcămintea, încălțămintea, mănușile, măștile, aparatele pentru purificarea aerului și respirație autonomă și vizierele. Companiile Renania, Avanti, Dalgeco și T&T au colaborat cu autoritatea de concurență în cadrul programului de clemență, având o contribuție semnificativă în investigarea faptei anticoncurentiale, beneficiind de reduceri ale amenzilor. De asemenea, Renania, Avanti, Dalgeco, T&T, Tricomexim și Litind au recunoscut fapta anticoncurențială ceea ce a condus la reducerea amenzilor aplicate acestora.

Budăi: Se tipăresc deja taloanele de pensie aferente lunii ianuarie 2023

Taloanele de pensie aferente lunii ianuarie 2023, care prevăd pensiile mărite, se tipăresc deja, la fel și ajutorul de tip on-off, a cărui primă tranșă se acordă luna viitoare, a anunțat, luni, ministrul Muncii, Marius Budăi. "Se tipăresc deja taloanele de pensie aferente lunii ianuarie 2023, care prevăd pensiile mărite, dar și ajutorul de tip on-off, a cărui primă tranșă se acordă în prima lună a anului! Vă reamintesc faptul că valoarea punctului de pensie va fi de 1.785 de lei începând cu 1 ianuarie 2023, iar ajutorul, plătibil în două tranșe, este de 1.000 de lei pentru pensiile sub 1.500 de lei, de 800 de lei pentru cele cuprinse între 1.501 lei și 2.000 de lei și de 600 de lei pentru cele între 2.001 lei și 3.000 lei", a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Finanțare pentru programul IMM Invest și în 2023

Guvernul adoptă o Ordonanță de completare a OUG care prevede aprobarea schemei de ajutor de stat IMM Invest, pentru asigurarea finanțării și în 2023: Potrivit premierului Nicolae Ciucă, practic, prin această măsură plafonul total al garanțiilor ajunge la peste 20 de miliarde de lei. ”Astăzi asigurăm printr-o OUG o măsură care completează o OUG în vigoare care deja produce efecte, acea ordonantă care prevede aprobarea schemei de ajutor de stat IMM Invest și a componentelor acestora, IMM Invest România, Agro IMM Invest, IMM Prod, Inovation și Rural Invest”, a spus premierul. Nicolae Ciucă a precizat că discutăm practic de asigurarea finanțării măsurii și pentru anul 2023. ”Practic, prin această măsură plafonul total al garanțiilor ajunge la peste 20 de miliarde de lei. În felul acesta, suntem convinși că sprijinim atât mediul de afaceri și economia cât și asigurarea locurilor de muncă și îi încurajăm pe toți cei care au spirit antreprenorial că continue și să aibă o predictibilitate în ceea ce privește sprijinul pe care Guvernul îl acordă mediului de afaceri”, a arătat șeful Executivului. Premierul Nicolae Ciucă a menționat că aceste decizii ”sunt în aliniere cu demersurile pe care noi și le-au asumat prin PNRR, care are acea componentă de reformă și investiții și responsabilitatea pe care și-au asumat-o pentru a respecta standardele Uniunii Europene și pe cele ale Organizației pentru Cooperare și dezvoltare Economică”.

BNR lansează o monedă din aur cu tema Tezaurul de la Pietroasa

Banca Națională a României va lansa, începând de luni, în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema Tezaurul de la Pietroasa - Vasele Poligonale, potrivit unui comunicat al băncii centrale. Aversul monedei prezintă vasul octogonal din Tezaurul de la Pietroasa, inscripția "ROMANIA", în arc de cerc, valoarea nominală "10 LEI", anul de emisiune "2022" și stema României. Reversul monedei prezintă cele două vase poligonale din Tezaurul de la Pietroasa și inscripțiile în arc de cerc "TEZAURUL DE LA PIETROASA" și "VASELE POLIGONALE". Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoțite de broșuri de prezentare, precum și de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză și franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central. Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese. Prețul de vânzare pentru moneda din aur este de 580,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate. Monedele din aur cu tema Tezaurul de la Pietroasa - Vasele Poligonale au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale Băncii Naționale a României.

Slovenia și România, țările UE cu cele mai importante creșteri în construcții

Lucrările de construcții au crescut cu 1,3% în zona euro și în Uniunea Europeană, în octombrie, comparativ cu luna precedentă, iar România se numără printre țările membre cu cel mai important avans, arată datele publicate luni de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). În septembrie, lucrările de construcții au crescut cu 0,5% în zona euro și cu 0,3% în Uniunea Europeană. În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creșteri ale lucrărilor de construcții în octombrie, comparativ cu luna precedentă, s-au înregistrat în Slovenia (8,5%), România (5,5%) și Polonia (5%), scăderi fiind în Ungaria (minus 1,8%), Portugalia și Finlanda (ambele cu minus 0,7%), Suedia (minus 0,4%) și Spania (minus 0,3%). Datele Eurostat arată că în octombrie, comparativ cu perioada similară din 2021, lucrările de construcții au crescut cu 2,2% în zona euro și cu 2,4% în Uniunea Europeană.

Utilizatorii vor ca Elon Musk să demisioneze de la conducerea Twitter

Majoritatea utilizatorilor Twitter care au răspuns sondajului lansat de Elon Musk prin care acesta îi întreba dacă ar trebui să demisioneze de la conducerea platformei sociale achiziționate în urmă cu câteva luni și a cărei funcționare a bulversat-o au răspuns afirmativ, relatează BBC. În total, 57,5% dintre utilizatorii Twitter au votat "da" după ce miliardarul și-a întrebat cei 122 de milioane de urmăritori dacă ar trebui să se retragă. Elon Musk, care a cumpărat Twitter cu 44 de miliarde de dolari, a declarat înainte de închiderea sondajului că va respecta rezultatul. Magnatul din domeniul tehnologiei, care conduce, de asemenea, Tesla și Space X, s-a confruntat cu numeroase critici de când a preluat conducerea platformei Twitter. Elon Musk încă nu a comentat rezultatul sondajului, dar chiar dacă ar demisiona din funcția de director general, el ar rămâne proprietarul Twitter

Intel amână deschiderea fabricii de cipuri din Magdeburg

Intel a renunțat la obiectivul său inițial de a deschide o fabrică de cipuri în orașul Magdeburg, din estul Germaniei, în prima jumătate a anului 2023, a informat ziarul regional Volksstimme, afirmând că gigantul semiconductorilor ar fi dorit subvenții publice mai mari, transmite Reuters. Fabrica este esențială pentru planurile Germaniei și ale Uniunii Europene de a întări reziliența continentului, aducând mai multă producție la nivel local, după ce pandemia de Covid-19 și invadarea Ucrainei de către Rusia au evidențiat riscurile implicate de lanțurile de aprovizionare lungi, care se întind pe glob. Dar ziarul a spus că creșterea prețurilor energiei și la materiilor prime a deranjat calculele originale ale companiei americane. Acolo unde Intel a bugetat inițial costuri de 17 miliarde de euro (18 miliarde de dolari), prețurile sunt acum mai aproape de 20 de miliarde de euro. ”Provocările geopolitice au crescut și cererea de semiconductori a scăzut. Aceasta înseamnă că nu putem da încă o dată definitivă pentru începerea construcției”, a declarat purtătorul de cuvânt al Intel, Benjamin Barteder, citat de publicație.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.