Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Deficitul bugetar a urcat până la cer: 50 de miliarde de lei în șapte luni

Ziarul de Vrancea
25 aug 2020 396 vizualizări

Ministerul Finanțelor: Deficitul bugetar a ajuns la 4,7% din PIB

Deficitul bugetar a ajuns în primele șapte luni la 4,7% din PIB, adică 49,68 miliarde lei, față de 1,76% din PIB în perioada similară din 2019 (18,14 miliarde de lei), creșterea fiind cauzată de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-iulie ca urmare a crizei, precum și ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (12,5 miliarde lei), de creșterea cu 3,05 miliarde lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ianuarie-iulie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat. Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 224,83 miliarde lei, în timp ce veniturile bugetului general consolidat au fost de 175,15 miliarde lei în primele șapte luni ale anului. "Execuția bugetului general consolidat în primele șapte luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 49,68 miliarde lei (4,7% din PIB). Sume în valoare de 27,01 miliarde lei (2,55% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de Covid-19", arată datele transmise miercuri de Ministerul de Finanțe. Creșterea deficitul bugetar aferent primelor șapte luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri: "(i) de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-iulie datorită crizei, precum și ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (12,5 miliarde lei), (ii) de creșterea cu 3,05 miliarde lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ianuarie-iulie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat, (iii) precum și de bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,25 miliarde lei". De asemenea, pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 4,61 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia Covid-19 de aproximativ 6,56 miliarde lei. Veniturile bugetului general consolidat au însumat 175,15 miliarde lei în primele șapte luni ale anului 2020, în scădere cu 2,7% față de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o reducere de 0,4 puncte procentuale (an/an), cauzată în principal de contracția încasărilor nete din TVA (ca urmare a rambursărilor mai mari de TVA și a amânării plății obligațiilor fiscale) și de cea a veniturilor nefiscale. După ce luna anterioară a marcat o recuperare a încasărilor bugetare, în luna iulie dinamica veniturilor totale a revenit în teritoriul negativ (-8,1% an/an), ca urmare a contracției economice și a extinderii facilităților fiscale. De altfel, declinul sever al activității economice din trimestrul 2 (-10,5%) s-a reflectat în încasările aferente perioadei aprilie - iulie. În plus, facilitățile fiscale acordate în conjuctura actuală au condus la o volatilitate crescută a încasărilor lunare în acest interval, arată datele Ministerului de Finanțe. Încasările din impozitul pe salarii și venit au înregistrat 14,34 miliarde lei în primele șapte luni ale anului curent, consemnând o creștere de 6,5% (an/an). Cel mai mare aport la acest avans l-au avut încasările din impozitul aferent Declarației unice, cu 50% mai mari față de cele înregistrate în perioada similară a anului trecut. Totodată, evoluția veniturilor din această sursă a fost susținută și de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii și dividende, de 41,3%, respectiv 11,6% (an/an).

Fondurile de investiții din România controlează 43 de miliarde de lei

u în țara noastră activează 223 de fonduri de investiții u față de începutul anului ele au înregistrat o cădere de 13%

Activele nete ale celor 223 fonduri de investiții deschise și închise, locale și străine, au crescut în luna iulie cu 0,8%, până la 43 miliarde lei (8,9 miliarde euro), și au scăzut cu 13% de la începutul anului, a anunțat miercuri Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF). "Activele nete ale celor 223 fonduri deschise și închise, locale și străine, au crescut în luna iulie cu 0,8%, până la nivelul de 43 miliarde lei (8,9 miliarde euro), și au scăzut cu 13% de la începutul anului; ieșirile nete ale lunii au totalizat 9,9 milioane lei (2 milioane euro)", arată AAF într-un comunicat. De asemenea, activele nete ale celor 86 de fonduri deschise locale au crescut în luna iulie cu 0,4%, până la 20,6 miliarde lei (4,3 miliarde euro), iar de la începutul anului au scăzut cu 17,3%. Activele nete ale celor 31 de fonduri închise (inclusiv SIF-uri și Fondul Proprietatea) au crescut cu 1,2% în luna iulie, până la 21,6 miliarde lei (4,5 miliarde euro), și au scăzut cu 8,6% de la începutul anului; fondurile închise locale au avut intrări nete de 0,1 miliaone lei (0,02 milioane euro) în luna raportată. Cele mai performante cinci fonduri deschise locale în ultimele 12 luni au înregistrat randamente anuale nete între 3,8% și 8,9%; pe un orizont de 36 de luni, cele mai performante cinci fonduri au avut randamente cuprinse între 19,1% și 33,4%, obținute de-a lungul ultimilor trei ani de zile (față de luna iulie 2017). Fondurile deschise locale au înregistrat în luna iulie ieșiri nete de 18,3 milioane lei (3,8 milioane euro), fiind vizate fondurile reunite sub categoria “alte fonduri” (-12,8 milioane lei), cele de obligațiuni și instrumente cu venit fix (-9,2 milioane lei), cele de randament absolut (-6,1 milioane lei) și cele cu capital protejat (-1,6 milioane lei), în vreme ce fondurile diversificate (9,8 milioane lei) și cele de acțiuni (1,6 milioane lei) au înregistrat intrări nete. Activele nete exprimate în lei ale celor 106 fonduri deschise străine distribuite în România au crescut în luna iulie cu 1,4% față de luna precedenta, până la 0,87 miliarde lei (0,18 miliarde euro) iar de la începutul anului au scăzut cu 11%. Fondurile deschise străine distribuite în România, având o pondere de 4,1% în totalul activelor fondurilor deschise de investiții, au înregistrat în luna raportată intrări nete de 8,3 milioane lei (1,7 milioane euro).

Impactul economic al cornavirusului se va resimți puternic până în trimestrul II 2021

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut în iulie față de luna anterioară cu 3,8 puncte până la valoarea de 30,3 puncte și cu 17,9 puncte față de aceeași lună a anului anterior. Peste 69% din analiștii financiari chestionați de asociație estimează că impactul economic al coronavirusului se va resimți puternic până în trimestrul II al anului 2021. "În luna iulie 2020, Indicatorul de Incredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut față de luna anterioară cu 3,8 puncte până la valoarea de 30,3 puncte, (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul a scăzut cu 17,9 puncte). Aceasta evoluție s-a datorat ambelor componente ale indicatorului", arată CFA într-un comunicat. Astfel, indicatorul condițiilor curente a scăzut, față de luna anterioară cu 2,2 puncte, până la valoarea de 19,9 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul condițiilor curente a scăzut cu 36,5 puncte). Indicatorul anticipațiilor a scăzut în luna iunie cu 4,6 puncte până la valoarea de 35,6 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul anticipațiilor a scăzut cu 8,6 puncte). În ceea ce privește cursul de schimb euro/leu, aproximativ 95% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). "Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de șase luni este de 4,9022, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9582 (în condițiile în care anticipațiile individuale au variat între 4,8500 și 5,1500)", spun analiștii. Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (august 2021/august 2020) a înregistrat o valoare medie de 2,70%. "Din luna aprilie a acestui an, în cadrul sondajului au fost adăugate și patru întrebări suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei naționale, iar rezultatele pentru luna iulie 2020 relevă: Durata impactului economic al cornavirusului: cea mai mare parte a respondenților (peste 69%) anticipează că acesta se va resimți puternic până în trimestrul II al anului 2021; Bugetului de stat anticipat pentru anul 2020: valoarea medie a anticipațiilor este 8,3% (de menționat că sondajul a fost realizat înaintea rectificării bugetare); Evoluția, în termeni reali a PIB în anul 2020: valoarea medie a anticipațiilor este -4,4%; Rata șomajului la finalul anului 2020: valoarea medie a anticipațiilor este 7%", arată analiștii. Ei spun că răspunsurile la întrebările cantitative referitoare la impactul economic al crizei coronavirusului prezintă o abatere medie pătratică a răspunsurilor ridicată, ceea ce arată o incertitudine ridicată în rândul participanților cu privire la evoluția viitoare a parametrilor economici. Suplimentar, în luna iulie 2020, au fost adăugate încă patru întrebări cu privire la impactul crizei provocate de Covid-19 asupra economiei.

România, cea mai mare scădere a vânzărilor de mașini noi din Europa Centrală

România ar putea înregistra cea mai mare scădere a vânzărilor de autoturisme și vehicule comerciale noi din Europa Centrală în acest an, de 24,3% comparativ cu nivelul 2019, dar va avea o revenire rapidă urmând să depășească pragul de volum pre criza Covid până în 2023, reiese din raportul Autofacts realizat de rețeaua PwC la nivel european, pe baza datelor IHS Markit. Astfel, vânzările de mașini noi din România arată o scădere la 137.000 de unități în acest an, de la 181.000 unități în 2019, și, ulterior, o urcare până la 223.000 de unități în 2023. "România ar putea înregistra cea mai mare scădere a vânzărilor de autoturisme și vehicule comerciale noi din Europa Centrală în acest an, de 24,3% comparativ cu nivelul 2019, dar va avea o revenire rapidă urmând să depășească pragul de volum pre criza Covid până în 2023", reiese din raportul Autofacts realizat de rețeaua PwC la nivel european, pe baza datelor IHS Markit. Astfel, estimările privind vânzările de autoturisme și vehicule comerciale ușoare (LCV) noi din România arată o scădere de la 181.000 unități în 2019 la 137.000 de unități în acest an și, ulterior, o urcare până la 223.000 de unități în 2023. În Europa Centrală, România va avea un declin comparabil cu Polonia, care va înregistra tot o scădere de 24,3%. Însă pentru Polonia este estimată o revenire mai lentă, urmând să rămână și în 2023 sub nivelul din 2019. ”Piața auto, una dintre cele mai afectate de sectoare de pandemia Covid-19 cu fabrici închise și prăbușirea vânzărilor în lockdown, începe să se recupereze ușor de la o lună la alta. Însă revenirea la volumele din 2019 și depășirea acestora vor fi de durată, pe măsură ce consumatorii își recapătă încrederea să cheltuiască. Vestea bună este că prognozele pentru România sunt printre cele mai optimiste, comparativ cu restul piețelor din Europa Centrală, pe fondul planurilor celor doi producători locali de a adăuga noi modele din categoria hibrid”, a declarat Daniel Anghel, partener, liderul serviciilor pentru industria automotive, PwC România. Astfel, cea mai mică scădere ar urma să fie înregistrată de Ungaria, de 19,6%, urmată Slovacia cu 21,4% și Cehia cu 21,6%. Dintre aceste piețe, doar Slovacia va recupera pierderile din acest an, urmând ca în 2023 vânzările auto să depășească nivelul înregistrat în 2019.

Activele CEC Bank au crescut cu circa 10% la jumătatea anului

Activele CEC Bank se ridicau la 36,1 miliarde lei la jumătatea anului, în creștere cu circa 10% față de sfârșitul anului, a anunțat miercuri banca. De asemenea, Ionuț Lianu, 40 de ani, în calitate de ofițer șef, va asigura managementul activelor și pasivelor CEC Bank. "Activele CEC Bank se ridicau la 36,1 miliarde lei la jumătatea lui 2020, în creștere cu circa 10% față de sfârșitul anului. Sursele atrase de la clientela nebancară au depășit 30 de miliarde de lei la sfârșitul lunii iunie, din care peste 22 de miliarde de lei sunt sume atrase de la persoanele fizice. Circa 78% din sursele atrase de bancă de la clienți sunt în moneda națională", arată banca într-un comunicat. Ionuț Lianu (40 de ani), în calitate de ofițer șef, va asigura managementul activelor și pasivelor CEC Bank. Ionuț Lianu va coordona activitățile de management al lichidității, precum și o parte din activitățile de trezorerie în cadrul CEC Bank. Are aproape 20 de ani de experiență, inclusiv în funcții de conducere, în instituții de top din sistemul financiar-bancar din România, cum ar fi NN Pensii, UniCredit Bank și Raiffeisen Bank. Din 2011, Ionuț Lianu este membru CFA (Chartered Financial Analyst), unul dintre cele mai prestigioase programe de certificare a specialiștilor în domeniul investițiilor. „Activitățile de management al lichidităților și management al activelor și pasivelor sunt inima unei bănci. Aceste activități sunt esențiale pentru a utiliza în mod eficient și profitabil resursele care ne-au fost încredințate de clienți. Mă bucur când oameni recunoscuți în piață aleg să se alăture echipei CEC Bank”, a declarat Bogdan Neacșu, președinte, director general CEC Bank. Ionuț Lianu a primit aprobările BNR pentru ocuparea poziției de Ofițer Șef Management Active și Pasive în luna august a acestui an. Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent cea mai extinsă rețea națională, cu peste 1.000 de sucursale și unități teritoriale și active de 36,1 miliarde lei, la sfârșitul lunii iunie 2020. Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, este unicul acționar al CEC Bank, iar în luna noiembrie 2019, în urma acordului Comisiei Europene, capitalul băncii a fost majorat cu 940 milioane lei.

Germania, primul său deficit public din ultimii opt ani

Deficitul conturilor publice la nivel de land, regiuni, comune și securitate socială a atins 51,6 miliarde de euro din ianuarie în iunie, ceea ce reprezintă 3,2% din PIB-ul german aferent acestei perioade - și depășește criteriile europene care stabileasc o limită de 3% din PIB -, a anunțat Oficiul german de statistică Destatis, relatează La Tribune. Germania încă mai afișa, la sfârșitul lui iunie 2019, un excedent de 2,7% în conturile sale publice și plasa țara în centrul unor critici în rândul partenerilor săi comerciali europeni, care regretă lipsa sa de investiții. Din cauza circumstanțelor excepționale ale crizei covid-19, Berlinul a deblocat de urgență, în martie 2020, sute de miliarde de euro pentru economia sa. Guvernul federal a împrumutat atunci 218,5 miliarde de euro. Rezultatul a fost că ”bugetul de stat a ajuns pe roșu pentru prima oară în ultimii opt ani”, relevă economista-șefă a Băncii KfW Fritzi Köhler-Geib. Însă ”era de prevăzut și este just”, pentru că ”banii publici au fost investiți în măsuri de stabilizare vaste și rapide”, adaugă ea.

Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 2%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas marți la nivelul de 2%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni s-a menținut la 2,09%. Pe 5 august, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.

Facebook anunță extinderea serviciului său de știri

Facebook News se pregătește de primul val al extinderii disponibilității, după lansarea în Statele Unite, din urmă cu câteva luni. Noul serviciu de știri al Facebook va începe extinderea globală mai rapid decât se anticipa. În următoarele 6-12 luni, acesta va putea fi accesat din alte 5 țări, alături de Statele Unite. Lansat în luna iunie doar în SUA, Facebook News va fi disponibil într-un prim val al extinderii în Marea Britanie, Franța, Germania, Brazilia și India. Lansarea în aceste țări se va face, cel mai probabil, treptat, în funcție de normele legale particulare din fiecare țară. Unele țări, precum Franța și Germania, și-au etalat deja de mai mulți ani pretențiile în ceea ce privește plata pentru știrile preluate de la instituțiile media. Alte țări nu au sau nu au anunțat încă planuri pentru taxarea giganților din tehnologie care folosesc fără plătească creațiile publisherilor. Dacă primul val al extinderii are loc în 6-12 luni, așa cum a anunțat Facebook, înseamnă că în țări precum România, care nu reprezintă cea mai mare prioritate pentru compania americană, serviciul de știri nu va fi disponibil mai devreme de 2022.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.