MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Deficitul bugetar a urcat la 4,57% din PIB după opt luni din acest an
În primele șapte luni ale anului, deficitul bugetar a fost de 4% din PIB
Deficitul bugetar a urcat la 4,57% din PIB după primele opt luni din acest an, de la 4,02% din PIB la şapte luni, potrivit datelor transmise de Ministerul Finanţelor. "Execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 80,87 miliarde de lei lei, respectiv 4,57% din PIB, faţă de deficitul de 42,19 miliarde lei, respectiv 2,63% din PIB aferent celor opt luni ale anului 2023", se arată în documentul de la Finanţe. Veniturile totale au însumat 375,76 miliarde lei în primele opt luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 13,7% (an/an), susţinut de încasările din venituri curente - în principal contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit şi venituri nefiscale. Potrivit MF, încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 32,89 miliarde de lei, consemnând o dinamică pozitivă de 22,1% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,4%, peste creşterea fondului de salarii din economie (17,3%), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023) şi de majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024). Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (59,4%) şi aferente declaraţiei unice (11,8%). Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende, deşi în ameliorare, rămâne încă în teritoriul negativ (-1,8%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creşterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%), precizează sursa citată. Încasările din impozitul pe profit au însumat 24,25 miliarde de lei, consemnând o creştere de 20,4% (an/an). Încasările nete din TVA au înregistrat 77,23 miliarde lei, în creştere cu 16,2% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 3,1% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (20,46 miliarde lei în ianuarie - august 2024, comparativ cu 19,84 miliarde de lei în ianuarie - august 2023). Veniturile din accize au însumat 27,93 miliarde de lei, înregistrând o creştere de 16,3%, susţinută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+22,5%), în contextul unei evoluţii favorabile a consumului de carburanţi. Totodată, încasările din accizele pentru
produsele din tutun au consemnat o dinamică pozitivă, de 6,4%. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile. Veniturile nefiscale au însumat 35,94 miliarde de lei, înregistrând un avans de 22% (an/an), susţinut de încasările din dividende şi vărsăminte din veniturile nete ale BNR. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 22,94 miliarde lei, în scădere cu 18,3% (an/an). Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 456,63 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 22,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele opt luni ale anului 2024 au înregistrat o creştere cu 2,6 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 23,2% din PIB la 25,8% din PIB. Cheltuielile de personal au însumat 105,98 miliarde lei, în creştere cu 23,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 60,87 miliarde lei, în creştere cu 26,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 22,86 miliarde lei, cu 3,08 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Investitorii individuali îşi cresc deţinerile de acţiun
u activele în sectorul serviciilor financiare sunt cele mai deţinute de români
Proporţia investitorilor individuali care deţin acţiuni a crescut semnificativ, la nivel global, în ultimele trei luni, românii majorând şi ei alocările, în timp ce a celor care deţin active în numerar a scăzut, potrivit datelor din ultimul sondaj trimestrial Retail Investor Beat, realizat de platforma de tranzacţionare şi investiţii eToro. Investitorii români au urmat şi ei această tendinţă, dar au încercat, de asemenea, să profite de randamentele ridicate, de peste 6%, ale obligaţiunilor în monedă locală, deoarece perioada ratelor ridicate ale dobânzilor se apropie de sfârşit, astfel că activele din sectorul serviciilor financiare au fost cele mai deţinute (66%). Potrivit analizei eToro, acesta poate fi motivul pentru care creşterea numărului de investitori individuali care deţin acţiuni locale listate a fost mai modestă în România, de numai 9%. În acelaşi timp, investitorii români au dorit să profite şi de oportunităţile globale, astfel că procentul celor care deţin obligaţiuni străine a crescut cu 54% şi în cazul acţiunilor internaţionale cotate la bursă cu peste 17%, mai mult decât media globală. În studiul realizat pe 10.000 de investitori individuali din 12 ţări, numărul celor care deţin acţiuni listate pe piaţa locală a crescut de la 49% la 54%, în timp ce creşterea numărului investitorilor individuali care deţin acţiuni în companii listate la nivel internaţional a fost de la 31% la 36%. În acelaşi timp, proporţia celor care deţin active în numerar a scăzut de la 69% la 67%. "Având în vedere că Fed a apăsat în sfârşit pe pedala reducerilor ratei dobânzii săptămâna trecută, vedem începutul sfârşitului pentru dobânzile mari pentru economisire. Acest lucru va determina în mod inevitabil mai mulţi oameni să se orienteze către piaţa bursieră pentru a obţine un randament mai bun al banilor lor şi deja începem să vedem acest lucru. Un mediu cu rate ale dobânzii mai scăzute este benefic şi pentru companiile cotate la bursă, ceea ce înseamnă că ne putem aştepta ca profiturile să rămână reziliente sau chiar să crească, ceea ce susţine şi mai mult pieţele de acţiuni. Ca urmare, este probabil ca investitorii să continue realocarea fondurilor de la numerar la acţiuni, în căutarea unor randamente mai mari", a comentat analistul eToro, Sam North, în comunicat. Deşi este mai probabil acum ca investitorii din aproape toate generaţiile să deţină acţiuni decât în urmă cu trei luni, tendinţa este mai pronunţată în rândul investitorilor din categoria Millennials (cei cu vârste cuprinse între 29 şi 43 de ani). Numărul Millennials care deţin acţiuni cotate pe piaţa locală a crescut cu 16% de la un trimestru la altul (de la 45% la 52%), în timp ce numărul celor care au investit în societăţi cotate în străinătate a crescut cu 24% (de la 34% la 42%).
Chisăliţă (AEI): Prin Programul Casa Verde adâncim haosul din sistemul energetic
Prin Programul Casa Verde, în forma lansată vineri, adâncim haosul din sistemul energetic, creştem sărăcia energetică şi îmbogăţim nişte firme, susţine preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă. Potrivit acestuia, un nou program Casa Verde reprezintă o abordare anormală a promovării energiei regenerabile în România. "Astăzi (vineri, n.r.) se lansează un nou program Casa Verde în România. Este penibil ca în secolul XXI, să vii cu un program prin care să dai bani unor oameni care au energie electrică şi, în mare parte, au venituri importante (raportând la beneficiarii programelor anterioare), în timp ce nu ai niciun program pentru 11.611 de români care locuiesc în case fără energie electrică, folosind lămpi de petrol ca în Evul Mediu. Este o aberaţie, să mai continui după 4 ani acest Caritas al Montării Panourilor Fotovoltaice - Casa Verde, prin care să impui soluţii tehnice "în orb", prin hazardul apăsării unui buton, în absenţa inventarierii caracteristicilor instalaţiilor şi reţelelor unde urmează să debiteze aceste echipamente. Este o anomalie să dai 30.000 lei, bani plătiţi de populaţie (direct sau indirect), către familii care poate câştigă banii aceştia într-o lună", a afirmat Dumitru Chisaliţă, în comunicat. În opinia sa, Programul Casa Verde s-a dorit să fie un stimul pentru promovarea energiei verzi, într-o perioadă în care nu exista o atractivitate prea mare pentru energia regenerabilă. "Astăzi acest deziderat a fost îndeplinit, avem peste 130.000 de prosumatori, avem multiple probleme tehnice legate de aceste montări la întâmplare a panourilor fotovoltaice, am avut iniţiative legislative de blocare a creşterii numărului de prosumatori şi, atunci, care mai este scopul programului? Este posibil să fie doar o dirijare de fonduri mascată către anumite firme de construcţii montaj, anumiţi importatori, anumiţi furnizori, sau chiar anumite categorii de persoane cu venituri ridicate", a adăugat preşedintele AEI. Potrivit acestuia, Programul are anul acesta o alocare financiară record, de două miliarde de lei (400 milioane euro), în condiţiile în care cu doar 7% din aceste fonduri ar fi putut să fie eradicată sărăcia energetică extremă şi, astfel, România să nu se mai găsească în poziţia unică europeană de a mai avea oameni care trăiesc la lumina opaiţului.
România va avea cea mai slabă recoltă de floarea soarelui din ultimii 15 ani
Analiştii firmei de consultanţă Strategie Grains şi-au redus estimările referitoare la recolta Uniunii Europene de seminţe de floarea soarelui din acest an, în principal din cauza evoluţiilor meteo nefavorabile din Europa de Est, şi totodată şi-au redus şi estimările referitoare la recolta de rapiţă, pentru a cincea lună consecutiv, transmite Reuters. Firma de consultanţă se aştepta ca în acest an cele 27 de state membre UE să recolteze o cantitate de 8,9 milioane de tone de seminţe de floarea soarelui, cu 400.000 de tone mai puţin decât estima în urmă cu o lună, şi cu mult sub cele 9,8 milioane de tone recoltate în 2023. "Pe măsură ce recoltatul avansează, se confirmă o producţie dezastruoasă de seminţe de floarea soarelui, performanţele fiind aşteptate să fie cele mai mici din ultimii 15 ani în Bulgaria şi România", informează firma de consultanţă într-un raport publicat vineri. Săptămâna trecută, sistemul MARS de monitorizare a culturilor agricole din UE şi-a redus şi el estimările referitoare la recolta de floarea soarelui, dar nu a avansat o cifră concretă. De asemenea, producţia de rapiţă a UE ar urma să coboare până la 16,7 milioane de tone, de la 16,9 milioane de tone cât se estima anterior, ceea ce ar fi cu peste 16,5% sub recolta de anul trecut, revizuirea afectând în principal Germania, a precizat Strategie Grains. În aceste condiţii, firma de consultanţă prognozează o nouă creştere a preţurilor la floarea soarelui şi rapiţă, din cauza deficitului substanţial care se prefigurează în UE.
Director ANPC, recomandări pentru posesorii de carduri
Directorul general al Direcţiei Generale Control şi Supraveghere Piaţă şi Armonizare Europeană din cadrul ANPC, Paul Anghel, a transmis, sâmbătă, recomandări pentru limitarea responsabilităţii pentru posesorii de carduri, în cazul utilizării neautorizate. Oficialul afirmă că banca emitentă trebuie anunţată imediat, în cazul pierderii sau furtului cardului. ”Limitarea responsabilităţii pentru posesorii de carduri, în cazul utilizării neautorizate! Poţi fi liniştit ştiind că instituţia financiară care a emis cardul tău nu te consideră responsabil pentru tranzacţii neautorizate. În calitatea ta de deţinător de card, protecţia se aplică la achiziţiile realizate de dumneavoastră în magazin, telefonic, online sau prin intermediul unui dispozitiv mobil”, a scris, sâmbătă, pe Facebook, Paul Anghel. Directorul ANPC afirmă că deţinătorii de carduri beneficiază de răspundere limitată pentru tranzacţii neautorizate dacă nu au dat dovadă de neglijenţă voită sau intenţionată în legatură cu pierderea sau furtul cardului, dacă anunţă imediat banca emitentă sau instituţia desemnată de aceasta, despre furtul sau pierderea cardului. ”Dacă sunteţi de parere că a existat o utilizare frauduloasă a contului dumneavoastră sau vǎ încadraţi în condiţiile prezentate mai sus, puteţi fi relaxat ştiind că beneficiaţi de protecţie. Pentru mai multe garanţii cu privire la tranzacţii neautorizate, trebuie să contactaţi instituţia emitentă a cardului dumneavostrǎ. Protecţia nu se aplică cardurilor comerciale, cardurilor preplătite neînregistrate sau cardurilor-cadou”, a mai transmis Paul Anghel.
Producţia globală de vehicule a Toyota este în scădere
Producţia globală de vehicule a Toyota Motor s-a redus cu 11% în august, scăzând pentru a şaptea lună consecutiv, din cauza unui taifun şi a unui scandal legat de certificare în Japonia şi o pauză a producţiei pentru două vehicule sport utilitare în Statele Unite. Producţia pentru luna august a scăzut la 709.571 de vehicule, declinul de pe piaţa sa de origine fiind de 22%. Pe de altă parte, Toyota Motor recheamă peste 42.000 de vehicule pe piaţa din SUA, din cauza pierderii asistenţei la frânare, care poate prelungi distanţa necesară pentru oprire, a anunţat vineri Administraţia Naţională pentru Siguranţa Traficului pe Autostrăzi. Rechemarea afectează anumite vehicule Corolla Cross Hybrid 2023-2024. Agenţia a semnalat o eroare de software în unitatea de control electronică care gestionează vehiculul în timpul derapajului, care ar putea duce la pierderea asistenţei la frânare la viraj.
Thyssenkrupp pregăteşte personalul pentru tăieri ”dure” de locuri de muncă
Cei 27.000 de muncitori siderurgici ai Thyssenkrupp trebuie să se pregătească pentru tăieri de locuri de muncă profunde, a declarat noul şef al diviziei de oţel a conglomeratului unui ziar german, pregătind terenul pentru concedieri semnificative, transmite Reuters. "Sunt necesare reduceri dure. Trebuie să devenim mai profitabili", a declarat Dennis Grimm, purtătorul de cuvânt al consiliului executiv al Thyssenkrupp Steel Europe (TKSE), într-un interviu pentru Westdeutsche Allgemeine Zeitung (WAZ). ”Situaţia actuală a pieţei s-a deteriorat din nou în ultimele luni şi, din păcate, nu se vede o revenire”. TKSE iese dintr-o ciocnire majoră cu societatea-mamă din cauza fondurilor care sunt necesare într-o companie mixtă propusă în proporţii egale cu miliardarul ceh Daniel Kretinsky, care deţine deja o participaţie de 20% în afacerea cu oţel.
Volkswagen îşi reduce previziunile pentru 2024
Volkswagen şi-a redus previziunile anuale pentru a doua oară în mai puţin de trei luni, invocând performanţa mai slabă decât se aştepta a diviziei sale de autoturisme, precum şi deteriorarea mediului macroeconomic, transmite Reuters. Reducerea perspectivelor este cea mai recentă realizată de producătorii de automobile din Germania, care sunt supuşi unei presiuni crescânde din cauza slăbirii cererii din China. Mercedes-Benz şi BMW şi-au revizuit la rândul lor, în scădere, previziunile anuale, la începutul acestei luni. Volkswagen, cel mai mare producător de automobile din Europa, se aşteaptă acum la o marjă de profit de aproximativ 5,6% în 2024, în scădere faţă de 6,5-7% anterior şi sub estimarea LSEG de 6,5%. Vânzările sunt de aşteptat să scadă cu 0,7%, până la 320 de miliarde de euro, în timp ce compania se aşteptase iniţial la o creştere de până la 5%.
