MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB
Ministerul Finanţelor - Execuţia bugetară la şapte luni: deficitul se reduce cu 28,36 miliarde de lei faţă de 2025
Execuţia bugetului general consolidat pe primele şapte luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai mic faţă de deficitul de 76,44 miliarde de lei înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2025, o reducere nominală de 37%, anunţă luni Ministerul Finanţelor. "Ca pondere în PIB, acesta a coborât de la 3,99% la 2,34%, o îmbunătăţire de 1,65 puncte procentuale. Evoluţia confirmă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară, susţinut de creşterea veniturilor şi de menţinerea unui ritm moderat al cheltuielilor publice", informează ministerul. Conform aceleiaşi surse, veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 2,9%. În acelaşi timp, investiţiile au continuat să crească. "Astfel, reducerea deficitului nu s-a făcut prin oprirea investiţiilor, ci printr-un control mai bun al cheltuielilor curente şi prin creşterea veniturilor", explică instituţia. "Datele la şapte luni arată că menţinem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar şi stabilizare a finanţelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie. Am continuat fără întrerupere rambursările de TVA, restituind peste 20,4 miliarde de lei companiilor pentru a le asigura lichiditatea necesară, şi am direcţionat resursele cu prioritate către marii piloni de dezvoltare, unde investiţiile din fonduri europene şi PNRR au înregistrat un avans de peste 60%. Pe măsură ce consolidăm această bază mai sănătoasă a finanţelor publice, următorul pas este să transformăm stabilizarea în creştere economică sănătoasă şi sustenabilă", a declarat Alexandru Nazare, ministrul finanţelor. Veniturile totale au însumat 412,31 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2026, marcând o creştere de 11,2% în termeni anuali. Ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 0,71 puncte procentuale, evoluţie susţinută atât de veniturile fiscale, cu precădere TVA şi impozite şi taxe pe proprietate, cât şi de fondurile europene atrase. Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, până la 214,32 miliarde de lei, iar ponderea lor în PIB a urcat de la 9,69% la 10,42%. Dinamica veniturilor fiscale a fost susţinută de evoluţia mai multor categorii de încasări bugetare. Încasările nete din TVA au însumat 88,55 miliarde de lei, în creştere cu 26,5% an/an. Dinamica a fost determinată de majorarea cu 21,7% a încasărilor brute, pe fondul noilor cote aplicate prin Legea nr. 141/2025, concomitent cu intensificarea restituirilor de TVA către mediul privat, care au urcat cu 4,6%, atingând 20,48 miliarde de lei faţă de 19,59 miliarde de lei în perioada similară din 2025. Cheltuielile totale au fost de 460,39 miliarde de lei, avansând în termeni nominali cu doar 2,9% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile publice s-au redus cu aproape un punct procentual, scăzând de la 23,3% din PIB în primele şapte luni ale anului 2025 la 22,4% din PIB în primele şapte luni ale anului 2026. Cheltuielile de personal au însumat 95,67 miliarde de lei, consemnând o diminuare netă de 4,06 miliarde de lei şi coborând la 4,7% din PIB, fiind mai mici cu 0,5 puncte procentuale, ca urmare a reducerii unor sporuri şi a măsurilor de temperare salarială. Faţă de aceeaşi perioadă din 2025, reducerea nominală este de 4,1%. Este una dintre cele mai importante schimbări de structură ale execuţiei bugetare, în condiţiile în care cheltuielile de personal reprezintă una dintre principalele categorii de cheltuieli rigide ale statului. Ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor publice s-a redus, de asemenea, de la 22,3% la 20,8%, evoluţie ce contribuie la diminuarea ponderii cheltuielilor rigide în structura bugetului general consolidat.
Apetitul pentru construcții este în scădere
l numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în iulie, mai mic cu peste 20%, faţă de iulie 2025, arată datele INS l recul de 11,6%, în primele şapte luni din 2026
Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în iulie 2026 a fost de 2909, în scădere cu 1,7% faţă de luna iunie 2026 şi cu 20,8% faţă de luna iulie 2025. În primele şapte luni din 2026, s-au eliberat 18848 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 11,6% faţă de perioada 1.I – 31.VII.2025, informează, luni, Institutul Naţional de Statistică (INS). "În luna iulie 2026 s-au eliberat 2909 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 1,7% faţă de luna iunie 2026 şi cu 20,8% faţă de luna iulie 2025. În perioada 1.I - 31.VII.2026, s-au eliberat 18848 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 11,6% faţă de perioada 1.I - 31.VII.2025", arată INS într-un comunicat de presă. În iulie 2026, au fost eliberate 2909 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (-1,7% faţă de luna iunie 2026), cu o suprafaţă utilă totală de 712682 mp (-27,0%). Din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, 67,9% sunt pentru zona rurală. INS arată că se evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale comparativ cu luna precedentă (-51 autorizaţii). În profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (-73 autorizaţii), Nord-Est (-36), Sud-Vest Oltenia (-35), Nord-Vest (-31) şi Centru (-19). Pe de altă parte, creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (Â70 autorizaţii), Bucureşti-Ilfov (Â59) şi Vest (Â14). Faţă de luna iunie, în luna iulie 2026 s-au eliberat 577 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale, ceea ce înseamnă un plus de 3,6%, în suprafaţă utilă totală de 301947 mp (Â12,2%). Comparativ cu luna precedentă, în luna iulie 2026 s-a înregistrat o creştere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (Â32762 mp). În profil teritorial, această creştere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (Â56313 mp), Nord-Est (Â12270), Sud-Muntenia (Â9326), Sud-Vest Oltenia (Â7670) şi Vest (Â738), în timp ce scăderi au fost raportate în regiuni de dezvoltare precum Sud-Est (-28647 mp), Bucureşti-Ilfov (-21787) şi Centru (-3121). În acelaşi timp, în luna iulie 2026, comparativ cu iulie 2025, se evidenţiază o scădere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-20,8%) cât şi a suprafeţei utile totale (-31,9%) comparativ cu luna iulie 2025. Scăderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-766 autorizaţii) este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (-210 autorizaţii), Nord-Est (-195), Nord-Vest (-127), Vest (-99), Sud-Vest Oltenia şi Centru (-62 fiecare) şi Sud-Est (-59). La polul opus, s-a înregistrat creştere în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (Â48 autorizaţii).
Cum se va vinde Liberty Galaţi? S-au stabilit ultimele detalii
l„există o intenţie privind cumpărarea, dar oferta nu s-a făcut într-un cadru procedural, în care să producă efecte”, arată lichidatorul judiciar
Noul regulament de vânzare a Liberty Galaţi a fost finalizat şi transmis creditorilor şi Comitetului Interministerial. Valoarea minimă de vânzare încă nu a fost stabilită, dar va fi decisă în foarte scurt timp. Compania UMB Steel, controlată de Dorinel Umbrărescu, a transmis deja o scrisoare de intenţie care nu poate fi luată însă în considerare, dat fiind că a fost comunicată anterior stabilirii noilor condiţii. La un an şi şase luni de când a intrat, pe 5 martie 2025, în procedură de concordat preventiv, o formă juridică premergătoare falimentului, cel mai mare combinat siderurgic din sud estul Europei pare să evite dezastrul, în ultimul moment. După două licitaţii ratate, cu un preţ de pornire de 709, respectiv 463 milioane de euro, s-a decis vânzarea prin negociere directă. Primul pas - regulamentul, a fost finalizat. "Da, există un regulament de vânzare care a fost conceput şi transmis în draft, ca element de prezentare, pentru a stabili care e strategia la nivel general", a declarat pentru News.ro Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR. Alături de Euro Insol, CITR face parte din consorţiul de administratori concordatari numit să gestioneze procedurile de restructurare financiară la Liberty Galaţi după ce peste o sută de creditori au cerut falimentul combinatului, în instanţă. Destinatarul noului regulament de vânzare este în prima etapă Comitetul interministerial pentru protejarea intereselor statului la Liberty Galaţi. Acesta şi-a reluat activitatea iar membrii săi au avut două întâlniri, în decursul lunii august, sub conducerea vicepremierului Oana Gheorghiu. Anterior, şi-a întrerupt activitatea, odată cu plecarea PSD de la guvernare, în aprilie 2026, moment care a dus inclusiv la retragerea vicepremierului Marian Neacşu din funcţia de conducere a Comitetului. "Acest proces, de negociere directă, are următoarea dinamică: se stabileşte un preţ minim, agreat de creditori, de la care pleacă posibilitatea formulării ofertelor. Se deschide apoi un proces de colectare a unor oferte închise asupra activului. Se strâng ofertele în termenul stabilit, apoi, în prezenţa Comisiei (Interministeriale, n.r.) şi a unui reprezentant al fiecăruia dintre ofertanţi, se deschid ofertele. Asta e etapa întâi", a explicat Cîrlănaru pentru News.ro noul mecanism de vânzare. "Se constată ce oferte s-au formulat şi care dintre ele, dacă una sau toate, îndeplinesc condiţiile minimale stabilite de procedură, iar apoi se declanşează un proces, tot pe termen scurt, de negociere directă pentru îmbunătăţirea acestor oferte, cu fiecare dintre ofertanţi", arată directorul general al CITR care va fi cea de-a doua etapă. "În urma acestui proces, se formulează ofertele finale. Acestea sunt analizate de noi, ca organizator al procesului de vânzare, şi apoi se prezintă Adunării Creditorilor, care va agrea pe care dintre aceste oferte o acceptă. Oferta acceptată se transformă într-o vânzare directă pe care noi o perfectăm cu ofertantul", prezintă Cîrlănaru ultimii paşi procedurali. Conform acestuia, există pe tot acest parcurs condiţii de garanţii de participare şi de susţinere a ofertei. "Entitatea care decide per se (ca atare, n.r.) asupra acestei strategii sunt creditorii în general, dar în mod special creditorii cu o pondere foarte mare din datorii, care sunt în cazul de faţă EXIM şi ANAF. Comitetul (Interministerial, n.r.) participă la discuţii atât cu noi cât şi cu EXIM şi cu ANAF, însă în final deciziile formale vor trebui luate mai ales de către EXIM şi de către ANAF", explică directorul general al CITR.
Preţurile porumbului şi grâului au urcat la cele mai ridicate niveluri din ultimii peste trei ani
Preţurile porumbului şi grâului au ajuns la maximele ultimilor peste trei ani, însă creşterile au cauze diferite: porumbul este susţinut în principal de temerile privind oferta din SUA, iar grâul de perturbarea exporturilor din regiunea Mării Negre, potrivit CNBC. Contractele futures pentru grâu au încheiat vineri în creştere cu 3,1%, la 784 de cenţi pe buşel, după ce au atins 790,25 cenţi, cel mai ridicat nivel din februarie 2023. În această săptămână, grâul s-a scumpit cu 12,1%, cea mai mare creştere săptămânală din martie 2022, iar de la începutul anului avansul depăşeşte 54%. Porumbul a închis la 536,5 cenţi pe buşel, în creştere cu 0,6%, după ce a atins cel mai ridicat nivel din iulie 2023. Preţul a avansat cu 5,5% în această săptămână şi cu 15,6% în august, fiind pe cale să înregistreze cea mai bună lună din aprilie 2021. Departamentul american al Agriculturii a redus estimarea privind randamentul culturii de porumb cu 2,3 buşeli pe acru, la 180,7, mai mult decât anticipau traderii. Căldura extremă din iulie, ploile abundente şi apariţia unor boli fungice au deteriorat suplimentar perspectivele recoltei. Presiunile sunt amplificate de seceta şi temperaturile ridicate din Europa, de cererea puternică pentru export şi de restrângerea livrărilor din Ucraina. În cazul grâului, principalul factor este deteriorarea fluxurilor comerciale din regiunea Mării Negre. Rusia şi Ucraina asigură împreună peste un sfert din exporturile mondiale de grâu, iar intensificarea conflictului a crescut temerile privind disponibilitatea cerealelor
Shein a trebuit să-şi reafirme rădăcinile chineze pentru a reuşi să se listeze la bursă
Shein va debuta marţi la bursa din Hong Kong, după ce tentativele de listare la New York şi Londra au eşuat, iar retailerul de modă online a fost nevoit să-şi schimbe strategia şi să-şi consolideze relaţiile cu autorităţile de la Beijing, transmite Reuters. Compania, care şi-a mutat sediul central în Singapore la sfârşitul lui 2021 şi s-a prezentat ani la rând drept un grup global, nu a reuşit să obţină aprobările necesare din partea autorităţilor chineze pentru listările planificate în SUA şi Marea Britanie. După ce s-a orientat către Hong Kong, fondatorul Sky Xu s-a implicat personal în relaţia cu autorităţile şi cu instituţiile pieţei de capital din China, potrivit unor surse apropiate discuţiilor. În februarie, Xu, care apare rar în public, a participat la un forum de afaceri în Guangdong, centrul reţelei de producţie a Shein, unde a promis investiţii de 1,5 miliarde de dolari şi dezvoltarea în continuare a lanţului de aprovizionare al companiei în provincie. Cu câteva luni înainte, Shein inaugurase şi un centru de cercetare şi dezvoltare la Nanjing, oraşul în care compania a fost fondată în 2012.
Bancherii băncilor centrale europene se tem de noi turbulenţe
Bancherii băncilor centrale europene au plecat de la reuniunea anuală de la Jackson Hole cu îngrijorări privind viitorul cooperării financiare cu Statele Unite, după o serie de intervenţii neobişnuite ale Trezoreriei americane pe pieţele valutare şi ale obligaţiunilor, transmite Reuters. Oficialii Rezervei Federale au încercat să-şi asigure omologii europeni că Fed îşi va respecta toate angajamentele. Independenţa băncii centrale americane faţă de administraţie înseamnă însă că aceştia nu pot oferi garanţii privind eventuale schimbări bruşte de politică ale preşedintelui Donald Trump. Principalele preocupări sunt legate de intervenţia recentă a Trezoreriei SUA pentru susţinerea yenului japonez şi de majorarea răscumpărărilor de obligaţiuni americane pe termen lung. În intervenţia din 1 august pentru susţinerea yenului, Trezoreria SUA a vândut inclusiv euro pentru a cumpăra moneda japoneză. Oficialii europeni au fost deranjaţi în special de faptul că Washingtonul nu i-a informat în prealabil, aşa cum se obişnuieşte în astfel de operaţiuni.
Trump: SUA vor reface rezerva strategică de petrol cu ţiţei din Venezuela
Preşedintele Donald Trump a anunţat că petrolul obţinut în baza acordului încheiat recent de Statele Unite cu Venezuela va fi folosit pentru refacerea rezervei strategice de petrol a SUA, ajunsă aproape de cel mai redus nivel din ultimii 44 de ani, transmite Reuters. Trump a declarat duminică, într-o postare pe reţelele sociale, că procesul de completare a rezervelor va începe în curând şi a descris petrolul venezuelean drept "un cadou din partea Venezuelei pentru poporul Statelor Unite". Rezerva Strategică de Petrol deţinea aproximativ 290 de milioane de barili la 21 august, după ce stocurile au fost reduse considerabil în ultimii ani. Atât administraţia Biden, cât şi administraţia Trump au recurs la petrolul din rezervă pentru a răspunde perturbărilor aprovizionării mondiale şi creşterii preţurilor la carburanţi, inclusiv în contextul invaziei Rusiei în Ucraina şi al conflictului cu Iranul. Nu este clar cât de repede va putea petrolul venezuelean să ajungă în rezerva strategică sau dacă acordul va aduce beneficii pe termen scurt pentru şoferii americani.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
