MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Datoria externă totală a României a crescut până la 225,588 miliarde euro
În perioada ianuarie - octombrie 2025, datoria externă totală a crescut cu 22,078 miliarde euro
Datoria externă totală a României a crescut, în perioada ianuarie - octombrie 2025, cu 22,078 miliarde euro, până la 225,588 miliarde euro, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR). ”În perioada ianuarie - octombrie 2025, datoria externă totală a crescut cu 22,078 miliarde euro, până la 225,588 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 177,617 miliarde euro la 31 octombrie 2025 (78,7% din totalul datoriei externe), în creştere cu 13,6% faţă de 31 decembrie 2024; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2025 nivelul de 47,971 miliarde euro (21,3% din totalul datoriei externe), în creştere cu 1,7% faţă de 31 decembrie 2024”, arată datele BNR. În perioada ianuarie-octombrie 2025, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 24,636 miliarde euro, comparativ cu 23,644 miliarde euro în perioada ianuarie-octombrie 2024. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 51 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 560 milioane euro, balanţa veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 807 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a adus o contribuţie negativă de 694 milioane euro. Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 7,237 miliarde euro (comparativ cu 5,625 miliarde euro în perioada ianuarie - octombrie 2024), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 4,967 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 2,270 miliarde euro. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,1% în perioada ianuarie - octombrie 2025, comparativ cu 21,5% în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2025 a fost de 6 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2025 a fost de 105,2%, comparativ cu 103,6% la 31 decembrie 2024.
Exportul de energie electrică a crescut cu o treime
l în aceeași perioadă, importul a urcat cu 42,6%, la 15,434 miliarde kWh
Resursele de energie electrică în primele zece luni au fost de 57,219 miliarde kWh, în creştere cu 2,646 miliarde kWh faţă de perioada similară de anul trecut, arată datele Institutului Naţional de tatistică (INS). Exportul de energie electrică a crescut cu 29,3% în primele zece luni, la 11,773 miliarde kWh. Importul de energie electrică a crescut cu 42,6%, la 15,434 miliarde kWh. ”În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 57,219 miliarde kWh, în creştere cu 2,646 miliarde kWh faţă de perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2024”, arată datele INS. Producţia din termocentrale a fost de 13,812 miliarde kWh, în scădere cu 251,2 milioane kWh (-1,8%). Producţia din hidrocentrale a fost de 9,816 miliarde kWh, în scădere cu 2,717 miliarde kWh (-21,7%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 9,053 miliarde kWh, în creştere cu 146,4 milioane kWh (Â1,6%). Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2025, a fost de 4,818 miliarde kWh, în scădere cu 249,3 milioane kWh faţă de perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2024, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 4,283 miliard kWh, în creştere cu 1,108 miliarde kWh faţă de aceeaşi perioadă. Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 41,456 miliarde kWh, cu 0,2% mai mic faţă de perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2024, consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,6%, consumul populaţiei a crescut cu 1,1%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 5,1%. Exportul de energie electrică a fost de 11,773,3 miliarde kWh, în creştere cu 2,670 miliarde kWh. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 3,989 miliarde kWh, în creştere cu 69,5 milioane kWh. Principalele resurse de energie primară, în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2025, au totalizat 28.346.600 tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 1.334.300 tep faţă de perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2024. Producţia internă a însumat 13.709.900 tep, în scădere cu 385.900 tep (-2,7%) faţă de perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2024, iar importul a fost de 14.636.700 tep, în creştere cu 1.720.200 tep (Â13,3%).
Cererea din inteligenţa artificială şi oferta limitată împing preţul cuprului spre cer
Preţul cuprului se apropie de nivelul de 12.000 de dolari pe tonă, pe fondul unei combinaţii între cererea în creştere rapidă din partea centrelor de date care susţin inteligenţa artificială şi o ofertă globală tot mai restrânsă, în special în afara Statelor Unite, transmite Reuters. De la începutul anului, cuprul s-a scumpit cu aproximativ 35%, fiind pe cale să înregistreze cea mai mare creştere anuală din 2009. Vineri, cotaţiile au atins 11.952 de dolari pe tonă, impulsionate de întreruperi în producţia minieră şi de stocarea agresivă a metalului în SUA. Cuprul este esenţial pentru infrastructura energetică datorită conductivităţii sale electrice ridicate, fiind utilizat pe scară largă în reţelele de alimentare ale centrelor de date, în vehiculele electrice şi în proiectele asociate tranziţiei energetice. Analiştii arată că interesul investitorilor pentru inteligenţa artificială se extinde şi către activele fizice necesare funcţionării acesteia. Fonduri tranzacţionate la bursă care includ metale industriale, precum cuprul, au atras fluxuri semnificative de capital. În acest context, Sprott Asset Management din Canada a lansat în 2024 primul fond de cupru susţinut fizic, care deţine aproape 10.000 de tone de metal. Valoarea unităţilor acestui fond a crescut cu aproape 46% în acest an. Creşterea cererii este alimentată de investiţii de ordinul miliardelor de dolari în modernizarea şi extinderea reţelelor electrice la nivel global. Centrele de date şi proiectele de energie curată necesită cantităţi mari de electricitate, iar tranziţia către surse regenerabile, precum energia solară şi eoliană, intensifică suplimentar nevoia de cupru. Potrivit estimărilor Macquarie, cererea globală de cupru va ajunge la 27 de milioane de tone în acest an, în creştere cu 2,7% faţă de anul precedent. În China, cel mai mare consumator mondial de metale, cererea ar urma să crească cu 3,7%, iar în restul lumii cu aproximativ 3% anul viitor. Analiştii subliniază că sentimentul optimist este susţinut de percepţia unei oferte limitate, amplificată de contextul macroeconomic.
Producătorul de energie electrică şi termică Electrocentrale Craiova a intrat în insolvenţă
Electrocentrale Craiova, companie responsabilă cu producţia de energie electrică şi termică în Craiova şi aflată sub autoritatea Ministerului Energiei, a intrat în insolvenţă, iar Infinexa a fost numită administrator judiciar. ”Infinexa, companie antreprenorială românească specializată în restructurarea şi finanţarea firmelor aflate în dificultate, cu active administrate în valoare de peste 200 milioane de euro, a fost desemnată în calitate de administrator judiciar al societăţii Electrocentrale Craiova, în consorţiu cu Casa de Insolvenţă GMC, de către Tribunalul Dolj”, anunţă administratorul judiciar. Instanţa a pronunţat luni, 15 decembrie 2025, deschiderea procedurii insolvenţei, la cererea societăţii debitoare. ”Prioritatea noastră e asigurarea continuării activităţii societăţii Electrocentrale Craiova, astfel încât furnizarea energiei termice şi electrice către municipiul Craiova să se desfăşoare fără întreruperi. În paralel, ne concentrăm pe menţinerea siguranţei în exploatare, plata obligaţiilor curente şi pe elaborarea unui plan de reorganizare care să permită stabilizarea financiară şi funcţionarea societăţii pe termen mediu şi lung”, a declarat Adrian Lotrean, CEO Infinexa, administrator judiciar al Electrocentrale Craiova. Societatea Electrocentrale Craiova, responsabilă cu producţia de energie electrică şi termică în Craiova şi una dintre firmele de referinţă din sectorul energetic regional, a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei în 12 decembrie 2025, din cauza unor datorii generate de obligaţia de a plăti certificatele de emisii de gaze cu efect de seră. Electrocentrale Craiova SA s-a înfiinţat în data de 30 septembrie 2022, în urma unei externalizări a activităţii de producere a energiei din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO). Divizarea a fost parte a unui plan de restructurare şi decarbonizare, menit să eficientizeze activitatea termocentralei şi să faciliteze atragerea de fonduri europene (ex. PNRR) pentru modernizare. La momentul separării, societatea a preluat activele termocentralei şi infrastructura operaţională, personalul aferent şi o parte semnificativă din datorii rezultate din operaţiunile istorice ale CET.
Cum a ajuns transportul feroviar de marfă din SUA să polueze mai mult decât centralele pe cărbune
Industria feroviară de marfă din Statele Unite a ajuns să emită mai mult oxid de azot, principalul component al smogului, decât toate centralele electrice pe cărbune din ţară, potrivit unui calcul realizat de Reuters pe baza datelor guvernamentale. Deşi marile companii feroviare se prezintă drept actori ”verzi”, realitatea arată o industrie puternic dependentă de locomotive diesel vechi şi poluante. În 2024, căile ferate de marfă din SUA au emis aproximativ 485.000 de tone de oxizi de azot, comparativ cu 452.000 de tone provenite de la centralele pe cărbune. Datele se bazează pe consumul anual de combustibil raportat şi pe ratele medii de emisii stabilite de Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA). BNSF Railway, cea mai mare companie de transport feroviar de marfă din SUA şi una dintre principalele active ale conglomeratului Berkshire Hathaway, controlat de Warren Buffett, este responsabilă pentru aproximativ o treime din aceste emisii. În 2024, BNSF a produs circa 161.500 de tone de oxizi de azot. Compania a confirmat cifrele, precizând că poziţia sa dominantă în industrie explică nivelul ridicat al emisiilor. Potrivit Reuters, aproximativ 80% din totalul emisiilor de oxizi de azot ale industriei provin de la aşa-numitele companii de clasă I, cele şase mari reţele feroviare americane cu venituri anuale de peste un miliard de dolari. Specialişti din industrie au confirmat că metodologia de calcul este corectă. Impactul asupra sănătăţii publice este semnificativ. EPA estimează că poluarea generată de locomotivele diesel provoacă anual costuri medicale de aproximativ 48 de miliarde de dolari şi contribuie la circa 3.100 de decese premature în Statele Unite. Principala cauză a acestui nivel ridicat de poluare este îmbătrânirea flotei de locomotive. Vârsta medie a locomotivelor americane a ajuns la aproximativ 28 de ani, faţă de 20 de ani în 2009. Standardele federale de emisii sunt mai permisive pentru locomotivele vechi, iar lipsa unei obligaţii de retragere a acestora a descurajat investiţiile în echipamente noi. Deşi în 2008 EPA estima că până în 2025 cel puţin 30% din locomotivele de marfă vor respecta cele mai stricte norme de emisii, în realitate doar 6,5% din locomotivele active îndeplineau acest criteriu în 2023. Ritmul de înlocuire a locomotivelor a scăzut drastic, de la aproximativ 4% pe an înainte de 2008, la doar 0,5% pe an în 2024.
Livrarea noului avion Air Force One, construit de Boeing, amânată din nou
Livrarea primului dintre cele două noi avioane Air Force One, construite de Boeing pentru preşedintele Statelor Unite, a fost amânată din nou, de această dată până la jumătatea anului 2028, au anunţat vineri Forţele Aeriene americane, transmite Reuters. Noua întârziere se adaugă unei serii de amânări care au afectat programul în ultimii ani. Această decalare suplimentară riscă să îl nemulţumească pe preşedintele Donald Trump, care a declarat că îşi doreşte să utilizeze noile aeronave înainte de încheierea mandatului său, în ianuarie 2029. Programul ar urma astfel să fie cu aproximativ patru ani în urma calendarului iniţial. Costul total al proiectului Boeing pentru cele două avioane depăşeşte în prezent 5 miliarde de dolari. Actualele aeronave Air Force One sunt în serviciu din 1990. Programul presupune transformarea a două avioane Boeing 747-8 în aparate specializate, dotate cu sisteme avansate de comunicaţii şi apărare, destinate transportului prezidenţial.
Cheltuielile de Crăciun în Marea Britanie vor creşte cu 3,5%
Britanicii sunt aşteptaţi să cheltuie aproximativ 24,6 miliarde de lire sterline pentru cadouri şi celebrarea Crăciunului în acest an, în creştere cu 3,5% faţă de 2024, în pofida unui debut slab al sezonului de cumpărături festive, potrivit unui sondaj publicat de PwC, citat de Reuters. În contextul în care rata anuală a inflaţiei în Marea Britanie a fost de 3,6% în luna octombrie, estimarea PwC sugerează că, în termeni de volum, vânzările vor fi practic stagnante. Cheltuiala medie per adult este prognozată să ajungă la 461 de lire sterline, principalele priorităţi fiind alimentele şi băuturile, masa de Crăciun, precum şi produsele de sănătate şi frumuseţe. Dintre consumatorii care intenţionează să cheltuiască mai puţin în acest sezon, majoritatea au indicat costul ridicat al vieţii drept principal motiv. Datele recente arată că prudenţa consumatorilor a fost evidentă în luna noiembrie. Un sondaj publicat la începutul săptămânii a indicat că britanicii şi-au ţinut sub control cheltuielile, aşteptând prezentarea bugetului de către ministrul de finanţe Rachel Reeves, în timp ce comercianţii au raportat vânzări dezamăgitoare de Black Friday.
YouTube elimină clipurile cu personaje Disney generate de AI
La presiunea Disney, YouTube a început să facă curăţenie şi să blocheze clipurile generate de inteligenţa artificială, care includ personaje din filmele şi serialele Disney. Google, care deţine YouTube, începe să cedeze în lupta cu Disney şi a decis că a venit vremea să elimine clipurile generate de AI, care încalcă drepturile de autor, incluzând personaje Disney. Asta după ce, săptămâna trecută, Disney a ameninţat că va chema Google în judecată tocmai pentru reproducerea fără drept a personajelor protejate prin lege. Google ar putea fi găsit vinovat de două încălcări ale legii în acest caz. Pe de o parte, AI-ul companiei le permite utilizatorilor să creeze clipuri cu personaje Disney. Pe de altă parte, YouTube joacă rolul de distribuitor al materialelor piratate, găzduind clipurile cu personajele Disney generate cu AI-ul Google.
