Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Daea: Mai vezi gândaci de bucătărie și pe scările blocului. Cum dracu să îl bagi pe ăsta în gură?

Ziarul de Vrancea
1 ian 2023 438 vizualizări

“Saliva nu pornește de la directivă, pornește de la gust. Dacă salivați pentru gândac, îl mâncați. Nu vă oprește nimeni”, susține ministrul Agriculturii

Petre Daea a precizat că nu înțelege cum poți mânca un gândac. Ministrul Agriculturii a afirmat că mai „vezi gândaci de bucătărie și pe scările blocului”. „Cum dracu să îl bagi pe ăsta în gură?”, s-a întrebat social-democratul, precizând că nicio directivă a UE nu poate spune oamenilor ce să mănânce. El a adăugat că „saliva nu pornește de la directivă, pornește de la gust” și dacă cineva salivează pentru gândac îl poate mânca, deoarece nu îl oprește nimeni. „Ați crede dumneavoastră că noi ne-am apucat de gândacul de bucătărie...Dumneavoastră ați văzut vreodată gândaci de bucătărie? Mai vezi și pe scările blocului. Nici nu îți vine să intri în bloc, cum dracu să-l bagi pe ăsta în gură?”, a declarat Petre Daea, duminică la Antena 3. Întrebat cum îi poate apăra pe români de valul de gândaci și de viermi uscați, ministrul Agriculturii a răspuns: „Vă spun ce trebuie să faceți. În momentul în care avem mâncare în România, unde să o facem în România, avem sol în România, avem posibilitatea să creștem animale în România, avem posibilitatea să ne hrănim cu tot ceea ce avem în acest perimetru extraordinar...”. El a mai fost chestionat dacă nu există riscul să vină de la Uniunea Europeană o directivă care să ne spună să nu mai mâncăm porc, ci altceva. „Saliva nu pornește de la directivă. Saliva pornește de la gust. Dacă aveți gust și vă salivează, dacă salivați pentru gândac, îl mâncați. Nu vă oprește nimeni”, a completat Petre Daea. Ministrul PSD a mai spus că trebuie „să ne păstrăm identitatea, să ne păstrăm tradiția, să ne păstrăm patrimoniul gastronomic și să îl valorificăm în același timp”.

Miliardarul cripto Sam Bankman-Fried va pleda nevinovat

u el este acuzat de fraudă in cadrul falimentului platformei cripto FTX

Sam Bankman-Fried este așteptat marți să pledeze nevinovat, marți, față de acuzațiile penale că a înșelat investitori și a jefuit miliarde de dolari de la platforma sa de tranzacționare a criptomonedelor FTX, aflată în faliment, potrivit unei surse familiare cu chestiunea, transmite Reuters. Bankman-Fried este acuzat că a folosit ilegal depozitele clienților FTX pentru a-și susține fondul speculativ Alameda Research, pentru a cumpăra proprietăți imobiliare și pentru a face contribuții politice de milioane de dolari. El este programat să apară marți, la ora 14.00. EST (ora 19:00 GMT), în fața judecătorului de district american Lewis Kaplan, din Manhattan, pentru a depune o pledoarie. Un avocat al lui Bankman-Fried nu a răspuns imediat unei cereri de comentarii. Nu este neobișnuit ca inculpații penali să pledeze inițial nevinovați. Inculpații sunt liberi să-și schimbe pledoaria la o dată ulterioară. Bankman-Fried a fost eliberat în schimbul unei cauțiuni de 250 de milioane de dolari după extrădarea sa luna trecută din Bahamas, unde a locuit și unde a avut sediul FTX. De la eliberare, Bankman-Fried a fost supus monitorizării electronice și a fost obligat să locuiască cu părinții săi, ambii profesori la Stanford Law School din California. Absolventul Institutului de Tehnologie din Massachusetts va fi judecat penttru două acuzații de fraudă electronică și șase acuzații de conspirație, inclusiv pentru spălarea de bani și săvârșirea încălcării finanțării campaniei. El riscă până la 115 ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat. Bankman-Fried a recunoscut că a făcut greșeli la conducerea FTX, dar a spus că nu crede că este răspunzător penal.

Datoria guvernamentală a urcat în octombrie la 48% din PIB

Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) s-a cifrat, în octombrie 2022, la 651,508 miliarde lei, față de 646,073 miliarde de lei în septembrie și 577,521 miliarde de lei la finalul anului trecut, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a urcat la 48%, față de 47,6% luna anterioară. Datoria pe termen mediu și lung era în octombrie de 623,967 miliarde de lei, iar cea pe termen scurt de 27,54 miliarde de lei. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 535,01 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 103,29 miliarde de lei. Datoria în euro se ridica la 301,069 miliarde echivalent lei, cea în monedă națională la 288,986 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani la 60,219 miliarde echivalent lei. Datoria administrației publice centrale era, la finele lunii octombrie, de 634,012 miliarde lei, din care 606,494 miliarde de lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei administrației centrale era contractată în euro (296,8 miliarde de lei, echivalent) și în lei (275,762 miliarde de lei). Datoria administrației publice locale se cifra la 17,496 miliarde de lei, din care 17,473 miliarde de lei pe termen mediu și lung. Datoria internă a administrației publice era, în octombrie, de 321,837 miliarde de lei (23,7% din PIB), din care 309,236 miliarde de lei datorie a administrației centrale și 12,601 miliarde de lei datoria administrației locale. Conform datelor MF, datoria externă a administrației publice era de 329,67 miliarde de lei (24,3% din PIB), din care 329,67 miliarde de lei datorie externă a administrației publice centrale și 4,895 miliarde de lei datoria externă a administrației publice locale.

Aproape  14.000 de firme au tras pe dreapta în primele 11 luni ale anului

Numărul firmelor care și-au suspendat activitatea în primele 11 luni din 2022 a fost de 13.528, în creștere cu 16,58% comparativ cu aceeași perioadă din 2021, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe companii care și-au suspendat activitatea în intervalul menționat au fost din București, respectiv 1.444 (număr în creștere cu 24,59% față de perioada ianuarie - noiembrie 2021), Capitala fiind urmată de județele Cluj, cu 657 de firme suspendate (în creștere cu 11,73%), Iași - 598 firme (plus 29,72%), Brașov - 576 (plus 34,89%), Constanța - 563 (plus 12,6%) și Neamț - 552 (plus 30,19%). La polul opus, cele mai puține suspendări au fost consemnate în județele Ialomița - 74 (în creștere cu 2,78% față de primele 11 luni din 2021), Covasna - 115 (minus 12,71%), Caraș-Severin - 115 (plus 3,6%) și Giurgiu - 115 (plus 19,79%). Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de suspendări s-a înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 3.806 (plus 20,47%), alte activități de servicii - 1.257 suspendări (-3,68%) și în activități profesionale, științifice și tehnice - 1.195 suspendări (plus 31,61%). În noiembrie 2022, au fost suspendate 1.341 de firme, cele mai multe în București (150), Cluj (74) și Brașov (61)

Carburanții s-au scumpit de Anul Nou

Benzina s-a scumpit în noaptea de Anul Nou cu 36 bani/l, iar motorina cu 38 bani/l, în stațiile liderului pieței, OMV Petrom, dar și în cele Rompetrol și Mol, în urma deciziei Guvernului de a renunța la reducerea de 50 de bani/l convenită cu companii, dar și a celei a Ministerului de Finanțe de a majora nivelul accizelor stabilite de Parlament la nivelul minim dintr-o directivă UE, relatează Profit.ro. În urma scumpirilor din noaptea de Anul Nou, prețul benzinei standard a crescut de la 5,93-5,99 lei/l la 6,29-6,35 lei/l, iar cel al motorinei standard, de la 7,11-7,14 lei/l la 7,49-7,52 lei/l în stațiile Petrom din capitală, relevă datele analizate de Profit.ro O creștere identică s-a înregistrat și în stațiile OMV, unde benzina costă în prima zi a noului an 6,40-6,44 lei/l. iar motorina, 7,57-7,60 lei/l În stațiile Rompetrol și Mol, dacă în ultima zi a anului trecut, benzina costa 6,03-6,09 lei/l, iar motorina 7,18-7,22 lei/l, începând cu prima oră a anului 2023, prețurile acestora ajunseseră la 6,39-6,45 lei/l, respectiv 7,56-7,60 lei/l.

Croația a intrat în Spațiul Schengen și în zona euro

Croația a numărat cu înfrigurare orele până la intrarea în noul an, pentru că acest moment a însemnat un dublu succes: trecerea la moneda unică euro și intrarea în spațiul Schengen de liberă circulație, doi pași importanți pentru mica țară din Balcani care a aderat la Uniunea Europeană în urmă cu nici 10 ani. La miezul nopții, odată cu intrarea în noul an, Croația a spus adio monedei sale, kuna, devenind al 20-lea membru al zonei euro. În același timp, este cel de-al 27-lea stat care a aderat la Spațiul Schengen, o zonă vastă în care peste 400 de milioane de persoane pot călători liber, fără controale la frontierele interne. Ziarele locale au salutat sâmbătă cele două evenimente, cotidianul Vecernji List numindu-le "încununarea aderării la UE" pentru Croația. Duminică, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este așteptată să participe la marcarea oficială a acestui dublu eveniment. Țara, care își declara independența față de Iugoslavia în 1991, iar în conflictul care a urmat (1991-1995) aproximativ 20 000 de oameni au murit, a intrat în UE în iulie 2013, pentru ca acum să ajungă la același statut cu cei mai vechi membri ai Uniunii Europene.

Inflație de 7% în Germania în 2023

Ministrul german de finanțe Christian Lindner se așteaptă ca inflația din Germania, cea mai mare economie a Europei, să încetinească la 7% în acest an și să continue să se reducă în 2024 și î n anii următori, dar consideră că prețurile ridicate ale energiei vor deveni noul normal, transmite Reuters. "Ținta rămâne 2%. Aceasta trebuie să fie o prioritate de vârf pentru Banca Centrală Europeană și guvernul german", a declarat Christian Lindner într-un interviu pentru ziarul Bild, publicat duminică. Impinsă de creșterea prețurilor energiei ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina și a scăderii exporturilor rusești de energie, inflația anuală a Germaniei a încetinit ușor în noiembrie, la 11,3%, de la maximul de 11,6% din luna anterioară. Lindner a spus că Germania are nevoie de o politică energetică ”nepărtinitoare” pentru a menține industria în funcțiune, adăugând că pentru mixul surselor de energie ar trebui luate în considerare extragerea de petrol și gaze prin fracturare hidraulică și energia nucleară, împreună cu sursele regenerabile. "Interdicția (fracturării hidraulice) ar trebui să cadă. Apoi investitorii privați pot decide dacă exploatarea este economică", a adăugat el.

Catastrofele naturale, pagube de 112 miliarde de dolari

Se estimează că pierderile globale din asigurări pentru catastrofe naturale vor ajunge la 112 miliarde de dolari pentru 2022, ca urmare a impactului uraganului Ian, care a lovit Florida la începutul acestui an, potrivit companiei de brokeraj de reasigurări Guy Carpenter, transmite Reuters. Inundațiile și grindina din Europa, inundațiile din Australia și furtunile severe din Statele Unite au contribuit, de asemenea, la acest total, a spus Guy Carpenter într-un comunicat. Uraganul Ian și alte catastrofe naturale au cauzat pierderi asigurate estimate la 115 miliarde de dolari în 2022, cu mult peste media pe 10 ani de 81 de miliarde de dolari, a estimat reasigurătorul Swiss Re la începutul lunii decembrie. Ratele de reasigurare sunt de așteptat să crească brusc la data cheie de reînnoire de 1 ianuarie, ca urmare a pierderilor legate de uraganul Ian și războiul din Ucraina, potrivit unor surse din industrie. Asigurătorii de nave au exclus Ucraina, Rusia și Belarus de la polițele de răspundere civilă de război, deoarece reasigurătorii își reduc expunerea.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.