MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Cum vrea Guvernul să reducă deficitul bugetar la o treime față de nivelul actual
Ministerul Finanţelor a pus în transparenţă Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu - 2025-2031, care prevede ajustarea deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani
Ministerul Finanţelor a pus în transparenţă Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu - 2025-2031, care prevede asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani având ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024 şi ca punct de sfârşit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB
Potrivit Ministerului Finanţelor, Guvernul îşi propune prin Plan consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice ale României pentru perioada 20252031 cu încadrarea în valoarea prevăzută în TFUE privind deficitul bugetar de 3% din PIB şi înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă sub 60% din PIB pe perioada de analiză şi asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani având ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024 şi ca punct de sfârşit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB. Scenariul macroeconomic care a stat la baza fundamentării indicatorilor bugetari este unul prudent, dinamica PIB în primii ani (Â2,5%) poziţionându-se sub creşterea PIB-ului potenţial.
”Evoluţia macroeconomică ia în considerare măsurile de consolidare fiscal bugetare şi un comportament echilibrat al investiţiilor care vor avea un aport important la creşterea economică, pe baza finanţărilor din fondurile europene. În acelaşi timp perspectivele economice sunt supuse provocărilor tranziţiei energetice. Evoluţia economiei româneşti va fi influenţată în prima parte a perioadei de prognoză de persistenţa incertitudinii privind continuarea războiului din Ucraina şi a conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi de parcursul economiilor europene”, se menţionează în document.
Investiţiile, unde componenta de infrastructură finanţată din PNRR are o pondere însemnată, vor continua să reprezinte pe termen mediu activitatea cea mai dinamică din economie, cu o creştere medie anuală superioară celei a produsului intern brut, respectiv 4,8% în 2024-2027, se precizează în Plan.
”Concomitent cu ajustarea deficitului bugetar, se va reduce gradual şi deficitul contului curent al balanţei de plăţi, la 5,6% la nivelul anului 2028, respectiv cu 2,1 puncte procentuale în PIB comparativ cu anul 2024”, precizează ministerul Finanţelor.
Ministerul arată că implementarea reformelor şi investiţiilor strategice asumate de România, îndeosebi cele din cadrul PNRR, urmând totodată recomandările Comisiei Europene, va sprijini reducerea dezechilibrului extern. Cheltuielile bugetare totale sunt estimate să atingă un maxim în anul 2025, de 41,2% din PIB, în principal pe seama creşterii investiţiilor publice la un nivel record, estimat la 7,9% din PIB. Ulterior ponderea cheltuielilor se reduce gradual până la nivelul de 35,9% din PIB la finalul orizontului de prognoză.
Cheltuielile de investiţii sunt proiectate să se diminueze treptat de la 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% în anul 2026, 6,5% în anul 2027, până la 5% din PIB, odată cu finalizarea implementării proiectelor din PNRR, dar efortul naţional pentru cheltuielile cu investiţiile se menţine la un nivel ridicat ca procent în PIB, peste media acestor cheltuieli din perioada 2020-2023.
Potrivit MInisterului Finanţelor, Planul bugetar-structural pe termen lung al României contribuie la realizarea următoarelor obiective specifice:
a) Consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice ale României pentru perioada 2025-2031 cu încadrarea în valoarea prevăzută în TFUE privind deficitul bugetar sub 3% din PIB şi înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă sub 60% din PIB pe perioada de analiză;
b) Asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani având ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024 şi ca punct de sfârşit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB;
c) Un nou model de finanţe publice al României începând cu anul 2029 respectiv de asigurare a finanţării cheltuielilor curente din veniturile din economia naţională întrucât prin PBSTM soldul activităţii de funcţionare va fi echilibrat (zero) în anul 2029, deficitul bugetului general consolidat fiind generat doar de cheltuielile cu investiţiile;
d) Asigurarea unui ritm anual de investiţii publice pentru a asigura absorbţia integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune de 46 miliarde Euro precum şi prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă de peste 29,7 miliarde Euro care corespunde cu implementarea unui volum de investiţii de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,5% din PIB în anul 2027 pentru ca în ultima parte a PBSTM ritmul mediu anual al investiţiilor să fie de peste 5% din PIB;
e) Asigurarea predictibilităţii sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031 întrucât veniturile curente ale bugetului general consolidat cresc de la 29,59% din PIB în anul 2024 la 31,12% în anul 2031 determinate de implementarea jaloanelor 207, 208 şi 231 din PNRR privind reforma fiscală cu un impact bugetar estimat la cel puţin 1,1% pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, dar şi implementării măsurilor privind mai buna colectare a veniturilor bugetare care determină o creştere a veniturilor curente cu 0,5% din PIB începând cu anul 2026;
Contractul de construire a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă este aproape de semnare
u Printre contractori, compania-mamă a dezvoltatorului SMR-urilor SUA de la Doiceşti
Contractul principal din cadrul proiectului construirii noilor reactoare 3 şi 4 de la centrala nucleară Cernavodă a fost elaborat şi este gata de semnare, relevă date analizate de Profit.ro. Societatea dedicată proiectului, EnergoNuclear, controlată 100% de compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei, va încheia contractul de inginerie, procurare şi management al construcţiei (EPC) pentru unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă cu un consorţiu format din 6 companii, din Canada, Statele Unite şi Italia, relatează Profit.ro. Este vorba despe Candu Energy din Canada, proprietara tehnologiei omonime folosite la Cernavodă, două subsidiare ale conglomeratului industrial texan Fluor, acţionarul majoritar al NuScale, dezvoltatorul tehnologiei reactoarelor modulare mici (SMR) care se vrea implementată la Doiceşti, italienii de la Ansaldo Nucleare şi companiile americane de inginerie Sargent & Lundy şi S&L Engineers. La nivelul Nuclearelectrica este pregătită şi prima decizie de investiţie cu privire la proiect, care va declanşa etapa a 2-a a acestuia, ce include lucrări preliminare. Acestea constau în elaborarea ingineriei necesare pentru definirea proiectului, structurarea şi contractarea finanţării (prin estimări de cost şi grafic de implementare cu grad ridicat de certitudine), obţinerea unei decizii pozitive a Comisiei Europene în conformitate cu dispoziţiile UE în materia ajutorului de stat, obţinerea autorizaţiei de securitate nucleară pentru etapa de construcţie şi luarea deciziei finale de investiţie, pentru trecerea în etapa de construcţie. Pentru aceasta, trebuie luate măsuri de redimensionare a activităţilor EnergoNuclear şi a bugetului de venituri şi cheltuieli al societăţii de proiect, potrivit unui document SNN. Toate deciziile cu privire la contract şi la celelalte măsuri necesare avansului proiectului reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă urmează să fie luate oficial luna viitoare de către Ministerul Energiei, acţionarul majoritar al Nuclearelectrica.
22 de tone de brânză cheddar de lux furată de la un comerciant londonez
Cel mai celebru bucătar-şef britanic Jamie Oliver ce cere sâmbătă amatorilor de brânză să ajute poliţia să aresteze escroci care au furat 22 de tone de cheddar englezesc şi galez unui comerciant londonez, dându-se drept angrosişti, relatează AFP. Jamie Oliver cataloghează acest furt drept un ”jaf insolent de proporţii şocante”. El le cere abonaţilor săi pe Instagram să fie atenţi în cazul în care aud vorbindu-se despre ”încărcături de bânză foarte şic” propuse la vânzare ”ieftin” şi subliniază că brânza cheddar furată valorează aproximativ 300.000 de lire sterline (360.000 de euro). Comerciantul de brânză Neal's Yard Dairy a recunoscut că a livrat peste 950 de ”roţi” de cheddar unui presupus fraudator care s-a dat drept un angrosist care acţiona din partea unui mare vânzător cu amănuntul francez, dup care şi-a dat seama că a fost înşelat. Întreprinderea londoneză, unul dintre principalii distribuitori şi vânzători cu amănuntul britanici de brâneturi artizanale locale, a anunţat că i-a plătit pe micii producători ai brânzei furate - Hafod, Westcombe şi Pitchfork -, pentru ca să nu fie afectaţi de escrocherie. Neal's Yard Dairy anunţă că cooperează cu Poliţia Metropolitană din Londra pentru a-i identifica pe autori. Poliţia a anunţat vineri într-un comunicat că anchetează cu privire la ”furtul unei mari cantităţi de brânză” de la un comerciant londonez şi că nicio arestare nu a fost operată. Neal's Yard Dairy cere comercianţilor de brânză din întreaga lume să-i contacteze în cazul în care suspectează faptul că li s-a vândut brânza furată - adică roţi de zece şi de 24 de kilograme de cheddar împachetate în pânză şi ale căror etichete au fost îndepărtate.
Warren Buffett este îngrijorat de persoanele care îşi însuşesc identitatea lui
Warren Buffett este îngrijorat de creşterea numărului de persoane care îşi însuşesc identitatea lui pentru a profita de numele său, pretinzând pe reţelele sociale că recomandă un produs de investiţii sau un candidat politic, transmite CNBC. Îngrijorarea sa a fost atât de mare încât Berkshire Hathaway a făcut o mişcare rară, adăugând o declaraţie pe pagina principală a site-ului său. Declaraţia spune: ”Având în vedere utilizarea crescută a reţelelor sociale, au existat numeroase afirmaţii frauduloase cu privire la aprobarea de către dl. Buffett a unor produse de investiţii, precum şi a unor candidaţi politici. Dl. Buffett nu aprobă în prezent şi nu va aproba în viitor produse de investiţii sau candidaţi politici.” Preşedintele şi CEO-ul Berkshire a explicat în detaliu pentru Becky Quick, de la CNBC, spunând: ”Sunt îngrijorat de oameni care se dau drept mine şi de aceea am pus această atenţionare pe site-ul Berkshire. Nimeni nu ar trebui să creadă pe cineva care spune că le recomand cum să investească sau cum să voteze.” Declaraţia lui Buffett vine într-un sezon politic tensionat, cu o cursă prezidenţială blocată între vicepreşedintele Kamala Harris şi fostul preşedinte Donald Trump, care a divizat nume mari de pe Wall Street şi Silicon Valley, precum Elon Musk, Bill Ackman şi Mark Cuban. The New York Times a relatat marţi că Bill Gates o susţine în mod privat pe Harris, cu o donaţie de 50 de milioane de dolari către o organizaţie nonprofit care îi sprijină candidatura. Există, de asemenea, o îngrijorare mai amplă cu privire la aşa-numitele ”deep fakes” care folosesc inteligenţa artificială pentru a imita persoane influente în scopuri comerciale sau alte utilizări, imaginea şi videoclipurile devenind din ce în ce mai apropiate de realitate datorită progreselor tehnologice.
Meta Platforms vor folosi conţinutul de ştiri Reuters în chatbotul său cu AI
Meta Platforms a anunţat vineri că chatbotul său de inteligenţă artificială va folosi conţinutul Reuters pentru a răspunde în timp real întrebărilor utilizatorilor despre ştiri şi evenimente actuale, marcând cea mai recentă colaborare între o mare companie de tehnologie şi un editor de ştiri, transmite Reuters. Nici Meta, nici compania-mamă a Reuters, Thomson Reuters, nu au dezvăluit detaliile financiare ale parteneriatului. Acest acord reprezintă primul parteneriat media al Meta de ani de zile şi vine într-un moment în care compania a redus conţinutul de ştiri pe platformele sale, după critici din partea autorităţilor de reglementare şi a editorilor cu privire la dezinformare şi dispute legate de împărţirea veniturilor. Meta AI, chatbot-ul companiei, este disponibil pe toate platformele sale, inclusiv Facebook, WhatsApp şi Instagram. Gigantul social media nu a specificat dacă intenţionează să folosească conţinutul Reuters pentru a antrena modelul său de limbaj extins. ”Putem confirma că Reuters a încheiat un parteneriat cu furnizori de tehnologie pentru a licenţia conţinutul nostru de ştiri de încredere, bazat pe fapte, pentru a alimenta platformele lor de inteligenţă artificială. Termenii acestor acorduri rămân confidenţiali,” a declarat un purtător de cuvânt al Reuters într-un comunicat. Reuters va fi recompensată pentru accesul la jurnalismul său în baza unui acord pe mai mulţi ani, conform unui raport publicat vineri de Axios, care a fost prima publicaţie ce a relatat ştirea.
Grupurile energetice Eni şi BP reiau activităţile de foraj pe teritoriul Libiei
Compania italiană de energie Eni şi gigantul britanic din domeniul petrolului BP au reluat explorările în Libia, după o pauză de zece ani, a anunţat sâmbătă Corporaţia Naţională de Petrol (NOC) din Libia, citată de Reuters. Activităţile de foraje terestre ale celor două companii din sectorul energiei fuseseră suspendate în 2014. NOC a declarat, de asemenea, într-un comunicat, că Eni a început forajele sâmbătă, într-o zonă din bazinul Ghadames. Această mişcare reprezintă o încercare de a impulsiona producţia de petrol şi gaze într-o regiune afectată de instabilitate politică şi economică, iar reluarea explorărilor coincide cu un interes reînnoit al Italiei pentru resursele energetice libiene. Eni a confirmat recent că va începe şi o campanie de foraj offshore în bazinul Sirte până la sfârşitul lui 2025. Companiile colaborează, de asemenea, cu Autoritatea de Investiţii Libiană pentru a maximiza resursele disponibile în zonă, estimările sugerând existenţa unor rezerve considerabile încă neexploatate.
Alibaba va plăti 433,5 milioane de dolari în SUA pentru a pune capăt unui proces
Grupul chinez Alibaba a acceptat să plătească 433,5 milioane de dolari pentru a soluţiona un proces colectiv în SUA intentat de investitori, care acuză gigantul de comerţ electronic de practici monopoliste, transmite Reuters. Alibaba a negat orice abatere, afirmând că a intrat în această înţelegere pentru a evita costurile şi întreruperile cauzate de litigiile suplimentare. Înţelegerea propusă a fost depusă la o instanţă federală din Manhattan şi necesită aprobarea judecătorului districtual american George Daniels. Procesul, intentat în 2020, acuza Alibaba că a declarat că nu încalcă legile antimonopol sau de concurenţă neloială, deşi solicita comercianţilor să aleagă o singură platformă de distribuţie. Acordul de soluţionare acoperă investitorii în titluri americane de depozit ale Alibaba în perioada 13 noiembrie 2019 - 23 decembrie 2020 şi rezolvă acuzaţiile că aceştia au suferit pierderi când piaţa a recunoscut declaraţiile înşelătoare ale Alibaba şi preţul acţiunilor a scăzut.
Preţurile petrolului au înregistrat o creştere săptămânală de peste 3%
Preţurile petrolului au înregistrat un câştig săptămânal de peste 3%, pe măsură ce preţurile au crescut vineri, iar investitorii evaluează reluarea planificată a discuţiilor privind încetarea focului în Gaza în următoarele zile, în contextul conflictului în desfăşurare din Orientul Mijlociu, transmite Reuters. Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 1,94%, ajungând la 75,84 dolari pe baril. Preţul ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 2%, ajungând la 71,60 dolari pe baril. Preţurile petrolului Brent şi WTI au consemnat câştiguri săptămânale de peste 3%. Ambele referinţe au fluctuat în această săptămână, crescând luni şi marţi, înainte de a scădea miercuri şi joi, în mare parte din cauza aşteptărilor privind riscurile sporite sau reduse din Orientul Mijlociu. ”Geopolitica este forţa dominantă astăzi, în rest aşteptăm să vedem ce se întâmplă cu alegerile din SUA şi în ce direcţie vor influenţa pieţele,” a declarat Tim Snyder, economist-şef la Matador Economics.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
