Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Cum va pierde România dintr-un foc 2-3 miliarde de euro

Ziarul de Vrancea
14 iun 2020 944 vizualizări

Cu atât va scădea contribuția românilor care lucrează în afara țării

România va pierde în acest an 2-3 miliarde de dolari, bani reprezentând contribuția românilor care lucrează în afara țării, a declarat Cristina Chiriac, președintele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), potrivit căreia numai în anul 2019, românii au trimis în țară 7,235 miliarde dolari. De la aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2007, potrivit Băncii Mondiale (BM), românii au trimis în țară nu mai puțin de 36,33 miliarde de dolari “Efectele asupra economiei în acest an vor fi puternic resimțite! Banii pe care lucrătorii români din străinătate îi trimiteau în țară se vor reduce substanțial, iar, pe plan național, ne vom trezi, în câteva luni, cu un număr crescut de șomeri. Aportul acestor lucrători este important: lucrând în străinătate, românii și-au putut permite să trimită acasă, de-a lungul timpului, peste 36 miliarde de dolari. Dacă presupunem că jumătate dintre cei plecați la muncă în străinătate se întorc, din cauza crizei financiare declanșate de pandemia de coronavirus, raportându-ne la datele anului trecut furnizate de Banca Mondială, țara noastră pierde cel puțin jumătate din totalul contribuțiilor din 2019. România pierde, astfel, în acest an, cel puțin 2-3 miliarde de dolari, bani reprezentând contribuția românilor care lucrează în afara granițelor țării”, a declarat Cristina Chiriac, președintele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). Potrivit acesteia, trebuie să ne gândim și că, dacă ar fi lucrat în țară, beneficiile la nivel național ar fi fost mult mai importante decât banii trimiși în țară: s-ar fi încasat impozite și taxe, economia ar fi beneficiat de un nivel mai ridicat al producției de bunuri și servicii etc. "Ceea ce înseamnă că, fără munca în țară a românilor care au lucrat în străinătate, societatea se confruntă cu un nivel de trai mai scăzut în comparație cu acela de care ar fi putut beneficia dacă aceștia ar fi lucrat în țară. Din punct de vedere economic, dar și social, România are nevoie urgent de o strategie a pieței muncii pe termen mediu și lung pentru a evita astfel de derapaje în viitor. Forța de muncă ar trebui să reprezinte o prioritate nu doar în anii electorali, ci în genere, iar 2020 poate fi anul reconstrucției economice pornind de la pilonul de bază: forța de muncă. Soluția nu poate fi găsită decât împreună, patronate, sindicate, autorități. De aceea trebuie să ne întrebăm cu ce vom înlocui banii trimiși acasă de lucrătorii români din străinătate? Cum vom reuși să creăm, într-un timp scurt, un număr record de locuri de muncă pentru cei rămași fără serviciu în țară, dar și pentru cei întorși acum acasă?”, se întreabă președintele CONAF. Efectele pandemiei de coronavirus sunt resimțite de majoritatea economiilor lumii, iar țara noastră nu face excepție, arată confederația. Indicatorii macroeconomici se vor deteriora, tot ca urmare a crizei economice provocate de criza sanitară: deficitul bugetar este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creștere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale față de nivelul din 2019, pe fondul majorării cheltuielilor la 39,5% din PIB și a veniturilor la 32,7% din PIB, potrivit Programului de convergență 2020 publicat de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Noile previziuni ale FMI arată și o creștere explozivă a ratei șomajului în România, de la 3,9% în 2019, până la 10,1% în 2020, pentru ca în 2021 să se reducă la 6%. "Numărul persoanelor fără loc de muncă în România, din cauza coronavirus, se cifrează deja la aproximativ 1.000.000, luând în calcul contractele de muncă suspendate și încetate la finalul lunii mai. La această cifră se va adăuga numărul românilor veniți din străinătate, care sunt în căutarea unui loc de muncă. Pentru că situația economică este în declin în întreaga lume, este de așteptat ca tot mai mulți români să decidă să se întoarcă acasă", spun reprezentanții CONAF. Potrivit datelor Eurostat, ponderea populației active din România (cu vârste între 20 și 64 de ani) care a părăsit țara s-a triplat într-un deceniu, de la 7,5% în 2007, la 19,7% în 2017.

Datoria externă totală a României a crescut cu 683 milioane euro

BNR arată că românii datorează în total aproape 106 miliarde de euro

Datoria externă totală a României a crescut în primele patru luni ale anului cu 683 milioane euro, la 106,55 miliarde euro, de la 105,87 miliarde euro la finalul anului trecut, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR). "În perioada ianuarie – aprilie 2020, datoria externă totală a crescut cu 683 milioane euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 73,276 miliarde euro la 30 aprilie 2020 (68,8% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,5% față de 31 decembrie 2019; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 aprilie 2020 nivelul de 33,280 miliarde euro (31,2% din totalul datoriei externe), în creștere cu 3,3% față de 31 decembrie 2019", arată datele BNR. În perioada ianuarie-aprilie, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 1 782 milioane euro, comparativ cu 2,258 miliarde euro în perioada ianuarie-aprilie 2019; în structură, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 880 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 465 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un excedent mai mare cu 427 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 464 milioane euro. Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat valoarea netă negativă de 454 milioane euro (comparativ cu o valoare netă pozitivă de 2,161 miliarde euro în perioada ianuarie – aprilie 2019), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 33 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 487 milioane euro. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,6% în perioada ianuarie – aprilie 2020, comparativ cu 18,6% în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 aprilie 2020 a fost de 5,3 luni, în comparație cu 4,6 luni la 31 decembrie 2019. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2020 a fost de 72,1%, comparativ cu 73,8% la 31 decembrie 2019.

Mai mult de jumătate dintre angajații din servicii” au lucrat de acasă în perioada crizei

Mai bine de jumătate (58%) dintre angajații din domeniul serviciilor au lucrat de acasă în perioada crizei epidemiologice, potrivit unui sondaj realizat de Ipsos România în parteneriat cu BestJobs și cu alte platforme de recrutare online din România, care prezintă profilul angajatului care a lucrat remote în timpul Covid-19: are sub 45 de ani, cel mult cinci ani de experiență, lucrează în dimeniul serviciilor și e îngrijorat privind perspectivele. "Mai bine de jumătate (58%) dintre angajații din domeniul serviciilor au lucrat de acasă în perioada crizei epidemiologice", potrivit unui sondaj realizat de Ipsos România în parteneriat cu BestJobs și cu alte platforme de recrutare online din România. Cei mai mulți dintre angajații care au lucrat remote au, în general, până în 45 de ani, au studii superioare (57%), un nivel mediu de experiență de lucru în domeniu, de 2 până la 5 ani (61%), și muncesc mai ales în București (65%). "Jumătate dintre angajații care lucrează remote spun că au reușit să găsească soluții și să se adapteze la noul regim de muncă pe cont propriu, fie pentru că aveau deja experiența lucrului la distanță dinainte de criza cauzată de pandemia cu noul tip de coronavirus, fie pentru că s-au inspirat de pe internet. Alți 25% spun însă că au fost forțați de împrejurări să se descurce singuri, în lipsa unui sprijin din partea angajatorului", se mai arată în sondaj. Cei mai mulți dintre ei lucrează în domenii asociate producției (34%) și spun că erau deja nemulțumiți de locul actual de muncă (39%), motiv pentru care își caută activ un nou job, fiind dispuși chiar să schimbe domeniul (37%). "Provocările privind îndeplinirea sarcinilor de serviciu pe care le întâmpină angajații care lucrează remote diferă în funcție de vârstă. Respondenții de până în 34 de ani se plâng mai ales de izolare socială (47%), de dificultățile în a-și menține programul de lucru obișnuit (42%) și de faptul că sunt foarte ușor distrași de alte activități (28%). În schimb, salariații cu vârsta de peste 35 de ani spun că au fost nevoiți să învețe noi deprinderi profesionale într-un timp extrem de scurt (20%) în care au trebuit să să facă față, în paralel, și responsabilităților familiale (23%)", precizează autorii sondajului. Când vine vorba de starea emoțională a angajaților, cei mai mulți dintre angajați spun că sunt îngrijorați cu privire la viitorul lor (46%), optimiști totuși (40%), dar și tensionați (31%), potrivit sondajului. Femeile (50%) sunt mai îngrijorate decât bărbații (37%), care se declară mai optimiști (45%). Jumătate dintre respondenți recunosc, însă, că situația actuală le creează emoții și sentimente contradictorii și amestecate. Tinerii de până în 34 de ani, aflați în general la început de carieră, trec ușor de la impulsivitate, iritare, plictiseală și tensiune la detașare, scepticism, ambiție și sentimentul că se află într-o poziție privilegiată comparativ cu alții.

Ministrul Finanțelor mulțumește IKEA

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat, ieri, că IKEA nu va folosi bani de la bugetul de stat pentru plata șomajului tehnic, fiind vorba despre peste 850.000 de lei. ”Mulțumesc IKEA și vă asigur că fondurile respective vor merge în acele segmente ale societății care au mare nevoie de ajutor”, a transmis Cîțu. ”Tocmai am terminat o video-conferință cu doamna Sara Del Fabbro, CEO IKEA Southeast Europe și doamna Violeta Nenita, Market Manager IKEA România în legătură cu decizia companiei de a nu folosi suma de 858.504 lei necesară plații șomajului tehnic pentru perioada 17 martie - 12 iunie”, a anunțat, luni, pe Facebook, Florin Cîțu. Acesta a explicat că reprezentații IKEA au precizat că rezultatele companiei urmează să fie mai bune decât se așteptau acum câteva luni de zile. ”Astfel compania IKEA a luat decizia de a nu folosi banii de la buget pentru plata șomajului tehnic. Aceasta decizie a companiei este încă o dovadă că am luat măsurile corecte la timpul potrivit și am reușit să reducem semnificativ impactul crizei economice asupra companiilor care activează în România. Mulțumesc IKEA și vă asigur că fondurile respective vor merge în acele segmente ale societății care au mare nevoie de ajutor”, a transmis Cîțu.

Traficul de internet și date a crescut în medie cu 26%

Traficul de internet și date a crescut în medie cu 26%, în cele două luni ale stării de urgență, în timp ce traficul de voce a înregistrat o creștere medie de 11%, comparativ cu cele 60 de zile de dinaintea instaurării stării de urgență, a anunțat luni Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). "În cele 60 de zile de stare de urgență, traficul de internet și date a crescut în medie cu 26%, adică 30% în rețelele fixe și 5% în rețelele mobile, în timp ce traficul de voce a înregistrat o creștere medie de 11%, comparativ cu cele 60 de zile de dinaintea instaurării stării de urgență", arată ANCOM. În perioada 16 martie-15 mai, utilizatorii din România au consumat un trafic de internet și date de 1,8 mii PB (Â30% față de perioada anterioară) în rețelele fixe, respectiv de 0,2 mii PB (Â5%) în rețelele mobile. „În contextul stării de urgență și necesității de distanțare socială, rețelele de comunicații ne-au permis să ținem legătura cu cei dragi, să lucrăm în siguranță de acasă, să facem școala online, pe scurt, să fim împreună conectați. Cred că abia acum, în astfel de momente de cumpănă, când constatăm că peste 2.000 de PB de date au circulat prin rețelele de comunicații din țara noastră în cele două luni de stare de urgență, conștientizăm cu toții rolul esențial pe care îl au comunicațiile în viața noastră și cât este de important să avem o infrastructură sustenabilă. Modul în care au fost gestionate rețelele de către operatori în toată această perioadă este un motiv de mândrie pentru România”, a declarat Sorin Grindeanu, președintele ANCOM. Creșterea mai pronunțată a traficului de date în rețelele fixe poate fi corelată cu faptul că cei mai mulți utilizatori s-au aflat la domiciliu în perioada stării de urgență, folosind mai degrabă conexiunea Wi-Fi a router-ului de internet fix decât internetul mobil, inclusiv pentru consumul de voce sau date pe dispozitivele mobile. „Așa cum estimam încă de la jumătatea lunii martie, cererea de servicii de comunicații electronice a înregistrat evoluții excepționale în cele 60 de zile ale instituirii stării de urgență în România. Totuși, creșterile au fost atenuate în urma apelului lansat de comisarul european Thierry Breton pentru o transmitere și utilizare responsabilă a serviciilor de streaming video de tipul Netflix, Youtube sau Facebook, astfel că în rețelele mobile ponderea acestui tip de trafic a scăzut de la 55% la 49% în această perioadă”, a precizat Eduard Lovin, vicepreședinte ANCOM.  În cazul traficului de voce, traficul de apeluri efectuate a crescut pe perioada stării de urgență cu 11%, depășind 13 miliarde de minute (97% fiind realizat în rețelele mobile).  Estimările ANCOM arată că cele mai aglomerate intervale orare din perioada stării de urgență, din punctul de vedere al utilizării rețelelor de comunicații fixe și mobile (internet și telefonie), au fost: între orele 18-19 în data de 22 martie 2020 – 2,3 PB, cel mai mare consum de internet și date în rețelele fixe: Momentul instituirii primelor restricții impuse de Ordonanța Militară nr. 2 privind masuri de prevenire a răspândirii COVID-19 - închiderea mall-urilor, suspendarea activității cabinetelor stomatologice și interzicerea intrării în România a cetățenilor străini și apatrizilor; între orele 11-12 în data de 23 martie 2020 – 35 milioane minute vorbite, cel mai mare consum de voce: Momentul instituirii restricțiilor de circulație a persoanelor în intervalul orar 22:00-06:00, în baza Ordonanței Militare nr. 2 din 21 martie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19; declarație de presă a Președintelui României.

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,15%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut luni la 2,15%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Acesta este cel mai redus nivel consemnat de ROBOR la 3 luni după data de 20 aprilie 2018, când a fost de 2,13%. Indicele ROBOR la 6 luni a scăzut la nivelul de 2,26%, cel mai redus nivel din6 februarie 2018. Consiliul de administrație al BNR a decis vineri, 29 mai, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.

Prețurile petrolului sunt în scădere cu peste 3%

Prețurile petrolului sunt în scădere cu peste 3%, luni, continuând evoluția negativă de săptămână trecută, din cauza noilor cazuri de infecții cu coronavirus în China și Statele Unite, care măresc probabilitatea ca noile focare de îmbolnăviri să încetinească redresarea cererii de carburanți, transmite Reuters. La ora transmiterii știrii, contractele futures pentru petrolul Brent care expiră pe 30 iunie erau în declin cu 3,25%, la 37,47 dolari pe baril, în timp ce contractele futures pentru petrolul West Texas Intermediate (WTI) cre expiră pe 22 iunie erau tranzacționate în scădere cu 4,77%, la 34,53 dolari pe baril. Apariția unor noi cazuri de infectări cu noul coronavirus în Beijing au mărit îngrijorarea privind reapariția bolii. Pandemia de coronavirus a început la sfârșitul anului trecut, în orașul chinez Wuhan. Prețurile petrolului au scăzut cu aproximativ 8% săptămâna trecută, înregistrând primele scăderi săptămânale după luna aprilie, în timp ce numărul cazurilor de îmbolnăviri de Covid-19 au început să crească în Statele Unite. În timpul weekendului, numai sâmbătă au fost raportate peste 25.000 de noi cazuri în SUA, mai multe state anunțând noi infecții și spitalizări. ”Refacerea cererii de petrol va fi un proces de lungă durată și un nou val de cazuri va spori cu siguranță îngrijorările că redresarea cererii va dura mai mult decât s-a crezut inițial”, au afirmat analiști ai ING.

Următorul mare produs Apple ar putea fi un sistem de operare pentru sănătate

Căștile de realitate augmentată și virtuală la care se presupune că lucrează Apple vor fi mult devansate ca amploare de sistemul de operare pentru zona sănătății la care, de asemenea, Apple ar lucra în prezent. Punând cap la cap mutările din zona sănătății pe care Apple le-a făcut în ultimii ani, analiștii cred că strategia producătorului american include dezvoltarea unui sistem de operare pentru zona sănătății, care va fi esențial pentru instituțiile de sănătate și pentru dezvoltatorii de produse de sănătate. Totul ar pleca, conform analiștilor, de la aplicația Health, pe care Apple o folosește deja pe dispozitivele sale mobile și care permite utilizatorilor să vadă informații despre activitățile sportive și diverși parametrii medicali. Cheia o reprezintă datele. Sistemul de operare pentru sănătate al Apple ar aduna aceste date, colectate de la dispozitivele mobile și diverse alte produse de IoT din zona wellness-ului, cu scopul integrării în sistemele de sănătate. Practic, OS-ul celor de la Apple ar fi în centrul unui ecosistem de sănătate în care instituțiile și companiile de sănătate ar avea acces direct la datele de sănătate ale oamenilor, așa cum sunt ele furnizate de ceasuri, telefoane, echipamente de sport, EKG-uri, saltele și tot felul de produse de sport și sănătate conectate la internet.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.