Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Cum se protejează Isărescu de inflație? “Nu îmi fac nicio iluzie”

Ziarul de Vrancea
11 mai 2022 727 vizualizări

“Am făcut o investiție extraordinară, am patru nepoțI”, a spus guvernatorul BNR

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat, întrebat cum se protejează în fața inflației, pe partea de economisire, că nu își face nicio iluzie. "În plus, am făcut o investiție extraordinară, am patru nepoți. Sunt la școală", a afirmat el. Mugur Isărescu a fost întrebat, joi, la o conferință de presă susținută după prezentarea raportului privind inflația, cum se protejează în fața inflației pe partea de economisire. "Vreți să vă spun adevărul? Nu îmi fac nicio iluzie. Nu am cum. Nu m-am dus la Bursă, cu toate că am un coleg care lucrează acolo. De la o vreme, titluri de stat, au dat o dobândă mai mare și am așteptat ca și băncile să majoreze. În plus, am făcut o investiție extraordinară, am patru nepoți. Sunt la școală", a afirmat Isărescu. Întrebat mai multe detalii despre titlurile de stat pe care le-a achiziționat, guvernatorul BNR a răspuns: "Nu vă mai spun, o să le găsiți în declarația de avere peste o lună". Guvernatorul BNR a mai afirmat că România nu este în recesiune și nu crede că va intra în recesiune, precizând că economia s-a mișcat și că nu se aștepta ca țara noastră să ajungă exportatoare netă de servicii. Mugur Isărescu a fost întrebat, joi, după prezentarea raportului privind inflația, dacă România este în recesiune sau se pregătește de recesiune.  "Nu suntem și nu cred că economia românească va intra în recesiune. Activitate economică în jur de doi la sută, doi și ceva la sută, cam cât găsim și în rapoartele Fondului și ale Băncii Mondiale, cred că acolo vom ajunge. Mai depinde și de anul agricol. Nu suntem în recesiune. (…) Nu ne pregătim de nimic negru, lucrurile încă sunt sub control. Avem o problemă majoră în domeniul fiscalității, trebuie să o rezolvăm. În domeniul fiscalității, că acolo sunt presiunile cele mai mari și de ea trebuie să ne ocupăm”, a explicat Isărescu.  El a precizat că nu se aștepta ca România să ajungă exportatoare netă de servicii.  "Economia s-a mișcat, uitați-vă la contul curent. Nu mă așteptam ca România să ajungă exportatoare netă de servicii. Nu mă așteptam. Avem deficit pe partea comercială, din păcate, și la produse agricole. Poate să fie explicat și prin importul de tehnologie. Nu multe dintre importurile pe care le face România se fac în orașele mari și bogate ale țării. Nu se fac. Uitați-vă la promoțiile de Crăciun, nu găsești un produs românesc. Așa vrem să trăim. Călătoriile în străinătate, nu spun că e rău, toată lumea visa la asta, dar asta este o realitate. Dar să ajungem noi să fim exportatori net, adică să avem surplus în servicii datorită transporturilor internaționale, eu nu visam. Deci, mai multe părți ale economiei merg”, a explicat Isărescu.

Pot fi reduse impozitele?

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a afirmat că a auzit discuții că ar trebui să fie reduse impozitele, menționând că nu se poate face acest lucru în condițiile în care veniturile fiscale în PIB-ul României au scăzut sub 30 la sută. El a menționat că a auzit discuții că trebuie reduse impozitele, precizând că acest lucru nu poate fi realizat.  "Chiar am auzit discuții. Noi suntem neutri aici, la Banca Națională, nu putem să nu reacționăm. Să se mai reducă impozitele. Păi de unde, tată, să se mai reducă impozitele? Suntem în situația în care suntem, de unde să mai reduci impozitele când veniturile fiscale în PIB-ul României au scăzut sub 30 la sută. Eu am fost premier un an și știu cum făceam negocierea bugetului. Încercai să ai cheltuieli de 40 la sută cu venituri de 33 la sută, cât erau în anul de grație 2000. Sunt 20 de ani de când nu numai că am rămas cu cheltuieli care uneori depășesc 40 la sută din PIB, dorința de cheltuieli cel puțin, dar veniturile au căzut spre 27 la sută din PIB”, a mai transmis guvernatorul BNR.

Salariul mediu net a ajuns în martie la 3.937 de lei

față de luna precedentă, câștigul net a urcat cu aproape 6%

Câștigul salarial mediu net s-a ridicat la 3.937 lei, în luna martie a acestui an, în creștere față de luna precedentă cu 216 lei (Â5,8%). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației, inclusiv activități de servicii informatice (9.968 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (2.079 lei), arată datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). ”În luna martie 2022, câștigul salarial mediu brut a fost 6.401 lei, cu 342 lei (Â5,6%) mai mare decât în luna februarie 2022. Câștigul salarial mediu net a fost 3.937 lei, în creștere față de luna precedentă cu 216 lei (Â5,8%). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (9.968 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (2079 lei)”, arată datele INS. În martie 2022, comparativ cu luna martie a anului precedent, câștigul salarial mediu net a crescut cu 11%. Indicele câștigului salarial real a fost 100,8% ȋn luna martie 2022 față de luna martie 2021. Indicele câștigului salarial real a fost 103,8% ȋn luna martie 2022 față de luna februarie 2022. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 234,2%, cu 8,7 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna februarie 2022. ”În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației”, arată datele INS. În luna martie 2022, comparativ cu februarie 2022, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat reluării activității anumitor agenți economici, realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (funcție de contracte/proiecte). Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 55,4% ȋn activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), cu 28,7% ȋn fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 22,2% ȋn fabricarea băuturilor; între 12% și 19%

Iohannis susține că doar Putin este vinovat pentru inflația din România

Președintele Klaus Iohannis a declarat că pentru inflația crescută în România vinovat este Vladimir Putin și războiul pe care îl duce împotriva Ucrainei, iar impactul este unul global, nu afectează doar țara noastră. Șeful statului a adăugat că Guvernul României a luat și va lua măsuri în continuare pentru a ameliora efectele inflației. El a mai sfătuit oamenii să își cheltuie banii chibzuit. „Dați-mi voie să răspund într-un cadru mai larg. Inflația e un factor și am toată încrederea că Guvernul va lua măsurile care se impun. Dar haideți să vedem de ce am ajuns aici, inflația, prețurile la energie, asta s-a întâmplat nu pentru că nu și-a făcut cineva treaba. Vor fi aceste probleme în plan global. Toate acestea au o singură cauză și ea e războiul lui Putin împtriva Ucrainei. Guvernul României poate să amelioreze impactul acestei crize și să ajunte consumatorul vulnerabil, persoanele cu venituri mici. Problemea e una globală și în SUA inflația se apropie de 10% și în țări din Europa. Am avut aseară o discuție cu premierul, mi-a prezentat măsurile pe care le planifică ei. Trebuie să fim foarte realiști, crizele nu se vor termina mâine, iar situația se va complica. Se găsesc anumite soluții, dar nu e cazul să încercăm să aruncm vina asupra Guvernului, Parlamentului sau clasei politice. Vinovat este Putin care a declanșat acest război împoriva Ucrainei”, a afirmat Klaus Iohannis, întrebat joi după vizită la Spitalul Clinic Colentina din București, cu prilejul Zilei Internaționale a Asistentului Medical, despre inflația record de 13,8 anunțată miercuri de către INS. Chestionat cum resimte efectele creșterii inflației și dacă cheltuie mai puțini bani, șeful statului a răspuns: „Eu cred că e o încercare grea prin care trecem. Cred că toată lumea va resimți. Gândiți-vă că plătim mai mult pentru benzină, motorină și trebuie să fim mai atenți cum cheltuim și ce cheltuim. Se discută despre anumite compensări la pensii și salarii, însă trebuie să fim conștienți de faptul că acest război va crea crize, în perioade de criză e bine să judeci de două ori ce faci și cum cheltui banii”.

Ce spune premierul Ciucă despre o înghețare a prețurilor la alimente

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, joi, despre creșterile de prețuri și a inflației, și despre o posibilă înghețare a prețurilor la alimente, că are convingerea că măsurile de austeritate nu au fost cele mai potrivite, la criza precedentă, și că în momentul de față, trebuie să adaptăm setul de măsuri pe disponibilitatea bugetului României. "Fiecare dintre noi, și eu la fel ca oricare alți cetățeni, m-aș adapta la situația concretă și mă adaptez la situația concretă”, a spus premierul, întrebat la ce alimente ar renunța în contextul acestei crize. El a spus că știe ”cum s-au scumpit”. ”Am fost și în magazin, am vorbit și cu oamenii, în momentul de față, ce am putut să facem este să asigurăm acele vouchere pentru cetățenii vulnerabili, peste 3 milioane de cetățeni vor beneficia de acele vouchere, la fiecare două luni, de aceea vorbeam de solidaritate și de nevoia ca fiecare dintre noi să dăm dovadă de această înțelegere, de această unitate și solidaritate și să putem să le asigurăm celor vulnerabili minimum de ajutor astfel încât să putem depăși această situație”, a spus premierul. Despre înghețarea prețurilor la alimente, premierul Ciucă a spus că ”este o decizie pe care trebuie să o discute cu specialiștii în domeniu”. ”Am convingerea că măsurile de austeritate nu au fost cele mai potrivite, la criza precedentă, în momentul de față, trebuie să adaptăm setul de măsuri, pe disponibilitatea bugetului României și fiecare din aceste soluții pe care noi putem să le luăm sunt în momentul de față pe masa Guvernului, împreună cu celelalte instituții ale statului, pentru a putea să identificăm cel mai bun parcurs, astfel încât să gestionăm situația”, a mai declarat Nicolae Ciucă. Întrebat dacă mai pot fi crescute pensiile anul acesta, premierul a spus: ”Când vom lua deciziile, le vom anunța”. Premierul a fost întrebat și de amânarea ratelor și a spus că a avut o discuție cu Guvernatorul BNR despre acest subiect. ”Este în analiză, de altfel a mai fost în analiză o astfel de decizie, vom analiza și vom comunica decizia, împreună cu ceilalți membri ai coaliției”, a precizat Nicolae Ciucă.

Vladimir Putin declară că exporturile de grâu ale Rusiei vor crește în 2022

Rusia, unul dintre cei mai importanți exportatori de grâu din lume, va crește exporturile de grâu în acest an datorită unei recolte de 130 de milioane de tone de cereale în 2022, inclusiv 87 de milioane de tone de grâu, care este preconizată ca fiind record, a declarat, ieri, președintele Vladimir Putin, relatează Reuters. În prezent, Rusia se așteaptă să recolteze 130 de milioane de tone de cereale în 2022, inclusiv 87 de milioane de tone de grâu, a declarat liderul rus Vladimir Putin în cadrul unei întâlniri a oficialilor de rang înalt din domeniul economiei. Rusia a produs o recoltă record de cereale de 133,5 milioane de tone în 2020, inclusiv 85,9 milioane de tone de grâu. Recolta a fost mai mică în 2021. ”Dacă se întâmplă acest lucru, pe care ne bazăm să aibă loc, ar putea fi un record (n.r. în ceea ce privește recolta de grâu) în istoria Rusiei”, a subliniat Putin. El nu a oferit o estimare a cifrelor de export. Rusia concurează cu Uniunea Europeană și Ucraina în ceea ce privește exportul de grâu către Orientul Mijlociu și Africa. Moscova continuă exportul, în pofida dificultăților referitoare la logistică și plăți în contextul sancțiunilor impuse de statele occidentale în urma invaziei ruse în Ucraina. Exporturile mai mari ale recoltei de grâu din Rusia în noul sezon din lunile iulie-iunie ar putea satisface cererea în creștere la nivel global, în cazul în care exporturile Ucrainei rămân la un nivel scăzut, iar Kievul nu își recâștigă accesul la porturile de la Marea Neagră, a anunțat Sovecon, compania de consultanță din regiunea Mării Negre, în aprilie. Porturile Ucrainei au fost blocate de la invazia Moscovei de pe 24 februarie.

Euro se depreciază scurt timp sub 1,04 dolari, în premieră din 2017

Euro își accentua joi deprecierea față de dolarul american, galvanizată de statutul său de valoare-refugiu și de perspectiva unei politici monetare americane mai stricte, atingând din nou unul dintre cele mai scăzute niveluri din 2017, relatează AFP. Euro s-a depreciat joi, către ora 12.25 GMT (15.25, ora României) - afectat la fel ca piețele bursiere de temeri cu privire la o recesiune și din cauza presiunii inflației - cu 0,85% și valora 1,0422 dolari, după ce s-a depreciat până la 1,0389 dolari, un nivel la care se afla în urmă cu cinci ani.

Google lucrează la o pereche de ochelari cu funcții de AR și subtitrare/traducere

Un urmaș spiritual al ochelarilor Glass ar putea fi lansat cândva în anii viitori de Google, care lucrează la un astfel de proiect, aflat acum în primele faze ale dezvoltării. La Google I/O, gigantul american a difuzat o scurtă filmare în care este prezentată o pereche de ochelari care folosește funcții de realitate augmentată pentru a afișa informații și a ajuta utilizatorul în diverse situații. Filmarea a insistat asupra unui singur aspect - subtitrarea și traducerea în timp real a vorbirii. În timp ce discută cu un interlocutor, utilizatorului îi este afișată într-o parte subtitrarea a ceea ce spune acesta. Subtitrarea ar fi de ajutor, în primul rând, celor cu probleme de auz, mai alea că, așa cum se arată în prezentarea video, aceasta este făcută în timp real. Sigur, întreaga teorie se bazează pe faptul că AI-ul va înțelege corect ce spune interlocutorul și va realiza o subtitrare corectă. În al doilea rând, pentru că în aceeași tehnologie este integrată și o funcție de traducere în timp real, aceeași ochelari ar putea ajuta să comunice mai ușor persoanele care vorbesc limbi diferite. Ceea ce se mai poate observa la acești ochelari este că, deși au o ramă ceva mai groasă, arată aproape la fel ca o pereche obișnuită de ochelari. Asta spre deosebire de Google Glass, care, din cauza designului futurist, era privit cu suspiciune de oameni.

Siemens anunță că se retrage de pe piața rusă

Conglomeratul industrial german Siemens a anunțat, ieri, că se va retrage de pe piața rusă ca urmare a războiului declanșat de Moscova în Ucraina, relatează BBC. ”Vom ieși din Rusia printr-o reducere organizată a activităților”, se arată într-un comunicat postat, joi, pe contul de Twitter al companiei. Simens a anunțat, anterior, în luna martie, că va sista derularea de afaceri, noi și internaționale, către Rusia, dar va continua activitățile locale de service și întreținere, asigurând în același timp ”aderarea strictă la sancțiuni”. Potrivit unui comunicat de presă emis joi, ”sancțiunile internaționale cuprinzătoare... afectează activitățile de afaceri ale companiei în Rusia, în special întreținerea și serviciile feroviare”. Siemens a menținut relații cu Rusia încă din anii 1850. Până de curând, compania germană a susținut apropierea economică dintre Germania și Rusia.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.