MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Cum putem scăpa de majorarea taxelor
Un acord financiar cu băncile și un împrumut masiv de la populație ar putea ajuta statul să evite creșterile de taxe, arată analiștii economici
România are nevoie de un acord special cu băncile mamă ale instituțiilor financiare prezente în țară, similar cu cel încheiat la precedenta criză economică, cu scopul de a securiza finanțarea statului în 2025, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Frames. 'Un acord financiar de 8-10 miliarde de euro ar oferi României o 'gură de oxigen' absolut esențială până la finele anului și ar reprezenta un argument solid în ochii investitorilor străini și ai agențiilor de rating în privința perspectivelor pozitive ale economiei românești', se arată în analiza citată. Potrivit analiștilor de la Frames, România are o gravă problemă de finanțare în momentul de față, iar toate eforturile de reformă s-ar putea amâna din aceasta cauză, spun experții. 'Indiferent de cât de bine intenționați ar fi președintele Nicușor Dan și viitorul premier, efectele financiare ale reformelor propuse se vor vedea în timp. Marea problemă, în momentul de față, o reprezintă asigurarea lichidității, a banilor de care statul are nevoie astăzi pentru a-și asigura plata obligațiilor. Iar la acest capitol avem o mare problemă. Am ajuns să ne împrumutăm, în medie, cu aproximativ 1 miliard de euro pe săptămână pentru a asigura funcționarea statului'', afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames. Potrivit companiei de consultanță economică, soluția financiară de urgență o reprezintă un acord financiar cu marile bănci străine prezente în România care să ofere, pentru următoarele 6-10 luni, banii de care statul are nevoie urgentă. 'Președintele Nicușor Dan vorbea de o sumă de 30 miliarde lei pe care încearcă să o identifice pentru a asigura menținerea deficitului în 7,5 la sută. Un acord cu băncile mamă, care să pună la dispoziția României o linie de finanțare de 8-10 miliarde euro, ar putea rezolva această problemă. Nu văd de ce băncile ar refuza un astfel de acord, având în vedere că am mai fost în această situație la precedenta criză când, la Viena, marile bănci străine s-au angajat să susțină economia românească. Oricum au de câștigat. Ele se împrumută cu 2-3 la sută și vor da Guvernului de la București acești bani cu 6-7%, ceea ce le va asigura un câștig substanțial'', arată analiza Frames. Potrivit sursei citate, pentru a evita ca România să intre în zona de junk și pentru a reclădi încrederea investitorilor, noii guvernanți trebuie să își schimbe abordarea tradițională, focusată pe creșterea taxelor. 'Reforma fiscală susținută de domnul Boloș (Marcel Boloș, în prezent ministrul Proiectelor Europene și fost ministru al Finanțelor, n.r.), despre care nimeni nu știe concret ce conține, nu putem estima decât că se referă la creșteri de taxe, trebuie înlocuită cu un pachet de măsuri economice îndrăznețe, outside the box, care să aducă bani rapid la buget și să evite creșterea taxelor - o măsură extrem de nocivă pentru România'', a afirmat Adrian Negrescu. Una dintre soluțiile propuse de firma de consultanță o reprezintă restructurarea modului în care se împrumută statul de la români și companii, prin clasicele emisiuni de titluri de stat. 'Ar trebui să profităm de dorința oamenilor de schimbare, de votul lor european, de dorința de a ajuta la ieșirea României din dezastrul în care ne-au adus guvernele precedente. Una dintre soluții o reprezintă dezvoltarea rapidă a unui program de finanțare complet diferit, un fel de 'România renaște' prin care statul să se împrumute mult mai eficient de la populație'', spune Negrescu.
„Cifra de afaceri în industria auto din România a crescut de aproape zece ori”
Așa arată datele Asociației Constructorilor de Automobile din România
Cifra de afaceri în industria auto din România a crescut de aproape zece ori în 20 de ani, de la 3,8 miliarde de euro, în 2005, la 35 de miliarde de euro, în prezent, a declarat, luni, Adrian Sandu, secretar general al Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), la o conferință de specialitate. 'În industria auto din România, am crescut cifra de afaceri de la 3,8 miliarde de euro, în 2005, la circa 35 de miliarde de euro, deci de aproape zece ori în 20 de ani. Cât privește producția de autovehicule, în '89 se produceau circa 144.000 de vehicule. Anul trecut s-au produs 560.000 de vehicule în România. Exportul din '89 aproape că nu exista. Doar vreo 4.000-5.000 până la 10.000 de automobile Dacia ajungeau prin China, Brazilia sau nordul Africii. Acum, 92% din producția de autovehicule se exportă. Și nu am amintit de exportul de componente auto. Nu există mașină fabricată în Europa care să n-aibă cel puțin o componentă fabricată în România', a spus secretarul general al ACAROM. Acesta a mai afirmat că ținta pentru 2035 este ca România să aibă 100% vehicule noi în piață, cu zero emisii de carbon, ceea ce înseamnă că industria auto se îndreaptă către o transformare majoră. 'Dar și ceilalți actori trebuie să contribuie la această transformare, trebuie să sprijine și trebuie să mențină pasul. Și aici mă refer la autoritățile europene, naționale, la companiile din energie', a explicat Adrian Sandu. Acesta consideră că pentru dezvoltarea industriei automotive din România și a industriei, în general, nu trebuie afectate locurile de muncă, climatul investițional, 'astfel încât să dăm încredere investitorilor că în România se poate face și mai bine în viitor'. Reprezentantul ACAROM a mai spus că, totodată, trebuie atrase cât mai multe investiții pentru a crește competitivitatea României.
Burduja: România are nevoie de energie cât mai sigură, accesibilă, ieftină și curată
Sistemul Energetic Național se află într-un punct de inflexiune, iar România are nevoie de energie cât mai multă, de energie cât mai sigură, ieftină și curată, a declarat, luni, la o conferință de specialitate, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. 'Suntem într-un punct de inflexiune pentru Sistemul Energetic Național. Avem un plan, asta înseamnă Strategia energetică națională, adoptată anul trecut. Cred că e prima după 17 ani, apoi înseamnă PNIESC. Deci, avem o schimbare de paradigmă, de la un sistem într-adevăr mult mai rigid și mai predictibil atât pe partea de producție, cât și pe partea de consum. În paralel, tranziția energetică, făcută poate nu întotdeauna înțelept, a dus la pierderea din sistem a peste 7.000 de megawați capacități de producție din energie în bandă. Și acum realitatea este că pe vârfurile de consum de multe ori suntem dependenți de importuri scumpe, mai puțin sigure și nu întotdeauna mai curate decât le-am fi avut noi. Adică importăm și din țări care produc pe bază de cărbune. Apoi, sigur, acest efort investițional care înseamnă fonduri europene. Undeva la 14 miliarde de euro am tras în acești 2 ani și vin în flux, adică ne străduim totdeauna să lansăm apeluri noi, să publicăm ghiduri, să primim proiecte (...) Per total, eu cred că avem o mare oportunitate să devenim hub energetic. S-a spus de atâtea ori, încât poate sună într-un mod devalorizat, dar realitatea este că avem și oamenii, avem și resursele, avem și banii necesari, bani europeni pentru a ajunge acolo și pentru a conta la nivel regional', a spus Burduja. În viziunea demnitarului, România trebuie să eficientizeze cheltuielile. 'România are nevoie de energie cât mai multă. Are nevoie de energie cât mai sigură, deci și accesibilă, și ieftină, și curată. Energia hidro este o energie curată (...) Punctual, cred că România trebuie să eficientizeze cheltuielile. Cred că de ani de zile, de la prima versiune a PNDL-ului, se impunea o evaluare a acestui portofoliu de proiecte. Ulterior sigur am avut și 'Anghel Saligny' și alte programe guvernamentale și zeci de mii de șantiere în țară, care pe disponibil bugetar actual nu se vor termina niciodată toate. Și atunci trebuie făcută o evaluare pe niște criterii. Întâmplător, eu am făcut asta când lucram la Banca Mondială pentru zona de dezvoltare regională, apă, canal, drumuri comunale și așa mai departe. Ea trebuie făcută și pe rețelele de gaz, e părerea mea proprie. Cu atât mai mult în contextul în care trebuie să eficientizăm cheltuielile și să adresăm criza fiscal-bugetară', a preciza ministrul de resort.
Afacerile din comerț au scăzut cu 2,7%
Afacerile din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) au scăzut cu 2,7%, ca serie brută, în primele trei luni ale anului în curs, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, arată datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit sursei citate, în intervalul 1 ianuarie - 31 martie 2025, au fost consemnate scăderi în comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-30,1%) și comerțul cu ridicata specializat al altor produse (-7,6%). Pe de altă parte, creșteri au înregistrat comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (Â8,2%), comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (Â7,2%), comerțul cu ridicata nespecializat (Â6,5%), comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (Â2,5%), comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (Â0,9%) și activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (Â0,7%). Ca serie ajustată, în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, afacerile din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) s-au redus cu 4,4%, în primul trimestru din acest an, față de perioada similară din 2024. Datele INS arată că în martie anul curent, comparativ cu aceeași lună din 2024, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), ca serie brută, s-a majorat, pe ansamblu, cu 0,3%, datorită comerțului cu ridicata nespecializat (Â10,3%), comerțului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (Â9,8%), comerțului cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (Â7,9%), comerțului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (Â3,4%), comerțului cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (Â2,4%) și activităților de intermediere în comerțul cu ridicata (Â1,7%). În schimb, scăderi au înregistrat: comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-24,2%) și comerțul cu ridicata specializat al altor produse (-4%).
Mircea Man (ANRE): Avem peste 200.000 de prosumatori
Vicepreşedintele ANRE, Mircea Man, afirmă că tarifele din domeniul energiei reprezintă principalul subiect de discuţie în relaţia cu operatorii, acesta arătând că trebuie găsit un echilibru între faptul că cei care activează în domeniul energiei trebuie să facă profit şi preţul pe care consumatorii finali îl plătesc pentru energie. Acesta a subliniat nevoia de investiţii în domeniul energiei, în contextul creşterii continue a numărului de prosumatori. „Dacă astăzi avem peste 200.000 de prosumatori şi cererile sunt în continuă creştere, sistemul de distribuţie va trebui din temelii reformat. Din păcate pe o analiză din perioadele trecute de reglementare, n-a fost un boom de investiţii. N-am văzut investiţii foarte importante. Or astăzi ne ajunge din urmă, pentru că iată provocările vin în Europa, ne ajung şi pe noi, dar trebuie să ne găsească pregătiţi”, a afirmat oficialul ANRE, luni, în cadrul unui eveniment organizat de News.ro. „Cel mai important lucru şi toate dezbaterile şi întâlnirile cu operatorii sunt legate de tarife. Autoritatea a încercat un echilibru între interesele operatorilor, dar mai ales cum poate să suporte clientul final. Rata de rentabilitate stabilită după metodologie aprobată în cadrul ANRE-ului, de 6,94, sigur că a stârnit multe dezbateri şi astăzi în Parlamentul României comisiile de specialitate de energie de la Senat şi Camera Deputaţilor sunt preocupate ce putem face ca să aducem şi Autoritatea şi operatorii la această masă şi să discutăm pentru că prioritatea zero din punctul meu de vedere este demararea investiţiilor. Dacă astăzi avem peste 200.000 de prosumatori şi cererile sunt în continuă creştere, sistemul de distribuţie va trebui din temelii reformat. Din păcate pe o analiză din perioadele trecute de reglementare, n-a fost un boom de investiţii. N-am văzut investiţii foarte importante. Or astăzi ne ajunge din urmă, pentru că iată provocările vin în Europa, ne ajung şi pe noi, dar trebuie să ne găsească pregătiţi”, a afirmat luni, în cadrul conferinţei organizată de News.ro „Energy road - Energie la tine acasă - Ediţia a VII-a” Mircea Man, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)
McDonald's închide restaurantele CosMc’s din SUA
McDonald’s a anunţat că va închide cele cinci restaurante CosMc’s de pe piaţa americană, conceptul său centrat pe băuturi lansat în 2023, însă unele dintre produsele testate acolo vor fi introduse în restaurantele clasice din SUA, transmite Reuters. Decizia vine după un an de testare în oraşe precum San Antonio, Texas, în care compania a explorat arome noi şi tehnologii inovatoare, fără a afecta operaţiunile lanţului principal. Lanţul de tip ”beverage-first” a fost creat pentru a profita de piaţa băuturilor în plină expansiune, o zonă în care McDonald’s spune că are ”dreptul de a câştiga”. Deşi conceptul CosMc’s va fi închis treptat începând cu sfârşitul lunii iunie, unele dintre băuturile inspirate din acest proiect vor fi testate în sute de restaurante McDonald's din SUA, unde compania operează peste 14.000 de unităţi. Aplicaţia CosMc’s va fi, de asemenea, dezactivată. În martie, McDonald’s a anunţat formarea unei echipe interne dedicate dezvoltării de noi băuturi, semn că segmentul rămâne o prioritate strategică.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Japonia vrea un acord cu SUA privind tarifele
Premierul japonez Shigeru Ishiba a declarat duminică, la Kyoto, că Japonia intenţionează să avanseze negocierile comerciale cu Statele Unite, cu obiectivul de a obţine un rezultat concret la summitul G7 de luna viitoare, în centrul discuţiilor fiind tarifele vamale, măsurile non-tarifare şi cooperarea în domeniul securităţii economice, transmite Reuters. Negociatorul-şef al Japoniei, Ryosei Akazawa, a avut vineri la Washington a treia rundă de discuţii cu partea americană. La întoarcerea în Japonia, Akazawa a declarat că încă nu se poate vorbi despre un progres parţial, întrucât “nimic nu este convenit până când totul este convenit”. Ishiba a avut vineri şi o convorbire telefonică de 45 de minute cu preşedintele american Donald Trump, în care au discutat despre tarife, securitate şi o posibilă întâlnire faţă în faţă la G7. Premierul nipon a menţionat duminică dorinţa Japoniei de a coopera cu SUA în construcţia navală, inclusiv prin repararea navelor americane în şantiere japoneze.
Xiaomi este noul lider al pieţei de accesorii purtabile
Apple a pierdut poziţia de lider al pieţei de accesorii purtabile, pe care o deţinea de mai mulţi ani, după ce compania americană a fost depăşită de Xiaomi. Conform datelor publicate de Canalys, în primul trimestru au fost livrate 46,6 milioane de unităţi, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 13%. Evoluţia a fost determinată de cererea pentru dispozitive ieftine, acolo unde Xiaomi are o ofertă bogată - producătorul chinez a livrat 8,7 milioane de unităţi, cu o creştere de 44%. Cu 19% cotă de piaţă, Xiaomi a devenit liderul acestei pieţe, profitând de o creştere de doar 5% a rivalului Apple, care a livrat 7,6 milioane de produse. Pierderea de viteză a dispozitivelor Apple vine pe fondul cererii reduse pentru Apple Watch, care se află deja în declin de doi ani, de când nu a mai fost lansat vreun model nou de Apple Watch SE. În topul producătorilor se mai regăsesc Huawei, Samsung şi Garmin.
