Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Cum pot obține persoanele fizice fonduri de până la 20.000 de lei

Ziarul de Vrancea
7 sep 2019 775 vizualizări

De astăzi se dă startul programului pentru panouri fotovoltaice

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) anunță că de marți, 10 septembrie, se dă startul programului Casa Verde Fotovoltaice, prin care o persoană poate obține suma de 20.000 de lei de la stat pentru montarea de panouri fotovoltaice, adică 90% din cheltuieli. „Programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională va demara pe data de 10 septembrie (marți), dată la care persoanele fizice se pot adresa instalatorilor în vederea înscrierii în program”, se arată într-un comunicat al Administrației Fondului pentru Mediu. Potrivit sursei citate, valoarea contractului de finanțare este de 536 milioane lei, sumă asigurată din Programul Operațional Regional (POR). Valoarea totală a finanțării acordate pentru acest program se ridică la aproximativ 656 milioane lei, Administrația Fondului pentru Mediu asigurând, din Fondul pentru Mediu, sumele necesare pentru regiunea București - Ilfov. „Scopul programului îl reprezintă creșterea eficienței energetice, îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin utilizarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică necesară consumului propriu și livrarea surplusului în sistemul energetic național”, se mai arată în comunicatul AFM. Finanțarea, pentru o persoană, se acordă în procent de până la 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, în limita sumei de 20.000 lei. Potrivit AFM, suma finanțată de stat se scade de către instalatorul validat din valoarea totală a facturii, iar diferența se suportă de către beneficiarul final, din surse financiare proprii. Administrația Fondului pentru Mediu a publicat, pe site-ul instituției, lista instalatorilor validați în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională: https://www.afm.ro/sisteme_fotovoltaice_instalatori_cereri_admise.php.

Salariul mediu net este în scădere ușoară

u în iulie salariul mediu net a fost 3.119 lei, mai redus cu 23 de lei față de luna precedentă

În luna iulie 2019, câștigul salarial mediu nominal brut a fost 5.091 lei, cu 36 lei (-0,7%) mai mic decât în luna precedentă, iar câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.119 lei, în scădere față de luna precedentă cu 23 lei (-0,7%), informează INS. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (7144 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1823 lei). Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 15,2%. Indicele câștigului salarial real a fost 99,5% pentru luna iulie 2019 față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 215,7%, cu 1,1 puncte procentuale mai mic față de cel înregistrat în luna iunie 2019. În luna iulie 2019, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, câștigurile salariale medii nete au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (în funcție de contracte/proiecte), cât și a disponibilizărilor de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie, din unele activități economice. Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 22,4% în extracția cărbunelui superior și inferior, între 6,0% și 8,5% în alte activități extractive, depozitare și activități auxiliare pentru transport, fabricarea altor mijloace de transport, intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii); între 3,0% și 5,5% în repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor, silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură), fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, transporturi pe apă, extracția minereurilor metalifere, fabricarea produselor din tutun, tăbăcirea și finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor), alte activități industriale n.c.a. Scăderile câștigului salarial mediu net față de luna iunie 2019 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (premii trimestriale, anuale, al 13-lea salariu ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost cauzate de încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte), precum și de angajările în unele activități economice, de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie. Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 29,5% în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului; între 5,5% și 9,0% în fabricarea substanțelor și a produselor chimice, tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, activități de editare, captarea, tratarea și distribuția apei, tranzacții imobiliare; între 3,0% și 5,0% în fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a, activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune, înregistrări audio și activități de editare muzicală (inclusiv activități de difuzare și transmitere de programe), activități de spectacole, culturale și recreative.

Prețul lemnului de foc a urcat cu aproape 50%

Cererea de masă lemnoasă cu destinația lemn de foc a fost mai mare decât oferta, în perioada august 2016 – august 2018, ceea ce a condus la creșteri semnificative ale prețurilor și la disfuncționalități în aprovizionarea populației cu lemn de foc, a constatat Consiliul Concurenței. Instituția a derulat o analiză pe piața lemnului de foc din județele Brașov, Brăila, Ialomița și Hunedoara. Deși cantitatea de lemn de foc comercializată la nivelul celor 4 județe a crescut de la 163.583 mc la 235.977 mc, respectiv cu 44,25%, aceasta nu a acoperit necesarul și, ca urmare, prețul lemnului de foc a înregistrat o creștere de peste 50%. Disfuncționalitățile în aprovizionarea cu lemn de foc au determinat populația să achiziționeze lemn de lucru, mai scump, direct sau prin intermediari, schimbându-i destinația în lemn de foc, privând astfel industria specifică de resursa necesară. Cu privire la masa lemnoasă recoltată ilegal, există dificultăți ca aceasta să fie integrată în industrie având în vedere obligațiile în vigoare privind trasabilitatea, fiind mult mai ușor ca aceasta să fie utilizată ca lemn de foc. Prețul lemnului de foc este influențat de operațiunile de tăiere, de prelucrare, de transport, de depozitare, precum și de alte de alte elemente precum specia, gradul de uscare etc. La nivelul lunii august 2018, pentru cele 4 județe analizate, prețurile medii pentru lemnul de foc erau de 220 lei/tonă la producătorii de masă lemnoasă, de 300-450 lei/tonă în depozitele comercianților și 600-650 lei/tonă în rețelele de bricolaj. Dintre cele 4 județe, cel mai mic preț mediu de comercializare a lemnului de foc se înregistrează în județul Brăila, județ care deține mici suprafețe împădurite, dar cei doi producători locali își comercializează produsele, cu precădere, direct la locul recoltării lemnului (fasonat la cioată). În același timp, iar cel mai mare preț mediu se înregistrează în județul Ialomița, un județ care, de asemenea, deține suprafețe împădurite mici, dar unicul producător de masă lemnoasă pentru foc (Direcția Silvică Ialomița) își comercializează produsele, cu precădere, din depozit. În județele Hunedoara și Brașov, având suprafațe împădurite mari și medii, își desfășoară activitatea mai mulți producători care comercializează lemnul de foc atât la locul recoltării, cît și la drum auto și din depozite, prețul variând în funcție de modul în care lemnul este pus în vânzare. Lemnul de foc este principala sursă de încălzire în România, numărul gospodăriilor care se utilizează lemnul de foc ca mijloc de încălzire este de 3,415 milioane, reprezentând 45,71%, din totalul gospodăriilor înregistrate la nivel național, conform datelor Institutului Național pentru Statistică. În ceea ce privește mediul rural, numărul locuințelor care utilizează lemnul de foc drept mijloc de încălzire este de 2,773 milioane, ceea ce reprezintă 85% din totalul locuințelor înregistrate în mediul rural. Consumul de lemn de foc este influențat de dimensiunile locuinței, condițiile meteorologice, cu randamentul instalației de încălzire, precum și cu gradul de izolație termică al gospodăriei. Astfel, randamentul de transformare al lemnului de foc în energie termică pentru sobe uzuale este, în general, foarte scăzut, respectiv între 20- 40%, în timp ce randamentul de transformare al energiei electrice și a gazului metan în energie termică ajunge la 99%. Costul pentru obținerea unei gigacalorii folosind lemnul de foc variază între 200 și 349 lei, în timp ce costul pentru gaz metan este între. 169,3 – 178,7 lei, în situația unor instalații pentru obținerea energiei termice utilizate, în general, de către populație.

Înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 13,7%

În primele opt luni ale anului, înmatriculările de autoturisme noi au ajuns la 118.003 unități, ceea ce reprezintă o creștere de 13,7% față de perioadă similară a anului trecut, informează Asociația Producătorilor și Importatorilor de Autoturisme (APIA). Conform datelor comunicate de către Direcția de Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în luna august au fost înmatriculate 23.177 autoturisme noi, cu 18,8% mai puține decât în luna similară a anului trecut, când conjunctura legată de obligativitatea punerii pe piață după data de 1 septembrie a unor autoturisme omologate conform unui standard mai strict de măsurare a emisiilor de CO2 (WLTP) a condus la un număr record de 28.546 autoturisme înmatriculate. În perioada iulie-august 2019 se înregistrează o creștere de 6,0% față de perioada similară a anului trecut. În Europa, analizând situația din cele mai mari piețe pentru autoturismele noi, luna august 2019 a fost una de scădere, acestea înregistrând volume mai mici în comparație cu luna similară a anului trecut, astfel: Spania -30,8%, Franța -14,1%, Italia -3,1%). UK-1,6%, Germania -0,8%. Pe ansamblul statelor din vestul Europei (UE15), în luna august se înregistrează o scădere de 8,5% a vânzărilor de autoturisme noi, iar pe întreagă perioadă din acest an, una de 3,6%. Dar ar trebui avut în vedere faptul că, la fel că în România, aplicabilitatea standardului de omologare WLTP (emisia de CO2) din septembrie anul trecut, a produs serioase distorsiuni pe piață europeană în august și ultimele luni din 2018, fapt ce poate fi favorabil unei evoluții mai bune a pieței auto în a două parte a anului 2019. Pe de altă parte, importul în România de autoturisme rulate înregistrează, după 8 luni din 2019, o scădere de 6,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Chiar și în aceste condiții, cele rulate sunt de cca. 2,5 ori mai multe decât cele noi, fapt ce conduce la deteriorarea, în continuare, a calității factorilor de mediu în marile orașe, că urmare a faptului că marea majoritate a celor rulate au un nivel de poluare ridicat. În ceea ce privește înmatriculările de vehicule comerciale noi (LCVs, HCVs, Minibuse), acestea înregistrează în România, după 8 luni din 2019, o creștere generală de 10,6% pe segmentul celor noi și o scădere de 5,5% la cele rulate.

În primele șase luni au fost date în folosință 27.204 locuințe

În semestrul I 2019 au fost date în folosință 27.204 locuințe, în creștere cu 4.189 locuințe față de semestrul I 2018, informează INS În trimestrul II 2019 au fost date în folosință 14490 locuințe, în creștere cu 1748 locuințe, față de trimestrul II 2018. Pe medii de rezidență, în trimestrul II 2019, cele mai multe locuințe au fost construite în mediul urban (62,6%). Repartiția pe fonduri de finanțare a locuințelor terminate relevă faptul că, în trimestrul II 2019, față de trimestrul II 2018, a crescut atât numărul locuințelor realizate din fonduri private cât și cele din fonduri publice, cu 1367 de locuințe, respectiv cu 381 locuințe. Distribuția în profil regional în trimestrul II 2019 comparativ cu trimestrul II 2018, evidențiază o creștere a numărului locuințelor terminate în următoarele regiuni de dezvoltare: București–Ilfov (plus 1270 locuințe), Vest (plus 390), Centru (plus 360) și Sud–Muntenia (plus 254). Scăderi au avut loc în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (-317 locuințe), Nord–Vest (-117), Sud–Vest Oltenia (-73) și Nord–Est (-19). Pe medii de rezidență, în semestrul I 2019, cele mai multe locuințe au fost date în folosință în mediul urban, ca pondere reprezentând 61,0% din total. Repartiția pe surse de finanțare a locuințelor terminate relevă faptul că, în semestrul I 2019, față de semestrul I 2018, a crescut atât numărul locuințelor realizate din fonduri private (plus 3735 locuințe), cât și numărul locuințelor realizate din fonduri publice (plus  454 locuințe). Distribuția în profil regional în semestrul I 2019 față de semestrul I 2018, pune în evidență o creștere a numărului de locuințe terminate, în următoarele regiuni de dezvoltare: București–Ilfov (plus 1828 locuințe), Centru (plus 1149), Nord–Est (plus 360), Sud-Muntenia (plus 302), Vest (plus 289), Nord–Vest (plus 237) și Sud–Vest Oltenia (plus 145). O scădere a numărului de locuințe terminate s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare, Sud-Est (-121 locuințe).

Cine sunt marii investitori din economie

O treime din investițiile străine pe plan internațional aparțin multinaționalelor care evită plata taxelor, 40% din fluxurile de capital fiind utilizate drept vehicule pentru inginerii financiare, relevă un articol din Financial Times. O mare parte din investițiile străine directe sunt capitaluri „fantomă”, concepute mai degrabă pentru a minimaliza obligațiile fiscale ale companiilor și mai puțin pentru a finanța activitatea productivă, potrivit unor studii recente. Aproape 40 la sută din investițiile străine directe (ISD) la nivel mondial, în valoare de 15 miliarde de dolari, trecprin companii fără activități reale de afaceri, constată un studiu realizat de FMI și Universitatea din Copenhaga. În schimb, acestea sunt vehicule pentru inginerii financiare, „adesea pentru a reduce factura fiscală globală a multinaționalelor”, au spus cercetătorii Jannick Damgaard, Thomas Elkjaer și Niels Johannesen, care au efectuat studiul. Concluziile vin într-un moment în care guvernele sunt preocupate de modul în care multinaționalele evită plata impozitelor. Reforma fiscală se numărăr printre prioritățile majore ale G7. Recente decizii unilaterale ale Franței pentru impozitarea marilor companii din tehnologie care operează în țară au sporit presiunea asupra altor membri G7 pentru a ajunge la un acord. OCDE a fost însărcinată cu identificarea soluțiilor acceptabile la nivel global până anul viitor.

Deficitul balanței comerciale se umflă ca Făt Frumos

Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în primele șapte luni ale anului a fost de 9,479 miliarde euro, mai mare cu 1,892 miliarde euro decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, informează INS. În perioada 1.I-31.VII 2019, exporturile FOB au însumat 40,734 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 50,214 miliarde euro, exporturile crescând cu 2,1%, iar importurile cu 5,8%. În luna iulie 2019, exporturile FOB au însumat 5,841 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 7,596 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,755 miliarde euro. Față de luna iulie 2018, exporturile din luna iulie 2019 au scăzut cu 1,0%, iar importurile au crescut cu 5,9%. În perioada 1.I-31.VII 2019, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (48,0% la export și 37,2% la import) și alte produse manufacturate (32,2% la export și respectiv 30,4% la import). Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în perioada 1.I-31.VII 2019 a fost de 31,390 miliarde euro la expedieri și de 37,521 miliarde euro la introduceri, reprezentând 77,1% din total exporturi și 74,7% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în perioada 1.I-31.VII 2019 a fost de 9,343 miliarde euro la exporturi și de 12,693 miliarde euro la importuri, reprezentând 22,9% din total exporturi și 25,3% din total importuri.

Investițiile nete în economie au ajuns la 39,685 miliarde de lei

În semestrul I 2019 investițiile nete realizate în economia națională au însumat 39,685 miliarde lei, fiind în creștere cu 12,1%, comparativ cu semestrul I 2018. În trimestrul II 2019 investițiile nete realizate în economia națională au însumat 22,536 miliarde lei, fiind în creștere cu 18,7%, comparativ cu trimestrul II 2018. În trimestrul II 2019, comparativ cu trimestrul II 2018, investițiile nete realizate în economia națională au crescut cu 18,7%, creștere înregistrată la toate elementele de structură astfel: lucrările de construcții noi (plus 37,8%), utilaje inclusiv mijloace de transport (plus 7,9%) și alte cheltuieli (plus 1,6%). În semestrul I 2019, comparativ cu semestrul I 2018, investițiile nete realizate în economia națională au crescut cu 12,1%, creștere înregistrată la lucrările de construcții noi (plus 30,3%) și la alte cheltuieli (plus 4,8%). Investițiile nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport) au înregistrat o scădere cu 1,3%.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.