MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Creditarea bate pasul pe loc
Soldul creditului neguvernamental a crescut în mai cu 0,7%, arată datele Băncii Naționale a României
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna mai 2023 cu 0,7% față de aprilie (0,03% în termeni reali), până la nivelul de 372,383 miliarde lei, informează Banca Națională a României printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 67,6% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 0,3%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 32,4% în totalul creditului neguvernamental, a înregistrat un avans de 1,4% (0,7%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 7,9% (-2,5% în termeni reali), pe seama majorării cu 0,2% a componentei în lei (-9,4% în termeni reali) și cu 28,2% a componentei în valută exprimată în lei (27,5% în cazul exprimării indicatorului în euro). Creditul guvernamental a înregistrat o creștere cu 2,7% în luna mai 2023 față de luna anterioară, până la 189,559 miliarde lei. În raport cu mai 2022, acesta s-a majorat cu 15,6% (4,5% în termeni reali). Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârșitul lunii mai 2023 un sold de 624,79 miliarde lei. Aceasta a crescut cu 1% (0,3% în termeni reali) față de aprilie 2023, iar în raport cu mai 2022 s-a majorat cu 9,7% (-0,8% în termeni reali).
Depozitele au crescut cu 1,3%
Pe de altă parte, depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în mai 2023 cu 1,3% față de luna anterioară, până la nivelul de 533,975 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 11% (0,3% în termeni reali), conform sursei citate mai sus. Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 68,1% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 1,7% comparativ cu luna anterioară, depășind 363,672 miliarde lei. Față de luna mai 2022, acestea s-au majorat cu 20,6% (9% în termeni reali). Potrivit sursei citate, depozitele în lei ale gospodăriilor populației au crescut cu 0,3% față de luna anterioară, până la 190,494 miliarde lei și cu 21,7% (10% în termeni reali) față de aceeași perioadă a anului anterior. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) s-au majorat cu 3,2% (până la 173,178 miliarde lei) comparativ cu luna precedentă, iar raportat la mai 2022, au înregistrat un avans de 19,6% (8,1% în termeni reali). Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 31,9% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 0,4% față de luna aprilie 2023, ajungând până la nivelul de 170,302 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au diminuat cu 0,3%, până la aproape 34,268 miliarde euro). Comparativ cu luna mai 2022, indicatorul exprimat în lei s-a diminuat cu 5,2% (-5,7%, în cazul exprimării indicatorului în euro). BNR menționează că depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au crescut cu 0,3% față de luna aprilie 2023, până la 120,773 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au diminuat cu 0,4%, până la 24,302 miliarde). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, scăderea acestui indicator exprimat în lei a fost de 4,5% (-5%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au crescut cu 0,8% față de aprilie 2023, până la 49,529 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 0,1%, până la 9,966 miliarde euro). Comparativ cu mai 2022, indicatorul exprimat în lei s-a diminuat cu 6,9% (-7,4% în cazul exprimării indicatorului în euro).
Consiliul Concurenței: Prețul laptelui înregistrează în continuare reduceri medii de 20%
u au fost analizate prețurile pentru 90 de produse (sortimente de lapte) de la 21 de procesatori și comercializate de cele mai mari 10 rețele din România
Prețul la raft al laptelui proaspăt, de proveniență românească, continuă să înregistreze reduceri, în medie, de peste 20% în luna iunie, ca urmare a implementării acordului voluntar temporar între retaileri și procesatori, potrivit datelor analizate de Consiliul Concurenței. Autoritatea de concurență precizează, într-un comunicat, că a analizat prețurile pentru 90 de produse (sortimente de lapte) de la 21 de procesatori și comercializate de cele mai mari 10 rețele din România. Inițial, analiza a avut la bază datele valabile pentru 5 mai 2023, iar etapa următoare a inclus informațiile disponibile în data de 12 iunie 2023. Astfel, în mai, luna în care a fost implementat acordul, prețul laptelui românesc, atât cel de 1,5% grăsime, cât și cel de 3,5%, a scăzut cu 19,89%, iar în iunie, prețul la raft a înregistrat reduceri cu 20,54%. Acordul voluntar între retaileri și procesatori pentru reducerea prețului laptelui proaspăt de consum a intrat în vigoare la data de 1 mai 2023, pentru o perioadă de șase luni. La acordul voluntar participă, în prezent, toate marile rețele comerciale și toți procesatorii care îndeplinesc condițiile: să comercializeze lapte proaspăt, românesc care costa peste 7 lei/litru (fără să fie inclus în vreo promoție) la data de 11 aprilie 2023. "Consiliul Concurenței s-a implicat în acțiunile de implementare a acestui acord pentru a îndruma companiile interesate să participe astfel încât să nu riște încălcarea regulilor de concurență. Consiliul Concurenței va continua monitorizarea acestei inițiative împreună cu instituțiile responsabile, precum Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), utilizând aplicația Monitorul Prețurilor la Alimente, și va prezenta informațiile Guvernului care va decide dacă se impun măsuri", se arată în comunicatul instituției.
Doar 50% din populația României este conectată la sistemele de canalizare
În anul 2022, 11.276.660 locuitori aveau locuințele conectate la sistemele de canalizare, reprezentând 59,2% din populația rezidentă a României, cu 264.473 persoane mai mult decât în anul 2021, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). ”În anul 2022, un număr de 11.276.660 locuitori aveau locuințele conectate la sistemele de canalizare, reprezentând 59,2% din populația rezidentă a României, cu 264.473 persoane mai mult decât în anul 2021. În ceea ce privește epurarea apelor uzate, populația conectată la sistemele de canalizare prevăzute cu stații de epurare a fost de 11.062.432 persoane, reprezentând 58,1% din populația rezidentă a țării, cu 269.782 persoane mai mult decât în anul 2021. Creșterile au fost determinate de racordarea populației la rețelele de canalizare nou construite, respectiv de punerea în funcțiune a unor noi stații de epurare a apelor uzate”, arată datele INS. La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populației conectată la sistemele de canalizare, în total populație rezidentă, s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov (99%), urmată de regiunea Centru (70,7%) și Vest (68,4%). Gradul cel mai redus de racordare la sistemele de canalizare s-a înregistrat în regiunile de dezvoltare: Nord-Est (37,9%), Sud-Muntenia (41,1%) și Sud-Vest Oltenia (47,9%). În anul 2022, în mediul urban populația conectată la canalizare a fost de 9.845.613 persoane, reprezentând 98,9% din populația rezidentă urbană a României, iar în mediul rural un număr de 1.431.047 persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentând 15,8% din populația rezidentă rurală a României.
Companiile și-au redus în ultimii trei ani suprafața birourilor în ritm alert
Companiile și-au crescut cererea pentru birouri de calitate, în București, arată CBRE, companie care oferă servicii și investiții imobiliare comerciale. Doar 42% dintre companii și-au redus în ultimii trei ani suprafața birourilor din regiunea CEE, inclusiv în România, în timp în Europa procentul a fost de 60%, arată datele CBRE, potrivit cărora rata de neocupare pe piața de birouri din București este stabilă, în timp ce nivelul de prezență în CEE este mai mare comparativ cu întreaga Europă. ”Birourile cu cele mai înalte standarde de calitate continuă să aibă o cerere puternică pe piața locală, ceea ce va determina ca solicitarea de proiecte de dezvoltare sau reamenajare să rămână ridicată, în ciuda scăderii nivelurilor generale”, arată datele CBRE, liderul mondial și național în servicii și investiții imobiliare comerciale. Companiile sunt în continuare în căutarea unor îmbunătățiri ale standardelor calitative în ceea ce privește spațiile de lucru, la București, în ciuda încetinirii livrărilor, influențate și de evoluția muncii hibride. În timp ce în Europa 60% dintre companii și-au redus suprafața birourilor, în regiunea CEE volumul a fost doar de 42%, potrivit sondajului CBRE “European Occupier Survey 2023” care analizează și situația din România. „Putem observa că la nivelul CEE gradul de prezență a angajaților la birouri este mai mare comparativ cu restul Europei, iar Bucureștiul nu face excepție. Cererea continuă să fie puternică pentru spațiile de calitate, aspect care va determina ca nevoia de dezvoltare sau reamenajare a proiectelor de acest fel să rămână ridicată, în ciuda diminuării per total a cererii. Pe măsură ce importanța acreditărilor de sustenabilitate pentru chiriași și proprietari crește, se va produce o împărțire mai clară a chiriilor și a valorilor între diferitele categorii de birouri. Munca hibridă și utilizarea birourilor rămân în centrul atenției. Companiile vor încerca să găsească un echilibru optim între operațiunile desfășurate la birou și spațiul de care au nevoie pentru fiecare angajat în parte”, a declarat Tudor Ionescu, head of A&T Services Ă Office CBRE. Pentru prima dată, CBRE a realizat același sondaj pentru companiile globale care își desfășoară activitatea în Europa Centrală și de Est (CEE) căutând să surprindă diferențele majore ale culturii organizaționale dintre diferite regiuni. Potrivit datelor analizate, valoarea ratei de neocupare a spațiilor de birouri înregistrată în București este de 15,1%, cu 1 punct procentual mai mare față de sfârșitul trimestrului IV 2022 și, de asemenea, cea mai mare din 2013, în timp ce cererea netă de spații de birouri se așteaptă să fie mai scăzută în 2023 decât în 2022, potrivit datelor pieței.
ANOFM va organiza în iulie 126 de programe de formare profesională
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă va organiza în luna iulie 126 programe de formare profesională, pentru 1.870 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agențiile județene și de cea a municipiului București. Conform unui comunicat al ANOFM, programele de formare profesională cele mai solicitate ce vor fi derulate în iulie sunt: lucrător comercial - 176 persoane înscrise; competențe cheie - comunicare în limba română - 109 persoane; îngrijitor spații verzi - 98 persoane; competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere - 95 persoane; femeie de serviciu - 84 persoane; frizer - 70 persoane; inspector în domeniul sănătății și securității în muncă - 70 persoane; instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze - 70 persoane; ajutor bucătar - 56 persoane; bucătar - 56 persoane. Județele în care se vor organiza cele mai multe cursuri, cu număr mare de participanți sunt București (182 persoane), Dâmbovița (154 persoane) și Brașov (98 persoane).
YouTube testează la nivel intern un produs pentru jocuri online
YouTube testează la nivel intern un produs pentru jocuri online, potrivit unui e-mail trimis angajaților companiei-mamă Google, preluat de Wall Street Journal. Compania și-a invitat angajații să înceapă testarea noului produs YouTube, numit ”Playables”, se arată în articol, care arată că jocurile disponibile pentru testare includ titluri precum jocul arcade Stack Bounce. Jocurile pot fi jucate pe site-ul YouTube pe browsere web sau prin intermediul dispozitivelor care rulează sistemele mobile Android al Google și iOS al Apple. Un purtător de cuvânt al YouTube a declarat Reuters că jocurile au fost de multă vreme un punct de interes, adăugând că compania experimentează cu noi funcții și nu are ”nimic de anunțat în acest moment”. Găzduirea de jocuri online pe YouTube, care este un loc popular pentru utilizatori pentru a transmite în flux jocuri și a viziona filmări ale jocurilor transmise în direct, face parte din eforturile CEO-ului Neal Mohan de implicare în noi domenii de creștere, pe fondul încetinirii cheltuielilor pentru publicitate, potrivit WSJ.
Carlsberg a semnat un acord de vânzare a afacerilor sale din Rusia
Producătorul danez de bere Carlsberg a semnat un acord pentru a-și vinde afacerile din Rusia, dar nu a precizat cumpărătorul sau prețul convenit pentru tranzacție, care face obiectul unei revizuiri ample de reglementare de către Moscova, transmite Reuters. Carlsberg, producătorul de bere occidental cel mai expus Rusiei, a declarat anul trecut că se așteaptă la o reducere a valorii activelor sale cu aproximativ 9,9 miliarde de coroane daneze (1,45 miliarde de dolari), în urma vânzării afacerii ruse, care a venit ca rezultat direct al invaziei Ucrainei. Acordul de vânzare nu va afecta așteptările Carlsberg privind câștigurile pentru 2023, a spus compania într-un comunicat de la sfârșitul săptămânii trecute. Semnarea unui acord de vânzare a afacerii din Rusia este o etapă foarte importantă în procesul extrem de complex de separare și vânzare”, a declarat CEO-ul Carlsberg, Cees 't Hart, în comunicat. ”Deși a fost un proces amplu, a fost important pentru noi să ajungem la cea mai bună soluție posibilă pentru toate părțile interesate, inclusiv pentru cei peste 8.000 de angajați din Rusia”, a adăugat el. Carlsberg a declarat în martie a acestui an că se așteaptă să anunțe vânzarea afacerii rusești până în iunie și a spus, de asemenea, că vrea să își asigure o opțiune de răscumpărare a afacerii rusești în viitor.
Jocurile Blizzard au fost afectate de un atac DDoS în week-end
Jjocurile online dezvoltate de Blizzard, în frunte cu Diablo IV, nu au putut fi jucate în cea mai mare parte a zilei de duminică, in cauza unui vast atac DDoS. Battle.net, platforma dezvoltată de Blizzard pentru accesarea propriilor jocuri, a fost vizată duminică de un masiv atac DDoS, care a ținut gamerii multe ore departe de acestea. Inițial, undeva după ora 10 dimineața, Blizzard a anunțat pe Twitter că investighează o problemă de autentificare, din cauza căreia utilizatorii nu pot accesa jocurile. Câteva ore mai târziu, compania a confirmat că se confruntă cu un atac DDoS. Atacurile de acest tip asaltează serverele cu o cantitate covârșitoare de cereri, peste capacitatea suportată, pentru a le afecta funcționarea. Din cauza atacului, jocurile Blizzard au putut fi jucate foarte puțin sau chiar deloc duminică. Unii dintre gameri spun că nu au reușit să le joace vreme de cel puțin 12 ore, în vreme ce alții erau deconectați la puțin timp după ce reușeau să intre. Au fost afectate jocurile Blizzard care nu pot fi jucate fără o conexiune la internet, precum World of Warcraft și Diablo IV.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
Vrancea, ocolită de investitorii americani: Județul nostru, printre cele 14 „albe” pe harta afacerilor SUA în România
De același autor
