MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Contribuțiile la sănătate ar putea fi plafonate
“Situarea deficitului bugetar pentru anul în curs la 7,13% din PIB pare fezabilă”, arată Consiliul Fiscal
Consiliul Fiscal apreciază că situarea deficitului bugetar pentru anul în curs la nivelul țintit de 7,13% din PIB pare fezabilă, în condițiile în care creșterea peste așteptări a necesarului de cheltuieli curente este acoperită prin venituri suplimentare. Construcția bugetului pentru anul 2022 va reprezenta un test foarte sever având în vedere necesitatea de a concilia gestionarea situațiilor dificile cu care se confruntă România (criza sanitară, șocul prețurilor la energie, efecte ale tensiunilor pe piețele internaționale), conideră Consiliul Fiscal. ”Consiliul Fiscal apreciază că situarea deficitului bugetar pentru anul în curs la nivelul țintit de 7,13% din PIB pare fezabilă, în condițiile în care creșterea peste așteptări a necesarului de cheltuieli curente este acoperită prin venituri suplimentare obținute ca urmare a majorării proiecției PIB nominal și prin diminuarea cheltuielilor de investiții”, arată Consiliul Fiscal. Rectificările bugetare operate pe parcursul anului 2021 au consemnat cea mai amplă revizuire în sus a veniturilor din istoria construcțiilor bugetare evaluate de Consiliul Fiscal. ”Aceste evoluții nu determină însă o diminuare a deficitului bugetar țintit, veniturile suplimentare fiind alocate integral pentru majorări ale agregatelor de cheltuieli. În plus, rectificarea actuală consemnează o creștere suplimentară a cheltuielilor bugetare. Această situație complică procesul de consolidare bugetară, deoarece o parte din veniturile suplimentare încasate în anul 2021 sunt temporare – având drept sursă principală impozite și taxe amânate la plată în anul anterior – sau se datorează dinamicii ciclice favorabile a economiei, în timp ce o parte și mai însemnată din sporul de cheltuieli a fost generată de creșteri de cheltuieli permanente”, spun reprezentanții Consiliului Fiscal. Consiliul Fiscal subliniază că este obligatoriu un control riguros al cheltuirii banului public, cheltuieli care să asigure bunuri publice de bază pentru cetățeni (sănătate, educație etc.) și care concomitent să țină cont de constrângerile impuse de consolidarea bugetară, să fie combinate cu creșterea veniturilor fiscale. ”Fără o creștere substanțială a veniturilor fiscal-bugetare va fi practic imposibil să facem față provocărilor actuale și viitoare care privesc bugetul public și societatea românească. Deficitul de încasare la TVA, pe care un raport recent al Comisiei Europene îl plasează, în termeni relativi, la cel mai ridicat nivel din UE – 34,9% în 2019 obligă la reforma ANAF și la o campanie fermă de creștere a colectării. Așa cum o demonstrează și derapajul cheltuielilor bugetare din acest an, procesul de consolidare bugetară în anii următori exclusiv prin restricții la nivelul cheltuielilor are o probabilitate de realizare redusă”, arată opinia CF. Problema depășirii plafoanelor s-a cronicizat, limitele stabilite prin lege fiind irelevante prin practica sistematică de majorare a acestora cu ocazia rectificărilor bugetare, consideră Consiliul Fiscal. ”Construcția bugetului pentru anul 2022 va reprezenta un test foarte sever având în vedere necesitatea de a concilia gestionarea situațiilor dificile cu care se confruntă România (criza sanitară, șocul prețurilor la energie, efecte ale tensiunilor pe piețele internaționale), care reclamă resurse adecvate, cu nevoia stringentă de consolidare bugetară. Consolidarea fiscal-bugetară este necesară nu numai în sine (pentru sustenabilitatea finanțelor publice), ci și pentru o finanțare neproblematică a dezechilibrelor externe. Acestea din urmă, dacă sunt mari și greu finanțabile, periclitează stabilitatea financiară și economică”, adaugă Consiliul Fiscal. PNRR, alături de resursele disponibile prin Cadrul Financiar Multianual (CFM), poate fi un instrument vital pentru facilitarea ajustării fiscale (consolidării bugetare) necesare, prin susținerea unui nivel mai ridicat al activității economice decât cel indus de un impuls fiscal negativ și înăsprirea politicii monetare.
"Taxa de solidaritate" ar afecta circa 330 de companii
u Dacia, OMV Petrom, Lidl, Kaufland, Ford, Rompetrol, Dedeman și Carrefour sunt în top
"Taxa de solidaritate", gândită de noii guvernanți pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro, ar lovi, dacă va fi și introdusă, în peste 330 de companii, în frunte cu Automobile Dacia, OMV Petrom, Lidl, Kaufland, Ford România, Rompetrol, Dedeman, Carrefour, aflate pe primele poziții ale ierarhiei, raportat la afacerile anuale actuale, relevă date analizate de Profit.ro. În total, circa 330 de companii ar urma să achite taxa - dacă se mențin la actualul nivel - cu Dacia plătind, de exemplu, încă 37 milioane euro, iar OMV Petrom, încă 30 milioane euro la bugetul de stat, raportat la ultima cifră de afaceri. Statul ar încasa dintr-un foc peste 1 miliard de euro, de la toate companiile care ar depăși borna cifrei de afaceri. Ideea unei astfel de taxe, denumită tot "de solidaritate", a mai apărut în 2017, cu o guvernare PSD-ALDE, când ministrul de Finanțe de atunci, Ionuț Mișa, avansa o taxă de 2%, dar la fondul de salarii. Ulterior, taxa proiectată a fost tăiată la 0,25%, prin intervenția premierului Mihai Tudose, după care nu s-a mai vorbit decât de o contribuție asigurătoare pentru muncă, de 2,25, conform Profit.ro. ”În primul an, luate prin surprindere de o astfel de măsură, firmele cu CA mai mare de 100 milioane euro vor plăti ceva. După aceea, veniturile din taxa de solidaritate vor fi egale cu virtual zero. Solidaritatea în economia națională (catalaxie) are loc atunci când catalaxia nu este împiedicată să funcționeze", susține consilierul guvernatorului BNR Lucian Croitoru. Introducerea "taxei de solidaritate" pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de o sută de milioane de euro este discutată în coaliției, fiind susținută de PSD și de UDMR Liberalii nu doresc ca măsura să fie una permanentă.
InterContinental își schimbă numele în Grand Hotel Bucharest și intră în renovare
Hotelul InterContinental București își schimbă numele în Grand Hotel Bucharest de la 1 ianuarie 2022, ca urmare a încheierii contractului de management între proprietarul hotelului, Compania Hotelieră InterContinental România SA, și IHG Hotel & Resorts, proprietarul mărcii InterContinental. Hotelul de cinci stele va intra în renovare, iar Compania Hotelieră InterContinental România va investi 21 milioane euro, lucrări ce se vor încheia în 2024. Pe perioada lucrărilor hotelul se va închide parțial, iar ultimele lucrări de renovare s-au făcut în anul 2008, a declarat miercuri pentru News.ro Lucian Marinescu, membru în Consiliul de Administrație al companiei. ”Pe perioada lucrărilor de renovare hotelul nu se va închide decât parțial și își va continua activitatea. Sursele de finanțare sunt surse proprii ale companiei, este posibil să accesăm și credit bancar. Ultimele lucrări de renovare s-au făcut în 2008”, a declarat miercuri pentru News.ro Lucian Marinescu, membru în Consiliul de Administrație al companiei. Grand Hotel Bucharest va lua noul nume în urma ajungerii la final a contractului de management între proprietarul hotelului, Compania Hotelieră InterContinental România SA, și IHG Hotel & Resorts, proprietarul mărcii InterContinental. ”Hotelul își va continua activitatea și va oferi mai departe oaspeților săi aceleași servicii hoteliere de înaltă calitate ca și până acum, în concordanță cu poziția și reputația pe care le deține în peisajul hotelier autohton. Totodată, proprietatea va intra într-un amplu proiect de renovare și modernizare. Acest proces are în vedere aducerea proprietății la cele mai noi standarde hoteliere pentru a răspunde exigențelor actuale ale oaspeților. Îmbunătățirile vor viza creșterea nivelului calității experiențelor oaspeților, îmbunătățirea structurii de servicii oferite și alinierea la trendurile internaționale de design și ospitalitate”, anunță compania. Lucrările sunt planificate să se încheie în anul 2024, iar valoarea estimată a investițiilor este de 21 miliaone euro, acest proiect având ca finalitate poziționarea Grand Hotel Bucharest ca cel mai bun hotel de lux din capitală. „Pentru ca planul nostru de transformare să aibă succes, vom pune un accent sporit pe modernizare, vom încorpora tehnologii avansate aliniate cu nivelul nostru bine cunoscut de servicii și performanță. Suntem entuziasmați și pregătiți să dăm curs noilor provocări. Ne pregătim pentru o nouă etapă în viața acestui hotel”, spune Lucian Marinescu, membru în Consiliul de Administrație al Companiei Hoteliere InterContinental România.
Iohannis a promulgat legea prin care scade TVA pentru lemne de foc, de la 19% la 5%
Președintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, două legi care prevăd scăderea TVA pentru lemne de foc de la 19% la 5%, pentru persoane fizice și școli, spitale, dispensare medicale și unități de asistență socială. Șeful statului a mai promulgat legea pentru aprobarea Contractului de finanțare (Spitalul Regional de Urgență Iași - COVID-19), dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București și la Luxemburg, la 20 aprilie 2021. Pe 9 noiembrie, Camera Deputaților a votat, în calitate de for decizional, două proiecte de lege care prevăd scăderea TVA pentru lemne de foc de la 19% la 5%, pentru persoane fizice și școli, spitale, dispensare medicale și unități de asistență socială. Propunerile legislative aparțin PSD. Actul normativ prevede scăderea TVA pentru lemne de foc de la 19% la 5% și are ca scop ajutorarea persoanelor vulnerabile, din zonele rurale, care încă se mai încălzesc cu lemne. Cota redusă de TVA de 5% este aplicată pentru livrările de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 și 4401 12 00, realizate către persoane juridice sau alte entități, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, precum școli, spitale, dispensare medicale și unități de asistență socială, se precizează în propunerea legislativă. Celălalt act normativ promulgat de către șeful statului prevede că TVA de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări de bunuri și prestări de servicii: livrarea de lemn de foc către persoanele fizice, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 și 4401 12 00. În prezent, TVA pentru livrarea lemnelor de foc este 19%, arată expunerea de motive a proiectului de lege adoptat de deputați și promulgat de președintele Iohannis. Inițiatorii precizează în expunerea de motive că numărul locuințelor care utilizează lemn de foc pentru încălzire este de peste 2,733 de milioane, ceea ce reprezintă 85% din totalul locuințelor din mediul rural, unde locuitorii sunt cu preponderență pensionari și persoane cu venituri mici. Numărul gospodăriilor care utilizează lem de foc pentru încălzire este de peste 3,5 milioane, reprezentând peste 45% din totalul gospodăriilor, la nivel național.
8 din 10 dintre gospodăriile din România au acces la rețeaua de internet de acasă
Din totalul gospodăriilor din România, 80,8% au acces la rețeaua de internet de acasă, în creștere cu 2,6 puncte procentuale față de anul anterior, arată datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). "Din totalul gospodăriilor din România, 80,8% au acces la rețeaua de internet de acasă, în creștere cu 2,6 puncte procentuale față de anul anterior. Proporția persoanelor de 16-74 ani care au folosit vreodată internetul a fost de 88,6%, cu 2,7 puncte procentuale mai mult față de anul anterior", arată datele INS. În anul 2021, circa 8 din 10 dintre gospodăriile din România (80,8%) au acces la rețeaua de internet de acasă. În mediul urban, 86,9% dintre gospodării sunt conectate la internet, iar în mediul rural doar 73,1% dintre gospodarii. În profil teritorial, conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul gospodăriilor din regiunea București-Ilfov (peste 8 din 9 gospodării au acces la internet de acasă), urmată de regiunile Vest (84,3%) și Nord-Vest (84,0%). Cele mai mici ponderi sunt înregistrate de regiunile Sud-Est (76,2%), Sud-Muntenia (77,1%) și Sud-Vest Oltenia (77,4%). Tipurile de conexiune folosite la accesarea internetului de acasă sunt în proporție de 81,7% conexiunile broadband mobile, urmate de conexiunile broadband fixe (73,7%). Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 ani, proporția celor care au folosit vreodată internetul a fost de 88,6%, în creștere cu 2,7 puncte procentuale față de anul anterior (88,6% față de 85,9%), din care 94,3% în ultimele 3 luni, în creștere cu 3 puncte procentuale față de anul 2020 (94,3% față de 91,3%). Dintre utilizatorii curenți, 82,3% folosesc internetul cu frecvență zilnică sau aproape zilnică, în creștere cu 3,2 puncte procentuale față de anul anterior (82,3% față de 79,1%). Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat vreodată internetul a fost de 93,2% în regiunea București - Ilfov care constituie cel mai ridicat procent din țară, urmată de regiunea Vest cu 92,2% și Nord – Vest (91,3%). La polul opus se află regiunea Sud-Est cu 82,9%. Proporția bărbaților care folosesc sau au folosit vreodată internetul este puțin mai mare decât cea a femeilor: 89,4% față de 87,8, diferența fiind de 1,6 puncte procentuale, în scădere față de anul anterior când se înregistra o diferență de 2,1 puncte procentuale.
APIA efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că face plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, suma totală autorizată la plată fiind de 3.461.675 lei pentru 105 solicitanți. ”Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin centrele județene, informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor pentru diferențele cererilor aferente lunii iunie și trimestrul al II-lea 2021, luna iulie 2021, luna august 2021 și a cererilor aferente lunii septembrie și trimestrul al III-lea 2021”, anunță APIA. Suma totală autorizată la plată este de 3.461.675,24 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 105 solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare.
Tohani estimează că va vinde un milion de sticle de Fetească Neagră
Producătorul de vinuri Tohani România mizează pe atingerea pragului marcat în 2020, de 1 milion de sticle de Fetească Neagră vândute. Vinurile roșii și cele albe – vinuri de creație ce au la bază soiuri românești, precum Fetească Neagră, Fetească Albă și Tămâioasă Românească - au fost cele mai căutate vinuri de la Tohani în 2021. ”Vinurile roșii și cele albe – vinuri de creație ce au la bază soiuri românești, precum Fetească Neagră, Fetească Albă și Tămâioasă Românească - au fost cele mai căutate vinuri de la Tohani în 2021. Etichetele care au înregistrat cele mai mari creșteri sunt cele dedicate publicului tânăr, în căutare de vinuri fresh, speciale. Unul dintre motoarele creșterii a fost enoturismul experiențial”, anunță compania. Siel, Moșia de la Tohani, Wine Chocolate sunt top 3 cele mai vândute etichete de la Tohani în 2021. Clasamentul este completat de Flori de Gheață și Princiar, cu un specific aparte, primul fiind un ice wine, adică produs din strugurii culeși după primul îngheț. În ceea ce privește exportul, Siel, Princiar și Moșia de la Tohani au fost preferate de consumatorii din afara țării. Pentru finalul de an, Tohani România mizează pe atingerea pragului marcat în 2020, de 1 milion de sticle de Fetească Neagră vândute. Vânzările de vin roșu cresc în perioada noiembrie - decembrie, în special în contextul cadourilor și meselor festive, unde Feteasca Neagră este un soi din ce în ce mai apreciat, arată compania.
Instagram, acuzat că facilitează adolescenților cumpărarea drogurilor
Un studiu recent arată nu doar că Instagram nu are măsuri de protecție eficiente în ceea ce privește drogurile, dar chiar ajută tinerii care caută droguri să intre în legătură cu distribuitorii. Realizat și publicat de Tech Transparency Project, studiul arată cât de mult simplifică algoritmul folosit de Instagram găsirea drogurilor de către adolescenți. Cei de la TTP au creat mai multe conturi false de adolescenți cu diferite vârste, între 13 și 17 ani. Apoi, cu aceste conturi, au început să caute droguri pe Instagram. Nu doar că rețeaua socială nu a opus nicio rezistență, ba chiar a completat automat căutări după cuvinte cheie precum “buyxanax”. Mai mult, algoritmul Instagram chiar a sugerat urmărirea conturilor unor furnizori de droguri. După ce le-au dau follow, falsele conturi de adolescenți au început să primească mesaje directe cu oferte de droguri. Pe de o parte, Instagram blochează anumite hashtag-uri legate de droguri. Însă, pe de altă parte, sugerează altele la căutările realizate de utilizatori, ceea ce arată că măsurile de protecție împotriva drogurilor sunt precare.
