MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Construcțiile intra în picaj
În primele șapte luni, s-au eliberat cu 9,4% mai puține autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, față de perioada similară din 2021
În primele șapte luni, s-au eliberat 26.577 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în scădere cu 9,4% față de perioada similară din anul 2021, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).
„În perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2022 s-au eliberat 26.577 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în scădere cu 9,4% față de perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2021. Scăderi s-au înregistrat în toate regiunile de dezvoltare: Nord-Est (-629 autorizații), Sud-Muntenia (-599), București-Ilfov (-418), Vest (-299), Sud-Vest Oltenia (-279), Sud-Est (-273), Nord-Vest (-241) și Centru (-27)”, arată datele INS.
Iulie 2022 comparativ cu iunie 2022
În luna iulie 2022, s-au eliberat 3.865 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale (-3,8%), cu o suprafață utilă totală de 1.143.214 mp (^19,5%). Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale 67,9% sunt pentru zona rurală.
În luna iulie 2022 s-a înregistrat o scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-152 autorizații), comparativ cu luna precedentă. În profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (-105 autorizații), Vest și București-Ilfov (-27 fiecare), Sud-Vest Oltenia și Centru (-26 fiecare) și Sud-Est (-10).
Creșteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (^38 autorizații) și Sud-Muntenia (^31).
În luna iulie 2022, s-au eliberat 527 autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale (-8,7%), în suprafață utilă totală de 255.945 mp (^2,9%).
Comparativ cu luna precedentă, în luna iulie 2022 s-a înregistrat o creștere (^7199 mp) a suprafeței utile la autorizațiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidențiale.
În profil teritorial, această creștere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (^46016 mp), Sud-Muntenia (^17678) și Nord-Est (^7342).
Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni dezvoltare: Nord-Vest (-36194 mp), București-Ilfov (-15902), Sud-Est (-4182), Sud-Vest Oltenia (-3839) și Vest (-3720).
Iulie 2022 comparativ cu iulie 2021
În luna iulie 2022 se evidențiază o scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-21,0%) și o creștere a suprafaței utile totale (^0,5%), comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent.
În profil teritorial, scăderea (-1026 autorizații) numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Nord-Vest (-212 autorizații), București-Ilfov (-187), Nord-Est (-152), Sud-Vest Oltenia (-145), Sud-Muntenia (-100), Sud-Est (-98), Vest (-72) și Centru (-60).
Comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, în luna iulie 2022 s-a înregistrat o scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri nerezidențiale (-18,5%) și o creștere a suprafaței utile totale (^0,8%).
În profil teritorial, creșterea suprafeței utile (^2.116 mp) la autorizațiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidențiale este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (^16.122 mp), Centru (^14.921), Sud-Est (^4.063) și Nord-Est (^2.573). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-15.639 mp), București-Ilfov (-10.782), Sud-Vest Oltenia (-7.066) și Nord-Vest (-2.076).
Beneficiile aderării la spațiul Schengen - eliminarea controalelor la frontiere, ceea ce va reduce considerabil timpii de așteptare, atât pentru cei care călătoresc individual, cât și pentru transportatori
Pricipalele beneficii ale aderării la spațiul Schengen sunt eliminarea controalelor la frontiere și reducerea considerabilă a timpilor de așteptare, atât pentru cei care călătoresc individual, cît și pentru transportatori, conform informațiilor transmise de MAI în contextul anunțului cancelarului german Olaf Scholz conform căruia România, Croația și Bulgaria „îndeplinesc toate cerințele tehnice pentru a deveni state membre cu drepturi depline” în Spațiul Schengen.
Conform MAI, aderarea la spațiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre Schengen, fiind creată o singură frontieră externă unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare.
În cazul României, aderarea deplină la spațiul Schengen va însemna, printre altele, eliminarea controalelor din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria, iar în cazul aderării la Schengen împreună cu Bulgaria, se vor elimina și controalele de la punctele de trecere a frontierei dintre Bulgaria și Grecia.
Cetățenii statelor membre care călătoresc în spațiul Schengen trebuie să aibă asupra lor un document de identitate valabil, fără a fi supuși controalelor la frontieră, rezultă din informațiile transmise de MAI, consecința palpabilă fiind inclusiv reducerea aglomerației în perioadele de vârf, cum ar fi cea a vacanțelor, când cetățenii români fie se deplasează spre destinații turistice prin spațiul Schengen, fie se reîntorc în țară.
La frontiera aeriană, va fi eliminat controlul de frontieră pentru zborurile către/dinspre destinații din spațiul Schengen (inclusiv Elveția, Liechtenstein, Norvegia, Islanda), iar deplasările către/din aceste destinații se vor desfășura similar unui zbor intern în România.
Astfel, timpii de așteptare din aeroporturi vor fi considerabil reduși în cazul deplasărilor în spațiul Schengen.
Aceeași situație îmbunătățită se va înregistra și în cazul deplasărilor pe cale maritimă în spațiul Schengen.
Pe lângă beneficiile ce vor fi resimțite de persoanele fizice, și personale juridice vor resimți efectele aderării depline la spațiul Schengen. Astfel, vor fi eliminate controale de frontieră la trecerea frontierelor terestre interne cu Ungaria și Bulgaria (corelativ și cu Grecia), rezultă din informațiile transmise de MAI, ceea ce „va avea un impact pozitiv în special pentru transportatori prin eliminarea timpilor mari de așteptare la aceste frontiere terestre, contribuind la promovarea afacerilor și o competitivitate mai bună în Uniunea Europeană”, iar costurile care țin de deplasare vor fi mult reduse.
În prezent, 26 de state europene sunt membre cu drepturi depline ale Spațiului Schengen. Patru dintre acestea, nu sunt state membre ale Uniunii Europene: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
Ministrul de Interne Lucian Bode afirma, la sfârșitul lunii iulie, că România îndeplinește condițiile de aderare de mai bine de un deceniu, contribuind la securitatea Europei în aceeași măsură ca statele Schengen.
Premierul Nicolae Ciucă afirma, la începutul lunii august, într-un interviu pentru Bloomberg, că se așteaptă ca România - după mai bine de un deceniu de așteptare - să intre în spațiul Schengen înainte de sfârșitul anului, un pas care ar elimina așteptările îndelungate la granițele României cu alte state UE și i-ar spori atractivitatea în ochii investitorilor străini.
„Tot ce am făcut de când a început conflictul arată că suntem pregătiți să devenim membri Schengen. Ne așteptăm, într-adevăr, ca toți ceilalți lideri ai UE să recunoască tot ceea ce am făcut”, a argumentat premierul.
Ionuț Stroe: Pe agenda coaliției nu a existat o discuție legată de mărirea salariului minim pe economie sau o eventuală mărire a pensiilor / Este firesc să fie însoțite de un calcul bugetar, de o disponibilitate prezentată în cadrul coaliției
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a declarat marți, despre o majorare a salariului minim pe economie la 3.000 de lei și creșterea pensiilor cu un procent mai mare de 5%, că pe agenda coaliției nu a existat o discuție legată de mărirea salariului minim pe economie sau o eventuală mărire a pensiilor și că firesc este ca aceste propuneri să fie însoțite de un calcul bugetar și de o disponibilitate prezentată în cadrul coaliției
„Pe agenda coaliției nu a existat o discuție legată de mărirea salariului minim pe economie sau o eventuală mărire a pensiilor, dar toate aceste propuneri, firesc este să fie însoțite de un calcul bugetar, de o disponibilitate prezentată în cadrul coaliției, de către Ministerul de Finanțe și binențelor, de o decizie”, a spus Stroe.
El a arătat că poate confirma faptul că în acest moment PNL lucrează la astfel de propuneri, pe care le vor prezenta în coaliție, nu public.
Ionuț Stroe a precizat, despre majorarea salariului minim pe economie la 3.000 de lei și creșterea pensiilor cu un procent mai mare de 5%, că „faptul că se propun și se iau măsuri sociale, în momente de criză globală este un lucru care ține și de bunul simț și de un anumit sentiment de solidaritate pe care trebuie să îl avem cu cei care sunt afectați direct, categoriile vulnerabile”.
Stroe a mai afirmat că este convins că orice partid își dorește un salariu minim pe economie la o cotă cât mai ridicată.
„Sunt convins că toate partidele își doresc mărirea pensiilor. Aceste lucruri trebuie să fie, evident, în relație cu posibilitățile economice și cu bugetul pe care îl gestionăm în momentul de față”, a mai arătat Stroe.
PSD are pe fiecare sector propuneri și politici publice pe care le va prezenta și le va propune coaliției de guvernare, a precizat prim-vicepreședintele partidului Sorin Grindeanu, care a adăugat că măsurile propuse în domeniul social vor fi prezentate în perioada următoare de către ministrul Muncii Marius Budăi.
„În fapt, pensiile vor crește cu mai mult de acel procent de 5,7% prevăzut de lege, noi insistăm pe minim 10%. Noi spunem mai mult de 10%. Salariul minim de la 2.250 la 3.000 lei, vorbesc de brut și cu o parte de compensare 200 lei pe această diferență pe care să o suporte statul”, a completat vicepreședintele PSD Mihai Tudose.
Elon Musk solicită unui denunțător al Twitter documente privind spamurile de pe platforma companiei și presupusele vulnerabilități de securitate
Elon Musk a trimis o citație unui denunțător al Twitter, solicitând documente și comunicări privind spamurile de pe platforma companiei și presupusele vulnerabilități de securitate, în timp ce miliardarul luptă pentru a pune capăt acordului său de a cumpăra Twitter pentru 44 de miliarde de dolari, potrivit unui dosar din instanță de luni, transmite Reuters.
Musk a cerut informații de la informatorul Peiter Zatko în principal despre modul în care Twitter măsoară conturile de spam.
Musk a spus că renunță la acordul său pentru preluarea companiei, deoarece Twitter i-a indus în eroare pe el și autoritățile de reglementare cu privire la numărul real de conturi de spam sau bot de pe platforma de microblogging.
Dar Musk a cerut și documente și comunicări despre presupusele încercări de a ascunde slăbiciunile de securitate și „angajarea Twitter în orice activitate ilegală”.
Un purtător de cuvânt al Twitter nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.
Zatko, un hacker faimos cunoscut sub numele de „Mudge”, a plecat din funcția de șef al securității Twitter la începutul acestui an și a declarat într-o plângere, devenită publică săptămâna trecută, că Twitter a susținut în mod fals că are un plan de securitate solid.
Un avocat al Twitter a declarat, în cadrul unei ședințe de judecată de săptămâna trecută, că concentrarea lui Musk pe spam ca modalitate de a pune capăt acordului său de a cumpăra compania este „irelevantă din punct de vedere juridic”, deoarece Twitter a spus întotdeauna că numărul său de spam reprezintă doar estimări, nu declarații obligatorii.
Cele două părți s-au dat reciproc în judecată și se îndreaptă către un proces de cinci zile pe 17 octombrie. Musk vrea să iasă din acord, iar Twitter îi cere cancelarului Kathaleen McCormick, de la Curtea Cancelariei din Delaware, să-i ordone să cumpere compania la prețiș convenit, de 54,20 dolari pe acțiune.
