MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Consiliul Concurenței susține că factura la gaze ar trebui să scadă chiar și cu 200 de lei
Instituția recomandă persoanelor care folosesc gazele naturale să ia în considerare schimbarea contractului sau a furnizorului
Consumatorii casnici care folosesc gazele naturale pentru încălzire ar putea plăti facturi mai mici cu sume cuprinse între 60 și 150 lei pe lună în timpul iernii, în situația în care schimbă contractul sau furnizorul, și chiar cu peste 200 de lei pe lună, dacă locuiesc în zone mai friguroase, potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenței, remis, joi, AGERPRES. Autoritatea de concurență a finalizat prima etapă a analizei derulate în contextul liberalizării activității de furnizare a gazelor naturale către clienții casnici. Cele mai mari reduceri, de peste 200 de lei, le vor simți consumatorii care locuiesc în zone mai friguroase ale țării și, drept urmare, folosesc un volum mai mare de gaz pentru a se încălzi. Ca urmare, Consiliul Concurenței recomandă persoanelor care folosesc gazele naturale să ia în considerare schimbarea contractului sau a furnizorului, astfel încât să aleagă varianta cea mai avantajoasă, înainte de venirea sezonului rece. În acest context, autoritatea de concurență atrage atenția și asupra importanței analizării cu atenție a clauzelor contractuale incluse în ofertele de furnizare. Analiza Consiliului Concurenței a evidențiat faptul că, până la acest moment, procesul de liberalizare a furnizării gazelor naturale consumatorului casnic nu a generat un interes semnificativ în rândul clienților casnici: în prima lună de la debutul liberalizării, o mare parte dintre clienții casnici au fost pasivi, iar cea mai mare parte a celor care au trecut în regim concurențial au făcut acest lucru fără a schimba furnizorul curent de gaze naturale. La sfârșitul lunii iunie 2020 (înainte de a fi demarat procesul de liberalizare), clienții casnici cărora li se furnizau gaze naturale în regim concurențial reprezentau 12,1% din totalul consumatorilor casnici, ajungând la circa 19% în iulie 2020. Cu toate acestea, doar 2% dintre clienții casnici care au trecut în regim concurențial în luna iulie au făcut acest lucru concomitent cu schimbarea furnizorului de la care achiziționau gaze naturale în regim reglementat. "Credem că acest lucru este rezultatul unui cumul de factori. Pe de o parte, în perioada verii, volumul redus al gazelor naturale consumate nu a generat un interes deosebit pentru schimbarea furnizorului, așa cum s-ar putea să fie cazul în timpul sezonului rece, când consumatorii ar putea fi mult mai interesați de prețul gazelor naturale și de diferențele de preț ale diverșilor furnizori. Pe de altă parte, ofertele de gaze naturale realizate la debutul procesului de liberalizare s-ar putea să nu fi fost suficient de atractive pentru a determina schimbarea furnizorului curent de gaze naturale de către clienții casnici. Nu în ultimul rând, nivelul de informare a consumatorilor cu privire la procesul de liberalizare, în general, și la modalitatea de schimbare a furnizorului, în particular, ar putea fi mai redus decât cel dorit", a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Ca urmare, Consiliul Concurenței consideră că, cel puțin până în iulie 2021, este necesară desfășurarea unei campanii intense de informare publică, axată pe mai multe direcții (de exemplu, cu privire la rolul diverșilor operatori activi în sectorul gazelor naturale, cu privire la elementele ce formează prețul final al gazelor naturale, cu privire la modalitatea de schimbare a furnizorului de gaze naturale etc.). De asemenea, eforturile de informare și popularizare făcute la debutul liberalizării ar trebui intensificate și continuate pe parcursul întregului proces, presiunea concurențială exercitată de consumatorii casnici bine informați fiind esențială pentru succesul liberalizării.
“Nu vor crește taxele nici până la finalul acestui an, nici anul următor”
u “avem deja soluții de finanțare pentru acest an și sunt pregătite soluții de finanțare pentru anul viitor”, susține ministrul Finanțelor
Ministerul Finanțelor nu are în vedere o majorare a taxelor nici în acest an și nici în anul următor, pentru că are deja soluții de finanțare a cheltuielilor care sunt necesare în această perioadă, a declarat joi ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. "Nu creștem taxele. Am spus: nu vom crește taxele în această perioadă și nici în viitor. Nu este un moment pentru a crește taxele. Noi credem într-o economie liberală, cu impozite mici, puține, dar pe care le plătește toată lumea. Trebuie să aveți încredere! Din poziția de ministru al Finanțelor vă spun că nu vor crește taxele nici până la finalul acestui an, nici anul următor. Avem deja soluții de finanțare pentru acest an și sunt pregătite soluții de finanțare pentru anul viitor pentru a finanța toate cheltuielile de care avem nevoie în această perioadă dificilă", a anunțat Cîțu, într-un mesaj video pe pagina sa de Facebook. În context, acesta a subliniat că România se află într-o perioadă de campanie electorală care este caracterizată de mesaje de toate felurile cu privire la sănătatea economiei. "România, alături de celelalte economii, trece prin momente dificile. Economia globală trebuie să își revină. Trecem printr-o criză de sănătate, care nu s-a terminat și nu știm cât va continua. În această perioadă, România trece printr-o campanie electorală și știu că sunteți bombardați zilnic de sute de mesaje care nu au niciun fel de susținere în realitate. În special mesaje despre sănătatea economiei. Din poziția de ministru al Finanțelor Publice sunt aici să vă spun care este situația reală a economiei și v-am spus acest lucru tot timpul. Am spus mereu: încredere, transparență, profesionalism. În tot acest an nu a existat nicio problemă pentru care să nu avem soluții. Chiar dacă am fost prinși cu rezerva de stat pe zero am găsit soluții, am găsit și măști și dezinfectant pentru a putea ține oamenii sănătoși. Am găsit resurse pentru plata șomajului tehnic, pentru a susține companiile. Am negociat cu sistemul bancar cea mai generoasă măsură de anulare a ratelor. Nu există probleme fără soluții", a adăugat șeful de la Finanțe.
“Firmele să investească în comerțul online, inteligența artificială și energia verde”
Firmele ar trebui să dirijeze investiții spre comerțul online, inteligența artificială, energia nepoluantă și economia circulară, întrucât aceste domenii sunt finanțate puternic de către Comisia Europeană, a afirmat, joi, Liviu Rogojinaru, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.
El a participat la conferința online RoInvest și s-a referit la una dintre temele dezbaterii, respectiv domeniile care pot fi atractive în perioada de criză. "În ce domenii să investim în criză? Să știți că această întrebare este foarte bună. Vă spun și din ce cauză: criza a scos la iveală niște lucruri bune, în toate marea de rău care se întâmplă. Uitați-vă ce evoluție fantastică o are e-commerce-ul. Poate fi un business în care puteți să investiți", a spus Rogojinaru. Acesta a recomandat firmelor să investească în alte trei mari domenii, finanțate puternic de la Bruxelles. "O altă rugăminte către cei care sunt sub o formă sau alta legați de mediul economic: uitați-vă către cele trei direcții date de către Comisia Europeană: artificial intelligence, robotics, tot ce înseamnă partea aceasta de inteligență artificială, partea de green energy și partea de economie circulară. Acestea sunt direcțiile pentru care vom avea extraordinar de mulți bani și sper din tot sufletul ca firmele românești să aibă capacitatea, încă din 2021, să putem să accesăm bani pentru aceste domenii", a mai spus secretarul de stat.
Casele de marcat inteligete vor fi conectate abia anul viitor
Procesul de conectare a caselor de marcat inteligente la servere dedicate se va finaliza în prima parte a anului viitor, în timp ce proiectul de implementare a facturii electronice cu număr unic de înregistrare se va încheia la finele anului 2021 - începutul lui 2022, a anunțat, joi, la prima ediție a evenimentului Ziua Națională a Comerțului Electronic, Sebastian Burduja, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice (MFP). "Avem câteva procese pornite la nivelul ministerului, la nivelul ANAF mai ales, și aș menționa aici doar conectarea caselor de marcat inteligente la servere, la un soft care a început să proceseze deja aceste date. Este un proces pornit după ani îndelungi de așteptare, cu situații pe care le cunoașteți foarte bine, în care existau comercianți sancționați sau pasibili de amendă, deși, pe de o parte, nu aveau de unde să-și cumpere astfel de case de marcat, pe de altă parte și dacă le aveau, acele date nu plecau nicăieri. Deci, într-un timp record s-a reușit identificarea serverelor pentru prelucrarea acestor date și stocarea lor, respectiv softul pentru transmiterea efectivă a datelor și, într-o etapă ulterioară, vom avea și soluții avansate de analiză. Cu certitudine vom vedea primele efecte anul viitor. Avem previzionat să încheiem acest proces în prima parte anului viitor. Inițial, ne-am propus un calendar prin care am fi încheiat anul acesta, dar în practică, așa cum se întâmplă de multe ori, dai de diverse probleme și probabil că va trebui să extindem acest calendar (...) Odată ce vom putea adopta soluții IT bazate pe Inteligență Artificială, pe soluții avansate, veți vedea și o țintire mult mai precisă a acelor agenți care fie recurg la evaziune, fie au diverse alte mecanisme prin care eludează plata taxelor și a impozitelor", a precizat Burduja. Oficialul MFP a menționat, în același timp, măsura privind implementarea facturii electronice cu număr unic de înregistrare, ce ar putea avea termen de finalizare începutul anului 2022. "O altă măsură este celebra factură electronică cu număr de înregistrare unic, sistem adoptat deja în state precum Italia, dar și în America Latină, state cu evaziune pe TVA la un nivel foarte ridicat. Aceste state au reuși ca prin adoptarea acestor soluții relativ simple, într-un termen de 6 luni - un an de zile, să scoată la lumină miliarde și miliarde de euro, resurse adiționale la bugetul de stat. Este un proiect important, discuțiile sunt destul de avansate cu diverși posibili furnizori de soluții și cred că în 2021 avem șanse să demarăm și acest proiect cu orizont de finalizare 2021, final de an, 2022, în prima parte a anului", a apreciat secretarul de stat în MFP.
BCR estimează o contracție de 4,7% a economiei românești
România ar putea înregistra o contracție de 4,7% a economiei în acest an și o creștere cu 3,9% în 2021 a declarat, joi, Ciprian Dascălu, economist șef și director de cercetare la Banca Comercială Română.
"Folosind (...) și modelele noastre clasice estimăm pentru acest an, practic din martie avem această estimare, de -4,7%. Atunci în martie eram priviți ca fiind printre cei mai optimiști în perspectiva prognozelor. Consensul pieței era undeva spre -8%. Era oarecum divergent și față de prognoza oficială. Dacă ne amintim, atunci era -1,9%. Între timp și prognoza oficială s-a mai ajustat către prognoza noastră și consensul pieței a început să conveargă spre prognoza noastră. Acum e undeva la -5,2%. Este destul de greu să ne dăm seama de cum va fi influențată economia de ultimele evenimente. E puțin probabil să avem o carantinare totală. Dacă ne uităm ca și evoluție a acestui nou val, ne uităm la țări din regiune care oarecum s-au confruntat cu ceva timp înaintea noastră, cu 3 săptămâni înaintea noastră, chiar lună, cu o răbufnire a numărului de infectări și dacă ne uităm deja Cehia și Slovacia sunt de mai bine de o săptămână în stare de urgență, dar nu au închis economia. Deci, nu ne așteptăm să vedem din nou un lockdown", a spus Ciprian Dascălu, în cadrul unui întâlniri online cu presa pe tema perspectivelor macroeconomice în condiții de incertitudine ridicată. El a menționat că pentru anul viitor creșterea economică va depinde foarte mult și de modul în care va arăta politica fiscală. "Presupunând că nu vom mai avea un lockdown, prognoza noastră pentru anul viitor este o creștere de 3,9%. Pe termen mediu și lung suntem ceva mai optimiști și am inclus în prognoza noastră și fondurile europene suplimentare din programul de revenire. Considerând un multiplicator relativ modest asupra creșterii economice a investițiilor publice în general tot ajungem cu creșterea pe orizontul 2024 spre 5%. Pe termen scurt, ce putem vedea din indicatorii de încredere, per total economie s-a recuperat undeva la 60% din recul", a afirmat Ciprian Dascălu. El a precizat că, în contextul de incertitudine, banca a realizat un indice construit printre altele pe date despre piața forței de muncă, consumul de electricitate, consumul de gaze naturale, volumul tranzacțiilor cu cardurile BCR și indicii de mobilitate Google.
YouTube interzice dezinformarea referitoare la vaccinuri
YouTube, parte a grupului Alphabet, a anunțat miercuri că va elimina video-urile care conțin dezinformări legate de vaccinurile pentru Covid-19, extinzând regulile existente referitoare la teoriile false și conspirațiile legate de pandemie, transmite Reuters. Platforma de video-uri a arătat că va interzice orice fel de conținut privind vaccinurile pentru Covid-19 care contrazic consensul autorităților locale din domeniul sănătății sau al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Potrivit unei postări pe blog, YouTube va elimina și afirmațiile că vaccinul va omorî oameni sau că va provoca infertilitate, sau că vor fi implantate microcipuri în oamenii care vor fi vaccinați. Un purtător de cuvânt al YouTube a spus că discuțiile generale legate de ”îngrijorări cu caracter general” referitoare la vaccin vor rămâne pe platformă. YouTube a informat că deja elimină conținut care contestă existența sau transmiterea Covid-19, promovează metode de tratament nedovedite medical, care descurajează oamenii că solicite ajutor medical sau care contestă în mod explicit recomandările autorităților din domeniul sănătății privind auto-izolarea sau distanțarea socială. Teoriile conspirației și dezinformarea despre vaccinurile pentru noul coronavirus au proliferat pe rețelele de socializare în timpul pandemiei, inclusiv prin intermediul unor personalități anti-vaccin de pe YouTube și prin videoclipuri virale distribuite pe mai multe platforme.
Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 2,10%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas joi la 2,10%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni s-a menținut la rândul său la 2,12%. Pe 5 august, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Afacerile din domeniul serviciilor au intrat la apă cu o treime
Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut în primele opt luni față de perioada similară din 2019 ca serie brută cu 34%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 34,6%, a informat joi Institutul Național de Statistică (INS). ”Activitatea de servicii de piață prestate populației, serie brută, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2020 a înregistrat o cifră de afaceri cu 34% mai mică comparativ cu perioada 1 ianuarie - 31 august 2019, influențată de reducerea cifrei de afaceri la: activitățile agențiilor turistice și tur-operatorilor (-48,6%), activitățile de jocuri de noroc și alte activități recreative (-37,8%), activitățile hotelurilor și restaurantelor (-31%), activitățile de spălare și curățare (uscată) a articolelor textile și a produselor din blană (-23,8%) și serviciile de coafură și alte activități de înfrumusețare (-15%)”, arată datele INS. Activitatea de servicii de piață prestate populației, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în primele opt luni, a înregistrat o cifră de afaceri cu 34,6% mai mică față de aceeași perioadă din 2019.
