Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Consiliul Concurenței investighează piața de distribuție a jocurilor video pentru console PlayStation

Ziarul de Vrancea
28 mai 2023 676 vizualizări

Consiliul Concurenței investighează piața de distribuție a jocurilor video pentru console PlayStation, suspectând Sony Interactive Entertainment Europe Limited și subsidiarele sale de o posibilă încălcare a regulilor de concurență

Consiliul Concurenței a anunțat luni că a declanșat o investigație privind o posibilă încălcare a regulilor de concurență de către Sony Interactive Entertainment Europe Limited și subsidiarele sale, Sony Interactive Entertainment Network Europe Limited și Sony Interactive Entertainment Direct Europe Limited – denumite împreună Sony – pe piața de distribuție a jocurilor video pentru console PlayStation.

”Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind o posibilă încălcare a regulilor de concurență de către Sony Interactive Entertainment Europe Limited și subsidiarele sale, Sony Interactive Entertainment Network Europe Limited și Sony Interactive Entertainment Direct Europe Limited – denumite împreună Sony – pe piața de distribuție a jocurilor video pentru console PlayStation. Autoritatea de concurență are indicii că Sony ar fi abuzat de poziția sa dominantă pe piața consolelor de jocuri video atât prin vânzarea online a jocurilor video compatibile cu consolele PlayStation, exclusiv, prin intermediul platformei PlayStation Store, cât și prin interzicerea comercializării codurilor de activare pentru jocuri video compatibile cu consolele PlayStation de către distribuitorii concurenți”, anunță autoritatea de concurență.

Prin aceste practici, s-ar fi redus opțiunile de achiziție a jocurilor video compatibile PlayStation, ceea ce ar fi dus la creșterea prețurilor pentru jocurile video pentru acest tip de console. Un alt afect al acestor practici îl reprezintă și descurajarea studiourilor din România de a dezvolta jocuri video compatibile cu PlayStation.

Consolele marca PlayStation ale lui Sony sunt preferate de jucătorii români, potrivit informațiilor publice, în România existând aproximativ 1,3 milioane de utilizatori de jocuri video pe console și 127 de studiouri de dezvoltare a jocurilor video care ar fi afectate de această posibilă practică anticoncurențială a Sony.

În cadrul acestei investigații, Consiliul Concurenței a efectuat inspecții la sediile Sony din Europa pentru a strânge informații și probe.

Inspecțiile sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale analizate. Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunțare în ceea ce privește vinovăția companiilor.

Femeile din UE câștigă, în medie, cu 12,7% mai puțin decât bărbații

u în domeniul managerial, femeile se confruntă cu un dezavantaj semnificativ față de bărbați, câștigând cu 23% mai puțin

O femeie din Uniunea Europeană obține, în medie, pe oră, un salariu cu aproximativ 12,7% mai mic decât cel al unui bărbat, conform statisticilor furnizate de Eurostat. Femeile au fost adesea remunerate în mod inegal în comparație cu bărbații pentru aceeași muncă sau muncă de aceeași valoare, iar discrepanțele salariale de gen au reprezentat o problemă amplu discutată, spune Claudia Sofianu, partener, liderul departamentului de Impozit pe venit si contribuții sociale, EY România. ”Directiva (UE) 2023/970 din 10 mai 2023 reprezintă o inițiativă majoră adoptată de Parlamentul European și de către Consiliu în cadrul eforturilor de combatere a inegalităților de gen. Conform statisticilor furnizate de Eurostat, observăm că o femeie din Uniunea Europeană obține, în medie, pe oră un salariu cu aproximativ 12,7% mai mic decât cel al unui bărbat. Scopul acestei noi reglementări europene este de a consolida aplicarea principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru muncă de aceeași valoare între femei și bărbați. Prin intermediul unor mecanisme de transparență salarială și prin asigurarea conformității cu legea, această directivă are potențialul de a provoca transformări semnificative în societatea noastră”, spune Claudia Sofianu, partener, liderul departamentului de Impozit pe venit si contribuții sociale, EY România. Obiectivele noului act european sunt eliminarea disparităților salariale și promovarea justiției sociale. Misiunea directivei constă în asigurarea aplicării eficiente a principiului egalității de remunerare în Uniunea Europeană, în conformitate cu valorile fundamentale ale drepturilor omului și egalității de gen, acțiune ce este parte integrată din Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite. Datele actuale furnizate de Eurostat evidențiază discrepanțe notabile în sectorul financiar din Uniunea Europeană, cu procente de 34% în cazul Lituaniei (cel mai ridicat) și 32% în cazul României. Realizând o analiză sectorială, se constată că România înregistrează cele mai mici diferențe în sectoarele de electricitate și gaz (2,1%), în timp ce în domeniile profesionale și științifice există cifre negative, însemnând că femeile câștigă, în medie, cu 0,2% mai mult pe oră decât bărbații. Principalele prevederi ale directivei includ cerințe referitoare la transparența salarială și raportarea datelor de gen, protecția angajaților împotriva discriminării salariale, precum și promovarea schimbului de bune practici între angajatori și sindicate. Aceste măsuri au ca scop obținerea unei mai mari clarități și responsabilități în ceea ce privește remunerația, identificarea inechităților salariale și stabilirea unor măsuri adecvate pentru corectarea lor. ”Din perspectivă legislativă, este important de menționat că statele membre trebuie să pună în aplicare această directivă până la data de 7 iunie 2026. În urma implementării, angajatorii vor fi obligați să asigure transparența salarială, să raporteze datele salariale și să elimine orice formă de discriminare salarială între femei și bărbați. Acest lucru presupune că angajatorii vor trebui să ofere informații clare și accesibile cu privire la criteriile de stabilire a remunerației, astfel încât angajații să poată verifica dacă primesc o remunerație egală pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. În plus, Directiva impune companiilor să analizeze și să identifice eventualele disparități salariale și să ia măsuri pentru a le elimina”, spune reprezentantul EY.

Comerțul internațional cu servicii al României s-a diversificat în 2022

u excedentul realizat cu țările din afara UE a crescut la 45%

Comerțul internațional cu servicii al României s-a diversificat în 2022, excedentul realizat cu țările din afara Uniunii Europene a crescut la 45% din total, de la 33% în 2021, apropiindu-se de excedentul realizat în zona euro, potrivit analizei "Macroeconomia en detail", realizat de Alpha Bank. "În întreaga perioadă de după 2019, comerțul internațional cu servicii a fost o sursă importantă de venituri în valută pentru țările din regiune. Balanța comerțului internațional cu servicii a fost excedentară - exporturile de servicii depășind importurile de servicii. În 2022, în plus, toate țările din regiune au realizat excedente cu toate grupele mari de parteneri comerciali (zona euro, UE fără zona euro și extra UE). Dar evoluțiile față de 2021 au fost diferite. În România, excedentul raportat la PIB, realizat în 2022 a crescut la 4,4% de la 3,9% în 2021 revenind la nivelul din 2020. Excedentul raportat la PIB în Cehia a scăzut la minimumul perioadei (1,3%), în Polonia a atins maximumul perioadei (5,6%) iar în Ungaria surplusul a revenit aproape de nivelul din 2019. Creșterea excedentului s-a datorat în principal comerțului cu țări din afara UE (extra UE). Comerțul internațional cu servicii al României s-a diversificat în 2022, excedentul realizat cu țările din afara UE (extra UE) a crescut la 45% din total de la 33% în 2021, apropiindu-se de excedentul realizat în zona euro, care tradițional era majoritar și expunea excesiv România la ciclul economic din această zonă. În Polonia, Ungaria și Cehia extra UE este partenerul comercial principal care aduce 50%, 69% și 60% din întregul excedent al balanței comerciale cu servicii, dar doar în Polonia, excedentul realizat cu acest partener a crescut față de 2021", se arată în analiza menționată. Pe categorii de servicii modificări notabile față de 2021 s-au înregistrat în turism, transport, telecomunicații și IT. Conform sursei citate, în România creșterea excedentului balanței turismului cu extra UE (de la 0,1% în PIB în 2021 la 0,5% din PIB în 2022) a compensat parte din creșterea deficitului cu zona euro. Pe total, deficitul balanței turismului din 2022 a ajuns la nivelul de dinaintea pandemiei datorită reluării călătoriilor vizitatorilor români către zona euro după eliminarea restricțiilor de mobilitate impuse de pandemie. În Cehia deficitul balanței turismului s-a echilibrat, deficitul balanței turismului cu UE fiind compensat de excedentul cu extra UE. În Polonia și Ungaria per total excedentul balanței turismului a crescut cu cât a crescut excedentul balanței turismului cu extra UE, în Ungaria de la 1,5% din PIB în 2021 la 1,8% din PIB în 2022, iar în Polonia de la 0,5% din PIB în 2021 la 1% din PIB în 2022.

Un ministru  francez amenință cu ”interzicerea” Twitter în UE

Twitter ”va fi interzis” în Uniunea Europeană (UE) în cazul în care încalcă reglementările, după ce rețeaua de socializare a lui Elon Musk a ieșit sâmbătă din Codul european al bunelor practici împotriva dezinformării online, amenință luni ministrul francez delegat însărcinat cu domeniul Digital, Jean-Noël Barrot, care și-a exprimat totodată îngrijorarea față de o viitoare reglementare europeană ”excesivă” în domeniul Inteligenței Artificiale (IA), relatează AFP. ”Twitter, dacă nu se conformează regulilor noastre, va fi interzis, în caz de recidivă, în Uniunea Europeană”, a subliniat la postul Franceinfo ministrul. Această declarație intervine după ieșirea oficială a Twitter din Codul bunelor practici al UE împotriva dezinformării online, anunțată sâmbătă de către comisarul francez însărcinat cu Industria Thierry Breton. Breton a subliniat, într-un tweet, că rețeaua de socializare condusă de către miliardarul Elon Musk este obligată legal să respecte reglementările europene. ”Twitter joacă un rol important în dezbaterea publică, dar nu ne putem asuma riscul ca o rețea de socializare ca Twitter să se lase luată ostatică de susținători ai dezinformării și, prin aceasta, dezbaterea noastră publică, democrația noastră să fie afectate”, a subliniat Jean-Noël Barrot. ”Acesta este motivul pentru care am stabilit reguli clare și trebuie ca twitter să se conformeze”, a insistat el. Întrebat despre o viitoare reglementare europeană în domeniul inteligenței artificiale - IA Act -, aflată în prezent în dezbatere, ministrul francez a recunoscut necesitatea ”stabilirii unui cadru” de dezvoltare ai IA, însă a criticat poziția Parlamentului European (PE), care riscă ”să scoată UE din istoria tehnologiei”. ”În acest stadiu, poziția PE este excesivă, pentru că ea impune audituri obligatorii, obligații în domeniul transparenței excesive în acest tip de modele”, ca ChatGPT, estimează el. Aceste tipuri de IA ”fac obiectul unei curse frenetice în care nu trebuie să ne lăsăm devansați. Altfel ne închidem în decenii de subjugare și dependență tehnologică”, a avertizat el, îndemnând la ”investiții” în acest domeniu.

Managerii estimează o creștere a prețurilor în industrie, construcții și comerț

Managerii români estimează, pentru următoarele trei luni, o creștere a prețurilor în industria prelucrătoare, construcții și comerțul cu amănuntul, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). În cadrul anchetei de conjunctură din luna mai 2023, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creștere moderată a volumului producției (sold conjunctural plus 7%). Referitor la numărul de salariați se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de plus 2%. Pentru prețurile produselor industriale se prognozează creștere în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 16%). Potrivit estimărilor din luna mai 2023, în activitatea de construcții se va înregistra pentru următoarele trei luni creștere a volumului producției (sold conjunctural plus 28%). Managerii estimează creștere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural plus 12%). În ceea ce privește prețurile lucrărilor de construcții se preconizează creștere a acestora (sold conjunctural plus 34 %). În sectorul comerț cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni tendință de creștere a activității economice (sold conjunctural plus 20%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unitățile comerciale va înregistra creștere moderată (sold conjunctural plus 11%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creștere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural plus 12%). Managerii societăților comerciale estimează creștere a prețurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural plus 24%). Potrivit estimărilor din luna mai 2023, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 10%). Se estimează relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural plus 3%). Conform opiniei managerilor, prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor avea tendință de creștere moderată (sold conjunctural plus 10%).

BNR lansează monede cu tema 175 de ani de la Revoluția din 1848

Banca Națională a României va lansa în circuitul numismatic, începând de luni, o monedă din aur și o monedă din argint cu tema 175 de ani de la Revoluția Română din 1848, conform unui comunicat al băncii. Aversul monedei din aur redă monumentul Eroilor Pompieri din București, stema României, inscripția "ROMANIA" în arc de cerc, valoarea nominală "100 LEI" și anul de emisiune "2023". Aversul monedei din argint redă monumentul Eroilor Pompieri din București, stema României, inscripția "ROMANIA" în arc de cerc, valoarea nominală "10 LEI" și anul de emisiune "2023". Reversul comun al monedelor din aur și argint prezintă portretele și numele revoluționarilor pașoptiști Avram Iancu, Nicolae Bălcescu și Mihail Kogălniceanu și inscripțiile "REVOLUTIA ROMANA" și "1848". Monedele din aur și argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoțite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză și franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central. Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese, iar pentru moneda din argint este de 5.000 piese. Prețul de vânzare pentru moneda din aur este de 3.100,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate, iar pentru moneda din argint este de 490,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate.

Existența portului USB-C, confirmată de de prototipurile de iPhone 15

Porturile USB-C și alte informații neoficiale despre seria iPhone 15 par a fi confirmate de prototipurile descoperite și analizate de o publicație americană. MacRumors, publicație specializată în tot ceea ce înseamnă Apple, a intrat în posesia unor prototipuri ale celor patru modele care vor compune seria de smartphone-uri iPhone 15. Prototipurile, deși nu sunt funcționale, reușesc să demonstreze abordarea pe care Apple a ales-o în cazul acestei serii în ceea ce privește exteriorul telefoanelor pe care le va lansa anul acesta. Cel mai important lucru pe care aceste prototipuri reușesc să-l confirme este existența portului USB-C. Acesta va fi prezent pe toate cele patru modele ale seriei. Se pare că vor exista unele diferențe în ceea ce privește implementarea USB-C. Modelele mai scumpe vor beneficia de o conexiune de date mai rapid, însă, important este că toate versiunile se vor încărca folosind răspânditul standard USB-C. În rest, cu excepția rotunjirii mai pronunțate a marginilor, deosebirile de design dintre iPhone 15 și seria de anul trecut sunt foarte mici, ceea ce arată că noua serie va fi update minor.

Brexitul a adus o treime din scumpirea alimentelor în UK din 2019 încoace

O treime din creșterea prețurilor alimentelor plătite de gospodăriile din Marea Britanie începând din 2019 a fost determinată de Brexit, fiind echivalentul a aproximativ 250 de lire sterline (316 dolari) pentru o gospodărie, potrivit cercetătorilor de la London School of Economics și alte universități, transmite Reuters. Marea Britanie se luptă cu inflația de mai bine de un an, parțial determinată de cea mai mare rată de creștere a prețurilor alimentelor din 1977, prețurile alimentelor urcând cu peste 19% în ultimul an. Deși Londra și Bruxelles-ul au un acord care permite în mare măsură comerțul cu mărfuri fără tarife, barierele în calea exporturilor și importurilor sub formă de documente, cunoscute sub numele de bariere netarifare, au cauzat întârzieri și costuri mai mari. Studiul Centrului de Performanță Economică (CEP) a comparat modificările prețurilor la produsele alimentare importate din Uniunea Europeană cu prețurile alimentelor din alte regiuni. Înainte de Brexit, aceste produse au avut tendințe de preț similare, dar, după Brexit, a existat o creștere relativă pentru produsele mai expuse importurilor din UE, tendință care a continuat până în 2023. Studiul a constatat că, între ianuarie 2022 și martie 2023, prețul produselor alimentare care au fost expuse Brexit-ului a crescut cu aproximativ 3,5 puncte procentuale mai mult decât cele care nu au fost expuse.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.