MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Companiile Antibiotice şi Premier Energy intră în calculul indicelui BET
Începând de ieri, 20 companii care fac parte din indicii BET, BET-TR şi BET-TRN
Indicele BET, indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), va avea în componenţa sa, începând de luni, două noi companii., producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi (ATB) şi compania energetică Premier Energy (PE). ”Începând de astăzi, 23 septembrie, indicele BET, indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) va avea în componenţa sa, două noi companii. Este vorba despre Antibiotice Iaşi (ATB) şi Premier Energy (PE)”, anunţă Bursa. Cu o bogată istorie şi experienţă în producerea de medicamente, de peste şapte decenii, Antibiotice este principalul producător român de medicamente generice şi este o companie prezentă pe piaţa de capital de peste 27 de ani, dezvoltarea sa fiind în strânsă legătură cu parcursul său la BVB, având în vedere că este una dintre primele companii listate la bursă. Pe de altă parte, Premier Energy, furnizor şi distribuitor de gaze naturale, precum şi producător, echilibrator,furnizor şi distribuitor de electricitate, s-a listat la BVB, în luna mai a acestui an, în urma celui mai mare IPO derulat de o companie antreprenorială în ultimii 5 ani. Începând cu 23 septembrie 2024, cele 20 companii care fac parte din indicii BET, BET-TR şi BET-TRN sunt: Antiobiotice (ATB), Aquila Part Prod Com (AQ), Banca Transilvania (TLV), BRD - Groupe Societe Generale (BRD), DIGI Communications (DIGI), Electrica (EL), Fondul Proprietatea (FP), Hidroelectrica (H2O), MedLife (M), OMV Petrom (SNP), Nuclearelectrica (SNN), One United Properties (ONE), Premier Enery (PE), Purcari Wineries (WINE), Romgaz (SNG), Sphera Franchise Group (SFG), TeraPlast (TRP), Transgaz (TGN), Transelectrica (TEL) şi Transport Trade Services (TTS). “Prezenţa Antibiotice în componenţa indicelui BET este un moment important şi suntem mândri că facem parte din etalonul primelor 20 de companii considerate cele mai performante de pe piaţa românească de capital. Îmbunătăţirea semnificativă a veniturilor, un profit record pe care l-am înregistrat în anul 2023, parteneriatele de afaceri consolidate pe care le avem în peste 70 de ţări din întreaga lume, alături de investiţii robuste finanţate atât din surse proprii, cât şi din atragerea de fonduri nerambursabile, sunt repere importante care ne arată că planul nostru de business «The Future Together» ne-a aşezat pe o traiectorie ascendentă, de dezvoltare sustenabilă. În ultimul an, valoarea acţiunii ATB a înregistrat o creştere record, multiplicându-se de aproape 3 ori, fiind astfel printre cele mai performante de la BVB. Evoluţia bursieră accelerată vine pe fondul planurilor de investiţii în perspectiva anului 2030 şi al datelor financiare înregistrate în 2023. Ne propunem ca şi pe viitor să menţinem în mod constant atenţia şi încrederea investitorilor prin practici de afaceri responsabile, transparenţă, etică şi integritate care să conducă la o creştere semnificativă şi sustenabilă a afacerii Antibiotice, cu un impact pozitiv şi de durată, asupra tuturor stakeholderilor noştri”, a declarat Ioan Nani, CEO Antibiotice. Odată cu includerea în indicele BET, cele două companii sunt incluse şi în variantele de randament total brut şi net ale acestuia, respectiv în indicii BET-TR şi BET-TRN.
Numărul insolvențelor este în creștere
În primul semestru, s-au deschis 3.684 proceduri noi de insolvenţă, în creştere cu 8,32% faţă de anul trecut. Prelungirea războiului din Ucraina şi începerea conflictului din Israel pun o şi mai mare presiune pe economia globală
În primul semestru al anului, s-au deschis 3.684 proceduri noi de insolvenţă, în creştere cu 8,32% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut, arată un studiu Coface. Potrivit studiului, contextul economic şi geopolitic internaţional rămâne unul complicat, astfel încât prelungirea războiului din Ucraina dar şi începerea conflictului din Israel pun o şi mai mare presiune pe economia globală. Pentru a doua parte a anului 2024 compania se aşteaptă la o deteriorare a mediului de afaceri, ceea ce va conduce la o creştere a numărului incidentelor de plată şi a insolvenţelor. ”Cel mai recent studiu Coface România arată că în S1 2024 s-au deschis 3.684 proceduri noi de insolvenţă, în creştere cu 8,32% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut. Se observă şi o deteriorare a comportamentului de plată în rândurile companiilor, numărul incidentelor de plată fiind cu 29% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023”, arată compania. Datele indică, totodată, o creştere cu 73% a numărului de insolvenţe la nivelul companiilor cu cifră de afaceri de peste 5 milioane euro, faţă de acelaşi interval din 2023. ”Contextul economic şi geopolitic internaţional rămâne unul complicat: prelungirea războiului din Ucraina dar şi începerea conflictului din Israel pun o şi mai mare presiune pe economia globală. În acest context, România a avut o creştere economică de doar 1,5%, în termeni reali, în primul semestru al anului 2024 faţă de primul semestru al anului 2023”, mai arată studiul. Execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat după primele şase luni ale anului 2024 cu un deficit de 3,6% din PIB, comparativ cu 2,32% din PIB în aceeaşi perioadă din 2023. În primul semestru din 2024 cheltuielile bugetului general consolidat au crescut cu 21,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, ajungând la 339,17 miliarde lei, în timp ce veniturile au crescut cu 13,5% ajungând la 275,5 miliarde lei. Acest deficit bugetar mare a condus la creşterea datoriei publice care a depăşit nivelul de 52% din PIB, fapt îngrijorător ţinând cont de creşterea marginală a PIB-ului. Cele mai multe companii care au intrat în insolvenţă în primul semestru al anului curent activează în Comerţul cu ridicata şi amănuntul (986), Construcţii (766) şi Industria prelucrătoare (437) reprezentând 60% din numărul total de insolvenţe deschise. Se observă o tendinţă de creştere şi în rândurile insolvenţelor companiilor mari şi anume Â73% insolvenţe (companii cu cifră de afaceri de peste 5 milioane euro) şi un număr dublu de insolvenţe (companii cu cifră de afaceri cuprinsă între 0,5 şi 5 milioane euro) comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, s-a raportat o creştere constantă a numărului de insolvenţe în ultimii 6 ani, cu aproximativ 15,2% mai mare în S1 2023 comparativ cu S1 2019. “Deşi mediul de afaceri din România a reintrat uşor în normalitatea pre COVID-19, nu este lipsit de provocări precum deficitul bugetar mare, conflictele militare, dar şi încercarea principalelor bănci centrale de a reduce dobânzile de politică monetară (SUA, UE) menţinând totodată un trend descrescător al inflaţiei. Pentru a doua parte a anului 2024 ne aşteptăm la o deteriorare a mediului de afaceri ceea ce va conduce la o creştere a numărului incidentelor de plată şi a insolvenţelor. Această evoluţie poate fi observată şi în alte state, spre exemplu in Germania unde numărul insolvenţelor deschise în prima parte a anului 2024 a ajuns la maximul ultimilor 8 ani. Pe acest fond, companiile trebuie să-şi ia măsuri de protejare a afacerilor. Ca furnizor de servicii integrate de management al riscului de credit comercial sprijinim business-urile, pas cu pas, pentru a-şi securiza cash flow-ul,” a declarat Alina Popa, country manager Coface România.
Dragan (Ministerul Energiei): Fără energie nu se poate IT&C
Sectorul energetic nu poate progresa fără digitalizare şi automatizare, iar situaţia este reciprocă în domeniu, adică fără energie nu se poate IT&C şi fără IT&C nu cred că se mai poate energie, a declarat, luni, în cadrul conferinţei Focus Energetic, Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei. "Este foarte clar că fără tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor nu putem să ne atingem progresele pe care ni le dorim şi în ritmul pe care ni l-am impus. Este clar că fără digitalizare şi automatizare nu avem cum să răspundem nevoilor şi solicitărilor de astăzi, de la calculatoare, la telefoane mobile, până la prosumatori şi inteligenţa artificială. Totul se învârte în jurul acestei industrii a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Este adevărat că situaţia este reciprocă în acest domeniu. Fără energie nu se poate IT&C, iar fără IT&C nu cred că se mai poate energie. În ziua de astăzi, cu toţii - de la autorităţi, companii, asociaţii, specialişti, ne dorim acelaşi lucru. În sectorul energetic, care traversează poate cea mai interesantă perioadă sau tumultuoasă perioadă, respectiv tranziţia energetică, ne dorim cu siguranţă o energie sigură, curată şi la preţuri accesibile. Sunt convins că le putem avea pe toate. Dar, aşa cum spuneam, fără tehnologii digitale în acest moment, în această etapă de dezvoltare, nu cred că se poate şi transformarea digitală a societăţii şi economiei. Mă refer în special la costurile tehnologizărilor şi ale modernizărilor din sectorul energetic, de la producători, transportatori, distribuitori, furnizori şi, de ce nu, în ultimă instanţă, chiar consumatori finali sau prosumatori", a afirmat Drăgan. În viziunea reprezentantului Ministerului Energiei, securitatea cibernetică are o importanţă deosebită pe măsură ce atacurile cibernetice devin tot mai sofisticate şi mai costisitoare. "Conform estimărilor Comisiei Europene, costul anual al criminalităţii cibernetice asupra economiei globale a fost, în anul 2020, de 5,5 trilioane de euro, dublu faţă de anul 2015, iar trendul este în continuă creştere. Potrivit celor mai recente date ale Agenţiei Europene pentru Securitate Cibernetică, cererea mare de ransomware a crescut de la 13 milioane de euro în 2019 la 62 de milioane de euro, iar răscumpărarea medie plătită a crescut de la 71.000 euro la 150.000 euro, în 2022. Se estimează că, în 2021, aceste atacuri au produs daune în valoare de 18 miliarde de euro, de 57 de ori mai mult decât în 2015. Aş putea spune că România se află într-o stare bună din acest punct de vedere. Investiţii majore sunt făcute de către toţi actorii din piaţa de energie şi, conform raportului Comisiei Europene lansat în august 2024 referitor la digital, mai avem de de lucru aici ca să ajungem printre ţările care se află pe primele poziţii", a subliniat oficialul.
SUA acordă 3 miliarde de dolari pentru sectorul producţiei de baterii
Departamentul pentru Energie al SUA intenţionează să acorde 3 miliarde de dolari pentru 25 de proiecte din sectorul producţiei de baterii pentru vehicule electrice din 14 state federale, în timp ce administraţia Biden lucrează pentru a îndepărta lanţul de aprovizionare din China, transmite Reuters. Proiectele vor creşte producţia internă de baterii şi materiale avansate pentru baterii şi urmează adoptării regulilor SUA privind creditele fiscale pentru vehicule electrice pentru a muta producţia de baterii şi mineralele esenţiale din China. Fondurile finanţează procesarea mineralor critice pentru baterii, realizarea de componente, fabricarea bateriilor şi reciclarea şi vor genera investiţii totale de 16 miliarde de dolari pentru proiecte şi vor sprijini 12.000 de locuri de muncă în producţie şi construcţii, a spus departamentul. ”Securitatea minerală este esenţială pentru securitatea climei. Acest lucru ne face să conducem următoarea generaţie de tehnologii de baterii – de la stare solidă la alte noi chimii, a spus consilierul pentru climă al Casei Albe, Ali Zaidi.
Autoritatea de reglementare investighează ultimele luni ale Credit Suisse
Autoritatea de reglementare elveţiană a pieţelor financiare, FINMA, a ordonat un audit al gestionării de către Credit Suisse a evenimentelor care au dus la dispariţia sa în 2023, când banca a fost achiziţionată de rivala sa de multă vreme UBS, a informat duminică ziarul elveţian SonntagsZeitung, citat de Reuters. Potrivit ziarului, FINMA analizează cele 15 luni anterioare fuziunii orchestrate de stat, din martie anul trecut, pentru care aproape o duzină de angajaţi actuali sau foşti ai celor două bănci au fost intervievaţi. Pentru a efectua auditul managementului crizei la Credit Suisse, FINMA a angajat firma de avocatură Wenger Plattner, care a condus interviurile, relatează ziarul. Această numire a urmat unui ordin ”secret” emis de FINMA în septembrie 2023 prin care a informat băncile că doreşte să revizuiască modul în care Credit Suisse a gestionat criza. Interviurile cu personalul ar trebui să arate dacă autorităţile au fost induse în eroare de conducerea de atunci a Credit Suisse. FINMA şi Wenger Plattner, Ministerul de Finanţe elveţian şi Banca Naţională Elveţiană nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de comentarii. UBS a refuzat să comenteze.
Ministrul Agriculturii prezent la Consiliul AgriFish
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuţ Barbu, a participat ieri, la Consiliul AgriFish de la Bruxelles, principalele puncte pe ordinea de zi fiind situaţia pieţelor agricole, în special ca urmare a invadării Ucrainei, şi bilanţul celui de-al doilea an de punere în aplicare a planurilor strategice de Politică Agricolă Comună (PAC). Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii, miniştrii vor realiza şi un schimb de opinii cu privire la viitoarele consultări anuale dintre UE şi Regatul Unit referitoare la posibilităţile de pescuit pentru 2025 şi vor discuta o propunere a Comisiei de actualizare a posibilităţilor de pescuit pentru 2024 şi 2025. "Pe baza informaţiilor din partea Comisiei Europene şi a statelor membre, miniştrii agriculturii vor analiza situaţia pieţelor agricole, un subiect recurent pe ordinea de zi a Consiliului. Consiliul va desfăşura o discuţie publică cu privire la al doilea an de punere în aplicare a planurilor strategice de PAC. În cadrul întâlnirii, oficialii europeni vor desfăşura un schimb de opinii cu privire la viitoarele consultări anuale dintre UE şi Regatul Unit despre posibilităţile de pescuit pentru 2025, precum şi în privinţa consultărilor anuale UE-Norvegia şi statele costiere pentru anul următor", se precizează în documentul citat.
General Motors va concedia temporar aproximativ 1.700 de muncitori
General Motors (GM) va concedia temporar 1.695 de lucrători la fabrica sa Fairfax Assembly din Kansas, a anunţat compania într-o notificarere feritoare la ajustarea şi recalificarea lucrătorilor, transmite Reuters. Un purtător de cuvânt al GM, confirmând disponibilizările publicate iniţial de Automotive News, a declarat că prima dintre cele două runde va începe pe 18 noiembrie, afectând temporar 686 de lucrători cu normă întreagă şi eliberând 250 de angajaţi temporari. În cadrul celei de-a doua etape, care va începe pe 12 ianuarie a anului viitor, 759 de lucrători cu normă întreagă vor fi disponibilizaţi temporar, a confirmat purtătorul de cuvânt. În mai, GM a declarat că va întrerupe producţia Cadillac XT4 după ianuarie 2025 în Kansas, ducând la concedieri ale angajaţilor din producţie până la reluarea producţiei la sfârşitul anului 2025, atât pentru Bolt EV, cât şi XT4, pe aceeaşi linie de asamblare.
