MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Comisia Europeană se așteaptă anul acesta la o creștere economică de 7% în România
De asemenea, pentru anul viitor estimează un salt al PIB de 5,1%
PIB-ul României va depăși până la sfârșitul anului nivelurile anterioare pandemiei, preconizându-se că economia României va crește cu 7% în 2021 și cu 5,1% în 2022, relevă datelefăcute publice joi de Comisia Europeană. ”După o redresare puternică în prima jumătate a anului 2021, se estimează că, până la sfârșitul acestui an, PIB-ul României va depăși nivelurile anterioare pandemiei: se preconizează că economia României va crește cu 7% în 2021 și cu 5,1% în 2022”, relevă previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene. Prognoza de inflație pentru 2021 a fost majorată de la 3,2% la 4% Economia UE se redresează în urma recesiunii provocate de pandemie mai rapid decât se preconizase. Pe măsură ce campaniile de vaccinare au progresat, iar restricțiile au început să fie ridicate, creșterea economică s-a reluat în primăvară și a continuat în același ritm toată vara, susținută de redeschiderea economiei. În pofida perioadei tot mai dificile, se preconizează că economia UE va continua să se extindă în perioada analizată, atingând o rată de creștere de 5 % în 2021, de 4,3 % în 2022 și de 2,5 % în 2023. Se preconizează că ratele de creștere pentru zona euro vor fi identice cu cele la nivel de UE în 2021 și 2022 și de 2,4 % în 2023. Această perspectivă depinde în mare măsură de doi factori: evoluția pandemiei de COVID-19 și ritmul în care aprovizionarea se adaptează la redresarea rapidă a cererii în urma redeschiderii economiei. Economia europeană revine pe o traiectorie expansionistă mai rapid decât se preconizase. La aproape 14 % pe an, rata de creștere a PIB-ului în UE în al doilea trimestru al anului 2021 a fost cea mai bună înregistrată vreodată – la fel de mare ca scăderea fără precedent a PIB-ului în aceeași perioadă a anului trecut, în timpul primului val al pandemiei. În al treilea trimestru al anului 2021, economia UE a ajuns din nou la nivelul rezultatelor sale anterioare pandemiei și a trecut de la redresare la expansiune. Se preconizează că cererea internă va continua să stimuleze această expansiune. Ameliorarea situației pe piețele forței de muncă și scăderea preconizată a economisirii ar trebui să contribuie la un ritm susținut al cheltuielilor de consum. Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) începe, de asemenea, să joace un rol important în stimularea investițiilor private și publice. Cu toate acestea, ritmul de creștere se confruntă din nou cu vânturi potrivnice. Blocajele și întreruperile la nivelul aprovizionării globale afectează activitatea din UE, în special în sectorul său de producție, care este foarte integrat. În plus, după ce au scăzut drastic în 2020, prețurile la energie, în special la gazele naturale, au crescut într-un ritm susținut în ultima lună și se situează în prezent cu mult peste nivelurile din perioada anterioară pandemiei. Se preconizează că acest lucru va afecta consumul și investițiile. Situația pe piața forței de muncă ar trebui să continue să se îmbunătățească. Situația de pe piețele forței de muncă din UE a cunoscut ameliorări semnificative datorită relaxării restricțiilor impuse activităților legate de consumatori. În al doilea trimestru al acestui an, economia UE a creat aproximativ 1,5 milioane de noi locuri de muncă, mulți lucrători au ieșit din schemele de păstrare a locurilor de muncă, iar rata șomajului a scăzut. Cu toate acestea, numărul total de angajați din UE se situa în continuare cu 1 % sub nivelul înregistrat înainte de pandemie. De atunci, șomajul a continuat să scadă, iar rata de 6,8 %, înregistrată în UE în luna august a fost cu puțin peste rata înregistrată la sfârșitul anului 2019. Datele publicate după data-limită a previziunilor arată că această rată a continuat să scadă ușor în septembrie. Sondajele efectuate de Comisie în rândul întreprinderilor scot în evidență apariția unor zone de penurie de forță de muncă, în special în sectoarele în care activitatea crește cel mai mult. Cu cât această penurie durează mai mult, cu atât este mai mare riscul să afecteze activitatea și să contribuie la inflație printr-o presiune asupra salariilor. Conform previziunilor, ocuparea forței de muncă în UE va crește cu 0,8 % în acest an, cu 1 % în 2022 și cu 0,6 % în 2023. Se preconizează că, anul viitor, ocuparea forței de muncă va depăși nivelul înregistrat înainte de criză și că, în 2023, va avea caracter expansionist. Potrivit previziunilor, șomajul în UE va scădea de la 7,1 % în acest an la 6,7 % în 2022 și la 6,5 % în 2023. În zona euro, rata șomajului este estimată la 7,9 %, 7,5 % și 7,3 % pe parcursul celor trei ani.
RBL: România nu are nevoie de eliminarea cotei unice
u o escaladare suplimentară a costului muncii pentru angajați și angajatori va duce la o nouă migrare a veniturilor în zona gri/neagră
România are nevoie de creșterea colectării taxelor și impozitelor și descreșterea decalajelor sociale, dar nu eliminarea peste noapte a cotei unice va duce la asta, ci o serie de alte măsuri, susțin reprezentanții Romanian Business Leaders (RBL). Antreprenorii precizează că zilele acestea au aflat că sistemul fiscal de referință după care companiile și-au făcut planurile de dezvoltare pentru anii următori ar putea fi dat complet peste cap. "Da, România are nevoie de creșterea colectării taxelor și impozitelor și descreșterea decalajelor sociale. Dar nu eliminarea peste noapte a cotei unice va duce la asta, ci o serie de alte măsuri, de la evitarea excepțiilor și a scutirilor nefundamentate economic, la regândirea sistemului de contribuții sociale, de la lupta reală cu evaziunea fiscală, la reformarea ANAF prin digitalizare și profesionalizare", se menționează într-un comunicat al celei mai reprezentative organizații a antreprenorilor români transmis joi AGERPRES. Potrivit sursei citate, pentru o țară aflată deja în topul statelor cu cea mai mare impozitare a veniturilor din muncă, o escaladare suplimentară a costului muncii pentru angajați și angajatori va duce la o nouă migrare a veniturilor în zona gri/neagră, la un nou val de emigrare a specialiștilor și la o escaladare a prețurilor în multe domenii, la o scădere a atractivității României pentru orice fel de investiții - toate pe fondul crizei Covid și al crizei generalizate a forței de muncă. "Antreprenorii români încearcă să înțeleagă care e direcția în care se îndreaptă România cu noii căpitani aflați la cârma ei. De câteva luni pendulăm între speranța ieșirii din criză și reîntoarcerea în plină criză pandemică. Trecem de la euforia aprobării unui plan de redresare și reziliență de zeci de miliarde de euro, care ar trebui să modernizeze România, la întoarcerea în instabilitate și impredictibilitate fiscală, cu declarații care ne țin treji noaptea. Suntem într-un yo-yo exasperant", a spus Dragoș Petrescu, președintele Romanian Business Leaders. Reprezentanții organizației afirmă că există patru cuvinte pe care antreprenorii încearcă să le elimine din exprimări, dar care "îi țin noaptea treji", respectiv predictibilitate, stabilitate, transparență și responsabilitate. "Noi înșine facem haz pe seama lor, pentru că atât de mult le-am repetat, că au devenit clișee. Și cu toate acestea, ele reprezintă cele patru lucruri care ne țin noaptea treji, pe noi antreprenorii: predictibilitate, stabilitate, transparență, responsabilitate. Sau mai bine zis lipsa lor", menționează aceștia. Romanian Business Leaders subliniază că trecerea României în 2004 de la cotele progresive la cota unică a fost un câștig extraordinar și un element cheie pentru creșterea economică și socială accelerată din ultimii 17 ani.
Câștigul salarial mediu net a crescut în septembrie cu 30 lei
Câștigul salarial mediu nominal brut a fost 5.732 lei, în luna septembrie 2021, cu 44 lei (plus 0,8%) mai mare decât în luna august 2021, iar câștigul salarial mediu nominal net s-a situat la 3.517 lei, în creștere față de luna precedentă cu 30 lei (plus 0,9%), a anunțat ieri Institutul Național de Statistică. Potrivit INS, valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice), 8.578 lei, iar cele mai mici în hoteluri și restaurante, 1.929 lei. Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5,9%. Indicele câștigului salarial real a fost 99,6% pentru luna septembrie 2021 față de aceeași perioadă a anului precedent. Indicele câștigului salarial real a fost 100,1% pentru luna septembrie 2021 față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 223,0%, la același nivel cu cel înregistrat în luna august 2021. În luna septembrie 2021, comparativ cu august 2021, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut față de luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite sau pentru "Ziua petrolistului"), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (în funcție de contracte/proiecte). Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 14,8% în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, respectiv 12,0% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale; între 3,5% și 8,5% în tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, alte activități industriale n.c.a., fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, tăbăcirea și finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută (cu excepția mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite); între 2,0% și 3,5% în fabricarea produselor din tutun, fabricarea produselor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, depozitare și activități auxiliare pentru transporturi, fabricarea de mobilă, activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice), fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a.
Black Friday 2021: Reduceri de până la 59% la vacanțele pe litoralul românesc
Românii își pot achiziționa sejurul la mare, în stațiunile autohtone, pentru vara 2022 cu reduceri de până la 59%, anunță turoperatorul Litoralulromanesc.ro, lider pe segmentul vacanțelor la Marea Neagră, care subliniază că acestea sunt cele mai mari discounturi din an, pentru că la pachetele deja reduse de Early Booking se calculează și reducerile acordate cu ocazia campaniei de Black Friday. Astfel, în perioada 11-14 noiembrie, românii pot alege din mii de pachete turistice la hotelurile din portofoliul Litoralulromanesc.ro. Tarifele pornesc de la 25 de lei de persoană pentru o noapte de cazare, preț valabil pentru un hotel de două stele din Eforie Nord. Totuși, potrivit datelor Litoralulromanesc.ro, de Black Friday, primele oferte care se epuizează sunt cele în hoteluri de 4 și 5 stele, românii fiind interesați mai ales de pachetele cu servicii all inclusive, în cazul cărora și valoarea discount-ului oferit este substanțială. “În ultimii ani, a devenit o obișnuiță pentru mulți români ca în coșul de cumpărături de Black Friday să adauge și o vacanță. Există un interes ridicat pentru reducerile care se acordă cu acest prilej, de aceea ne așteptăm ca vânzările de vacanțe pentru vara viitoare să fie direct proporționale”, afirmă Ionuț Nedea, CEO Litoralulromanesc.ro. Românii care cumpără sejururi de Black Friday sunt, în general, persoane care își fac planurile de vacanță din timp, mai ales din categoria familiilor cu copii, și care sunt atente la ofertele turistice și vizează hotelurile cu servicii foarte bune și pachete complexe. În egală măsură, sunt turiști care au deja pregătit un buget de vacanță în condițiile în care sejurul rezervat de Black Friday trebuie achitat integral până cel târziu marți, 16 noiembrie. O altă condiție a programului este faptul că sumele achitate sunt nerambursabile.
BNR se așteaptă la o încetinire a activității economice în majoritatea sectoarelor
Banca Națională a României se așteaptă pentru trimestrele III și IV la o încetinire a activității economice în majoritatea sectoarelor economiei, cu excepția celui agricol, conform Raportului asupra inflației din noiembrie. "În trimestrul II al anului 2021, activitatea economică a înregistrat o creștere trimestrială de 1,9%, ușor peste prognoza pe termen scurt formulată în cadrul Raportului precedent. În structură, a surprins contribuția negativă a consumului, ce ar putea fi asociată sectorului agricol, pe fondul amânării perioadei de recoltare. Totodată, trebuie reamintite dificultățile de culegere a datelor statistice în contextul pandemic, care implică și posibile revizuiri viitoare ale seturilor de date. Formarea brută de capital fix a avut o contribuție pozitivă solidă, în principal pe seama echipamentelor IT&C (continuarea procesului de digitalizare), în timp ce exportul net a avut o contribuție negativă relativ diminuată față de trimestrele precedente, ocazionată de frânarea importurilor (atribuită tuturor categoriilor majore de bunuri, cu excepția celor de consum). Comparativ cu prima jumătate a anului 2021, pentru trimestrele III și IV este preconizată o încetinire a activității economice în majoritatea sectoarelor economiei, cu excepția celui agricol. Pe fondul condițiilor climaterice prielnice, producția agricolă vegetală este evaluată a avea o contribuție considerabilă asupra dinamicilor trimestriale ale PIB în a doua jumătate a anului, cel mai mare impact fiind preconizat a fi localizat în III. Totodată, creșterea prețurilor bunurilor energetice ar putea reprezenta, prin canalul majorării costurilor de producție ale companiilor și în condițiile dificultății de substituție a acestor factori de producție, un determinant al încetinirii activității economice față de prima jumătate a anului", se spune în Raport. Conform sursei citate, activitatea economică, în special segmentele HoReCa și cele ale activităților cultural-recreative, este evaluată a fi beneficiat, în primele două luni ale trimestrului III, de relaxarea unui număr important de restricții de mobilitate, pe fondul ameliorării situației medicale. Tot în acest context, se remarcă și un nivel înalt al încrederii agenților economici în lunile iulie și august, indicatorul ESI calculat de DG ECFIN aferent României înregistrând printre cele mai ridicate valori de la debutul pandemiei. În schimb, semnale nefavorabile provin din partea dinamicii producției industriale și a sectorului construcții, pe fondul persistenței sincopelor în lanțurile de aprovizionare (în contextul crizei microcipurilor și al continuării creșterii globale a prețurilor materiilor prime), evaluate a avea un caracter mai persistent decât s-a anticipat inițial.
YouTube va ascunde aprecierile negative
YouTube nu va mai afișa sub clipurile video numărul aprecierilor negative, ci doar al celor pozitive. YouTube a anunțat că va începe să ascundă numărul aprecierilor negative primite de clipurile video și afișate în pagină imediat sub acestea. Funcția propriu-zisă nu va dispărea. Utilizatorii pot în continuare să voteze negativ creațiile care nu le plac, iar creatorii de conținut vor putea vedea în Studio numărul de reacții negative din dreptul fiecărui video. YouTube spune că a decis să ascundă aprecierile negative pentru a promova o relație respectuoasă între utilizatori și creatori și pentru a evita așa-numitele atacuri cu dislike-uri, cu care sunt targetați uneori unii creatori de conținut. Platforma video experimentează de mai mult timp cu ascunderea numărului de dislike-uri. În fapt, creatorii de conținut aveau și până acum opțiunea de a ascunde numărul de dislike-uri la anumite clipuri. Acum, însă, ascunderea numărului aprecierilor negative se va aplica la nivelul întregii platforme, în mod implicit, fără să mai fie doar o opțiune pe care creatorii o pot sau nu folosi.
Acțiunile Rivian au crescut cu peste 26%
Acțiunile Rivian Automotive au crescut cu peste 26% la debutul de miercuri la bursa din New York, conferind companiei o evaluare de 91 de miliarde de dolari, peste evaluările Ford și General Motors, într-una dintre cele mai mari oferte publice inițiale din acest an, transmite CNBC. Rivian a stabilit marți eara prețul acțiunilor din ofertă la 78 de dolari pe unitate, peste intervalul anunbțat, de 72074 dolari pe unitate. Acțiunile au început tranzcțiile la nivelul de 106,75 dolari pe unitate, conferind companiei o evaluare de 91 de miliarde de dolari, superioară evaluărilor Ford (77 de miliarde de dolari) și General Motors (87 miliarde de dolari). Rivian, care este susținută de Amazon li de Ford, a atras un interes mare din partea investitorilor care vor să profite de piața vehiculelor electrice care se dezvoltă rapid. Dar compania trebuie încă să își stabilească un model de afaceri și anticipează venituri de pânp la 1 milion de dolari în trimestrul al treilea.
Indicele ROBOR la 3 luni a urcat la 2,58% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat joi la 2,58% pe an, de la 2,55% cât a fost miercuri, conform informațiilor publicate de Banca Națională a României (BNR). La debutul anului 2019, indicele ROBOR la 3 luni era 2,99% pe an, iar la începutul anului trecut se situa la 3,19%. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 2,70%, de la 2,67% pe an cu o ședință în urmă, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 2,81% pe an, de la 2,79% cât a fost miercuri. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, este de 1,08% pe an, acesta fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul II 2021, în scădere față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,25%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
