Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Colliers: Următorul deceniu ar putea aduce un boom economic în majoritatea țărilor

Ziarul de Vrancea
26 apr 2021 546 vizualizări

În ultimele două decenii, PIB-ul pe cap de locuitor al României a crescut de la un nivel de 28% raportat la economii avansate până la 58,6% în 2020

Următorul deceniu ar putea aduce un boom economic semnificativ în majoritatea țărilor, inclusiv în România, arată raportul anului 2021 publicat de Colliers, care mai arată că stocul total de spații industriale și logistice moderne din România va atinge 10 milioane de metri pătrați în acest deceniu, iar stocul modern de birouri ar putea depăși 5,5 milioane de metri pătrați. “Deși țara noastră a rămas în urma țărilor din regiune la capitole precum statul de drept, infrastructura de transport, sistemul sanitar, eficiența administrației publice, precum și stabilitatea politică și legislativă în general, potențialul de creștere economică deblocat ar putea fi semnificativ dacă vor exista îmbunătățiri pe aceste planuri”, anticipează consultanții Colliers. Reprezentanții Colliers susțin că în ultimele două decenii, PIB-ul pe cap de locuitor al României a crescut de la un nivel de 28% raportat la economii avansate până la 58,6% în 2020. “Această creștere de aproximativ 30 de puncte procentuale plasează România pe locul cinci în lume în clasamentul celor mai performante economii în perioada 2000-2020, depășind majoritatea țărilor din regiune și chiar și economia Chinei, de exemplu, Lituania fiind singura țară din Europa Centrală și de Est cu o creștere a PIB-ul pe cap de locuitor mai mare decât a României. Irlanda, Singapore și Taiwan sunt celelalte state aflate peste România. Mai mult, previziunile Fondului Monetar Internțional (FMI) arată că România ar putea avea și una dintre cele mai rapide recuperări post-Covid din Europa, continuând astfel supraperformanța din ultimele decenii”, se mai arată în raportul Colliers. Potrivit companiei de consultanță imobiliară, un prim avantaj al României pentru creșterea economică anticipată este piața muncii, care oferă în continuare angajați calificați la costuri mai reduse comparativ cu alte țări. “În industrie, costurile forței de muncă din România sunt comparabile cu cele din China și de câteva ori mai mici decât cele din țările din Europa de Vest, iar la fel stau lucrurile și în sectoarele de servicii cu valoare adăugată ridicată. Mai mult, deși salariile din IT&C pot fi la jumătate față de nivelurile din țările din Europa de Vest, costurile de zi cu zi din România (în special legate de proprietăți imobiliare) sugerează că puterea de cumpărare a unui angajat cu salariu mediu în IT este de fapt mai mare aici”, au completat analiștii Colliers. Potrivit studiului, un al doilea avantaj major îl reprezintă poziția geografică, din ce în ce mai importantă în context geopolitic, întrucât România se află într-o regiune importantă pentru aliații săi occidentali. Potrivit analiștilor, corupția considerată mai mare decât în alte țări europene și lipsa reformelor semnificative în anumite domenii cheie constituie dezavantaje majore, dar, din nou, România a obținut cea de-a cincea cea mai bună performanță economică din lume chiar și cu aceste minusuri. „Există, totodată, câteva tendințe majore care pot mișca lucrurile destul de mult în economia românească, creând oportunități pentru cei cu viziune, dar și probleme pentru cei care nu sunt pregătiți. Puțin mai mult de jumătate din locuitorii României trăiesc în zone urbane, conform ONU. Dacă ne comparăm cu un procent de 80% în țările cu venituri ridicate și cu o medie de aproape 70% în Europa de Est, avem perspectiva unui număr mare de centre urbane în creștere rapidă în următoarele decenii. Acest lucru va crea o mulțime de oportunități pentru diverse companii, inclusiv din zona imobiliară și a construcțiilor”, a declarat șeful Departamentului de Cercetare al Colliers, Silviu Pop.

“Deficitul bugetar a scăzut în primele trei luni la 1,28% din PIB”,

u difernța dintre cheltuieli și venituri a fost de 14,63 miliarde lei, față de 18,06 miliarde lei (1,71% din PIB) în perioada similară din 2020

Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 14,63 miliarde lei (1,28% din PIB) în scădere, față de deficitul de 18,06 miliarde lei (1,71% din PIB), înregistrat la aceeași perioadă a anului 2020, a anunțat marți Ministerul de Finanțe. "Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 14,63 miliarde lei (1,28% din PIB) în scădere, față de deficitul de 18,06 miliarde lei (1,71% din PIB), înregistrat la aceeași perioadă a anului 2020. Sume în valoare de 6,06 miliarde lei (0,53% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19", precizează Ministerul de Finanțe. Astfel, în perioada ianuarie-martie 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 2,21 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent și plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 3,85 miliarde lei. "Veniturile bugetului general consolidat au însumat 85,79 miliarde lei în primele trei luni ale anului 2021, cu 18,8% față de trimetrul I 2020 și cu 14,9% față de trimestrul I 2019. Acest avans însemnat se datorează atât efectului de bază redus aferent lunii martie 2020, când s-au adoptat măsuri fiscale menite să sprijine contribuabilii în contextul pandemiei (preponderent amânarea termenului de plată a obligațiilor fiscale), cât și recuperării parțiale a unor categorii de venituri. Majoritatea categoriilor de încasări au înregistrat evoluții nominale pozitive, cele mai pronunțate remarcându-se în cazul TVA, contribuțiilor de asigurări, impozitelor pe proprietate și fondurilor europene", arată Ministerul Finanțelor. Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 6,75 miliarde lei în perioada ianuarie-martie 2021, consemnând o creștere de 12,7% (an/an). Un aport însemnat la acest avans l-a avut dinamica încasărilor din impozitul aferent pensiilor (Â47,4%), respectiv impozitul pe dividende (Â16,3%), în timp ce veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 10% - o dinamică dublă față de cea a fondului de salarii din economie de 5%. Contribuțiile de asigurări au înregistrat 30,5 miliarde lei în primele trei luni ale anului 2021, consemnând o creștere de 11,6% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe venit, evoluția este superioară dinamicii fondului de salarii și se datorează atât bazei reduse din martie 2020, cât recuperării unor venituri din contribuții aferente anului trecut. Încasările din impozitul pe profit au însumat 3,86 miliarde lei în primul trimestru din 2021, în creștere cu 34,9% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenții economici, cu o dinamică pozitivă de 39% (an/an)2. Încasările nete din TVA3 au înregistrat 16,95 miliarde lei în primele trei luni ale anului curent, în creștere cu 37,9% (an/an). În același timp, restituirile de TVA au însumat 6,29 miliarde lei în perioada analizată, nivel inferior celui înregistrat în primul trimestru al anului precedent. Aceste evoluții au fost influențate atât de baza comparabilă a lunii martie 2020 - când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA și de accelerare a rambursărilor de TVA, cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar în contextul crizei, cât și de recuperarea parțială a TVA aferentă anului 2020.

Alten vrea să angajeze în acest an 100 de specialiști în IT și inginerie în România

Alten, subsidiara locală a grupului de origine franceză și una dintre cele mai importante companii de consultanță în IT și inginerie, vrea să angajeze în acest an 100 de specialiști în IT și inginerie pentru birourile din România, astfel să ajungă la 730 de angajați, a anunțat marți compania. “Alten, subsidiara locală a grupului de origine franceză și una dintre cele mai importante companii de consultanță în IT și inginerie, susține că anul pe care îl traversăm este unul foarte bun pentru industria IT&C. De altfel, datorită forței de muncă super calificate, România livrează, astăzi, proiecte la cel mai înalt nivel. Compania are în plan să ajungă la peste 730 de angajați, în 2021, în urma unei acțiuni de recrutare a 100 de specialiști în IT și inginerie pentru birourile din țară”, se arată în comunicatul transmis de companie. Potrivit reprezentanților companiei, dinamica proiectelor ultimelor luni, precum și optimismul precaut al clienților sunt indicatori favorabili, care anunță un an bun pentru întreaga industrie IT&C. “Pandemia a forțat deja companiile din regiune să își schimbe perspectiva și modelul de business, ceea ce a impulsionat cererea de suport și consultanță pentru zona de cercetare și dezvoltare (R&D)”, au completat reprezentanții Alten. „Partea de Research & Development (R&D) este una extrem de dinamică, chiar și în momente de criză, cum este aceasta pe care o parcurgem, deoarece determină angajații să inoveze în mod constant. Este, practic, responsabilitatea lor să dezvolte, pentru viitor, soluții noi, alternative, eficiente și viabile pentru industrii foarte competitive, precum este industria auto, de exemplu”, a declarat directorul general al Alten România, Lidia Pleniceanu. Reprezentanții Alten sunt de părere că proiectele desfășurate în ultimele luni vor convinge tot mai multe companii globale să capete și mai multă încredere în România și, fie le vor încuraja alocarea de noi investiții la cele deja existente, fie să contribuie cu unele noi. De altfel, ritmul alert de digitalizare va permite anularea distanțelor fizice și va conduce la o flexibilitate a proceselor, nemaiîntâlnită până acum. „Dacă cele două tendințe s-ar concretiza, am putea vedea oportunități importante pentru noi, ca țară și companie”, arată Pleniceanu.

Depozitele românilor din bănci au ajuns la 430,9 miliarde lei

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna martie 2021 cu 0,7% față de luna anterioară, până la nivelul de 430,9 miliarde lei și cu 14,7% (11,3% în termeni reali) față de martie 2020. "Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna martie 2021 cu 0,7% față de luna anterioară, până la nivelul de 430,9 miliarde lei și cu 14,7% (11,3% în termeni reali) față de martie 2020. Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 65% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 0,8% față de luna februarie 2021, până la 280,105 miliarde lei și cu 17,1% (13,6% în termeni reali) față de martie 2020. Depozitele în lei ale gospodăriilor populației s-au majorat cu 0,3% față de luna anterioară, până la 155,294 miliarde lei, iar față de luna martie 2020 au înregistrat o creștere de 16,4% (13% în termeni reali). Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au crescut cu 1,3% (până la 124,81 miliarde lei) față de luna precedentă și cu 18% (14,5% în termeni reali) față de luna martie 2020. Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 35% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, s-au majorat cu 0,7% față de luna februarie 2021, ajungând până la nivelul de 150,794 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au diminuat cu 0,4%, până la 30,617 miliarde euro). Comparativ cu luna martie 2020, indicatorul a crescut cu 10,5%, exprimat în lei și cu 8,2%, dacă este exprimat în euro. Depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au crescut cu 1,5% față de luna februarie 2021, până la 109,275 miliarde lei; exprimate în euro, acestea au crescut cu 0,5%. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020, creșterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 12,1% (9,8%, dacă indicatorul este exprimat în euro). Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au scăzut cu 1,5% față de luna februarie 2021, până la 41,519 miliarde lei (-2,5% când indicatorul este exprimat în euro). Comparativ cu martie 2020, acest indicator, exprimat în lei, s-a majorat cu 6,4% (dacă este exprimat în euro, creșterea a fost de 4,3%). Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârșitul lunii martie 2021 un sold de 499,199 miliarde lei. Aceasta a crescut cu 0,4% (0,04% în termeni reali) față de luna februarie 2021, iar în raport cu martie 2020 s-a majorat cu 15% (11,6% în termeni reali).

Ford va produce la Craiova un nou vehicul comercial ușor

Constructorul auto american Ford a anunțat marți că va investi 300 de milioane de dolari pentru a construi un nou vehicul comercial ușor în 2023, la uzina sa de la Craiova, inclusiv o versiune complet electrică a acestuia, ce va debuta în 2024. "Ford a confirmat astăzi că va investi 300 de milioane de dolari pentru a construi un nou vehicul comercial ușor în 2023, la uzina sa de la Craiova, inclusiv o versiune complet electrică a acestuia, ce va debuta în 2024. Acesta va fi primul vehicul Ford de volum, complet electric, construit în România", anunță compania. Data de începere a producției noului vehicul, precum și detaliile suplimentare despre acesta urmează să fie confirmate aproape de momentul lansării. În februarie, Ford și-a luat angajamentul ca întreaga sa gamă de vehicule comerciale din Europa să fie pregătită pentru zero emisii, complet electrică sau plug-in hybrid, până în 2024. Se preconizează că două treimi din vânzările de vehicule comerciale ale Ford vor fi reprezentate de modelele complet electrice sau plug-in hybrid, până în 2030. "Planul nostru de a construi acest nou vehicul comercial ușor în România reflectă parteneriatele noastre fructuoase și continue cu furnizorii locali și comunitatea, precum și succesul întregii echipe Ford Craiova. Prin introducerea unei versiuni complet electrice din 2024, Craiova va deveni a treia noastră fabrică din Europa unde se produc vehicule complet electrice. Investiția din Craiova vine în contextul celorlalte investiții anunțate deja pentru Centrul de Vehicule Electrificate Ford din Köln (Germania) și pentru uzina Kocaeli a Ford Otosan din Turcia și trimite un semnal clar în legătură cu promisiunea noastră de a le oferi clienților din Europa vehicule comerciale cu zero emisii", a declarat Stuart Rowley, președintele Ford Europa. De asemenea, noul vehicul comercial ușor va fi echipat cu unele dintre cele mai avansate motoare convenționale Ford pe benzină, precum și diesel, produse la uzina de motoare Ford Dagenham din Marea Britanie. Transmisiile vor fi construite la Ford Halewood Transmissions Limited, tot în Marea Britanie. Investiția totală Ford în operațiunile sale de producție din România, incluzând și investiția anunțată astăzi, se apropie de 2 miliarde de dolari, de la preluarea fabricii din Craiova, în 2008. În ultimii ani s-au făcut îmbunătățiri semnificative la fabrica din Craiova; peste 600 de roboți au fost instalați pentru a îmbunătăți și eficientiza procesele de ștanțare, vopsire sau asamblare a caroseriilor și șasiurilor.

78% dintre românii din mediul urban își vor petrece Paștele acasă

Circa 78% dintre românii din mediul urban intenționează să își petreacă sărbătorile de Paște acasă, cu familia restrânsă, aproximativ două treimi dintre aceștia vor aloca peste 300 de lei pentru pregătirea meniului de Paște și până în 500 de lei pentru cumpărarea cadourilor, reiese dintr-un studiu desfașurat de către agenția de cercetare de piață iSense Solutions în perioada 20-22 aprilie. “78% dintre românii din mediul urban plănuiesc să petreacă Paștele acasă, cu familia restrânsă, iar 13% tot acasă, însă cu rudele, respectând măsurile de siguranță în vigoare. Aproximativ 9% au în plan concedii la munte, mare sau în alte locuri”, se arată în comunicat. Pentru 35% dintre respondenți, cel mai important obicei este să petreacă această perioadă cu familia și să fie împreună, urmat de tradiția vopsirii ouălor (17%) și participarea la slujba de Înviere (15%). Cei care vor merge la slujba de Înviere au declarat că vor respecta distanțarea fizică și vor încerca să evite locurile aglomerate, iar o parte nu vor sta toată noaptea la slujbă, așa cum o făceau în anii trecuți, potrivit studiului.

Vista Bank are verde să preia Crédit Agricole Bank

Consiliul Concurenței a anunțat marți că a autorizat tranzacția prin care Vista Bank Romania SA preia Crédit Agricole Bank Romania. "Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care Vista Bank Romania SA preia Crédit Agricole Bank Romania SA", a informat autoritatea de concurență. Decizia va fi publicată pe site-ul autorității naționale de concurență, după eliminarea informațiilor cu caracter confidențial. "În urma analizei, Consiliul Concurenței a constatat că această operațiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața din România sau pe o parte substanțială a acesteia și că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurențial normal", precizează autoritatea de concurență. Atât Vista Bank Romania, cât și Crédit Agricole Bank Romania sunt instituții de credit care oferă o gamă variată de servicii bancare pentru persoane fizice și persoane juridice.

Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 1,59%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas marți la 1,59%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni s-a menținut la 1,68%. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința de luni, 15 martie 2021, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an. BNR a mai decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei aprilie-iunie 2021, este de 1,67%, în declin față de nivelul de 1,88% aferent primului trimestru. IRCC se aplică împrumuturilor acordate populației după luna mai a anului 2019, data la care a fost înlocuit ROBOR în contracte.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.