Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Coface: Insolvențele vor crește cu 25% în acest an

Ziarul de Vrancea
8 apr 2020 705 vizualizări

Un studiu Coface arată că 68 de țări vor intra în recesiune

Pentru acest an se prefigurează o creștere bruscă a insolvențelor la nivel global, pe fondul crizei generate de Covid-19, arată barometrul Coface Q1 2020, care relevă că insolvențele vor crește la nivel global cu 25% în acest an, iar în 2020 se va înregistra prima recesiune economică globală după 2009, specialiștii estimând că 68 de țări vor intra în recesiune. "La început, epidemia Covid-19 din China a afectat un număr limitat de linii de business - dar de atunci s-a transformat într-o pandemie globală. Repercusiunile sale au creat un dublu șoc - ofertă și cerere - care afectează un număr mare de industrii din întreaga lume. Această criză nu poate fi comparată cu alte crize din trecut întrucât toate au avut origini financiare (de exemplu, criza creditelor globale din 2008-2009, Marea Depresiune din 1929). Întrebarea nu mai este ce țări și sectoare de activitate vor fi afectate de acest șoc, ci mai degrabă cine va scăpa", arată barometrul Coface. Specialiștii spun că șocul ar putea fi și mai violent în economiile emergente, deoarece pe lângă gestionarea pandemiei, care va fi tot mai dificilă, aceste economii se confruntă și cu scăderea prețului petrolului, precum și cu ieșirile de capital care au crescut de patru ori față de nivelurile lor din 2008. "În acest context, Coface prognozează că în 2020 se va înregistra prima recesiune economică globală după 2009, cu o rată de creștere de -1,3% (după plus  2,5% în 2019). Coface estimează că 68 de țări vor intra în recesiune (față de numai 11 anul trecut), comerțul mondial va scădea cu 4,3% în acest an (după o scădere de -0,4% în 2019) și se va înregistra o creștere de 25% a insolvențelor (comparativ cu predicțiile de plus 2% din luna ianuarie 2020)", arată Coface, care vorbește despre cea mai mare creștere a insolvențelor din 2009 până în prezent: plus 25% în 2020. Riscul de credit al companiilor va fi foarte ridicat chiar și într-un scenariu optimist, în care activitatea economică repornește treptat în al treilea trimestru al anului și nu va exista un al doilea val de epidemie de coronavirus în a doua jumătate a anului 2020, adaugă specialiștii. "Această tendință de creștere accelerată a insolvențelor ar urma să afecteze Statele Unite (plus 39%) și toate principalele economii din Europa de Vest (plus 18%): Germania (plus 11%), Franța (plus 15%), Regatul Unit (plus 33%), Italia (plus 18%) și Spania (plus 22%). Șocul ar putea fi și mai violent în economiile emergente: pe lângă gestionarea pandemiei, care va deveni tot mai dificilă, aceste economii se confruntă și cu scăderea prețului petrolului, precum și cu ieșirile de capital care au crescut de patru ori față de nivelul din 2008", spun ei. Riscurile care planează asupra unei scăderi de 4,3% a comerțului mondial ca volum în 2020 sunt în scădere, deoarece numeroasele anunțuri de închidere a frontierelor nu sunt luate în considerare în modelul de prognoză al Coface (model bazat pe prețurile petrolului, costurile de transport, încrederea companiilor producătoare în Statele Unite și exporturile coreene ca variabile explicative). "Pe termen lung, criza COVID-19 ar putea avea consecințe și asupra structurii lanțurilor de valori globale. Principala sursă de vulnerabilitate a companiilor în contextul actual este dependența lor de un număr redus de furnizori aflați în câteva țări sau chiar într-o singură țară. Prin urmare, creșterea acestor numere pentru a anticipa posibile perturbări ale lanțului de aprovizionare va deveni o prioritate pentru companii", relevă studiul. Pentru întreprinderi, măsurile de izolare luate de guverne din peste 40 de țări pentru a stopa extinderea virusului COVID-19, reprezentând peste jumătate din populația lumii, au avut consecințe imediate. "Aceste măsuri au dus la un șoc de aprovizionare cum nu s-a mai observat în timpul crizelor majore anterioare. Șocul inițial nu s-a datorat unei crize financiare, ci este legat de economia reală: oamenii nu pot munci, iar companiile se confruntă cu perturbări ale aprovizionării intermediare de bunuri. Turismul, hotelurile, restaurantele, afacerile pentru petrecerea timpul liber și transportul sunt sectoarea afectate grav, precum și aproape toate segmentele de distribuție specializate și majoritatea sectoarelor de producție (cu excepția industriei agroalimentare)", spun specialiștii. Alte sectoare de servicii au fost mult mai puțin afectate precum telecomunicații, apă și canalizare. "Acest șoc de ofertă este însoțit de un șoc la fel de brutal la nivelul cererii. Mulți consumatori își anulează sau amână cheltuielile pentru bunuri și servicii. În plus, încrederea gospodăriilor este slăbită de impactul izolării. Bunurile de consum durabile, cum ar fi vehiculele, vor fi probabil cele mai afectate de acest șoc. Alte cheltuieli, cum ar fi textile și îmbrăcăminte, precum și electronice, sunt, de asemenea, probabil reduse la aproape zero", declară ei.

Bursa a pierdut de la începutul anului 13 miliarde de euro

u “contextul actual de Covid-19 a avut impact direct asupra evoluției pieței de capital, ca urmare a temerilor investitorilor referitoare la pandemie”, arată o analiză PwC România

Bursa de Valori București (BVB) a pierdut de la începutul anului, de la apariția știrilor despre noul coronavirus, 34% (13 miliarde euro) din capitalizarea bursieră, potrivit raportului ”Multiplii de evaluare ai Bursei de Valori București și ai pieței locale de M&A”, realizat de PwC România, care arată că scăderea de la începutul acestui an a depășit creșterea de 23,4% înregistrată în anul 2019 față de 2018, an care a marcat cea mai bună performanță a BVB de la criza financiară. "Bursa de Valori București (BVB) a pierdut de la începutul anului, de la apariția știrilor despre noul coronavirus, 34% (13 miliarde euro) din capitalizarea bursieră, potrivit raportului 'Multiplii de evaluare ai Bursei de Valori București și ai pieței locale de M&A', realizat de PwC România. Astfel, scăderea de la începutul acestui an a depășit creșterea de 23,4% înregistrată în anul 2019 față de 2018, an care a marcat cea mai bună performanță a BVB de la criza financiară. În ultimii opt ani, randamentul mediu înregistrat de indicii bursieri a depășit randamentul obligațiunilor guvernamentale", arată studiul. De asemenea, potrivit datelor publicate miercuri de BVB, la finalul lunii martie, valoarea de piață a companiilor românești listate la BVB era de aproximativ 84 miliarde lei, echivalentul a 17,5 miliarde euro. La nivelul primului trimestru, la Bursa de Valori București, valoarea medie zilnică de tranzacționare a fost de 11,5 milioane de euro, iar valoarea totală de tranzacționare pe toate tipurile de instrumente financiare a depășit 740 de milioane de euro în același interval de timp. "În 2019, capitalizarea BVB a înregistrat o creștere cu 23,4% până la valoarea de 37,8 miliarde euro, susținută de randamentele mari ale dividendelor, de creșterea economică locală peste media UE, promovarea la statutul de piață emergentă și o serie de modificări ale prevederilor legislative", arată studiul PwC. În contextul Covid-19, indicele principal al bursei BET a scăzut cu circa 25% între 30 decembrie 2019 și 30 martie 2020, de la o creștere de 35,1% înregistrată anul trecut. Aceeași scădere a fost înregistrată și de indicele BET-TR, care cuprinde primele 17 cele mai tranzacționate acțiuni de la bursă, după un avans de 46,9% în 2019. ”Contextul actual de Covid-19 a avut impact direct asupra evoluției pieței de capital, ca urmare a temerilor investitorilor referitoare la pandemie. Pe fondul deprecierii masive a acțiunilor, constatăm că în luna martie 2020, atât volumul, cât și valoarea tranzacționată prezintă o creștere de aproximativ două ori comparativ cu luna decembrie 2019. Câștigul obținut pe piața de capital a fost analizat prin compararea performanței BET și BET-TR cu evoluția obligațiunilor de stat, iar din analizele noastre, realizate în perioada 1 ianuarie 2012 – 30 martie 2020, a rezultat că randamentul pieței de capital se situează peste cel al obligațiunilor. Acest câștig suplimentar pe termen lung vine să compenseze tocmai riscuri mai mari asumate de investitorii de pe piața de capital”, a declarat Sorin Petre, partener PwC România.

 

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

 

Salariul mediu net era în februarie la 3.202 lei

 

Câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.202 lei în februarie, în creștere față de luna precedentă cu 13 lei (plus 0,4%) și cu 9,2% față de februarie 2019, potrivit datelor transmise joi de Institutul Național de Statistică (INS). "În luna februarie 2020, câștigul salarial mediu nominal brut a fost 5.243lei, cu 18 lei (plus 0,3%) mai mare decât în luna ianuarie 2020. Câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.202 lei, în creștere față de luna precedentă cu 13 lei (plus 0,4%). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (7.488lei), iar cele mai mici înhoteluri și restaurante (1.781 lei)", arată datele INS. Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 9,2%. În ceea ce privește câștigul salarial în raport cu evoluția prețurilor de consum, indicele câștigului salarial real a fost 106,0% pentru luna februarie 2020 față de aceeași perioadă a anului precedent. Indicele câștigului salarial real a fost 100,1% pentru luna februarie 2020 față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 217,3%, cu 0,4 puncte procentuale mai mare față de cel înregistrat în luna ianuarie 2020. "În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an", arată datele INS. În luna februarie2020, în majoritatea activităților din sectorul economic,nivelul câștigului salarial mediu net a crescut ușor față de luna precedentă ca urmare a acordării de premii ocazionale (prime anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (funcție de contracte/proiecte), cât și a disponibilizărilor de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie, din unele activități economice. "Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 21,7% în fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 11,1% în activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii; între 3% și 9,5% în fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune, înregistrări audio și activități de editare muzicală (inclusiv activități de difuzare și transmitere de programe), activități profesionale, științifice și tehnice, activități de editare, tranzacții imobiliare, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice; între 1,5% și 3% în fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie, agricultură, vânătoare și servicii anexe, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, alte activități industriale n.c.a., fabricarea produselor textile, industria metalurgică, tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor", arată INS.

 

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

 

Programele  RABLA se pot derula exclusiv online

 

Ministerul Mediului a transmis, joi, că accesarea programelor RABLA Clasic și RABLA Plus poate fi făcută exclusiv cu dosare electronice, transmise online. Termenele de depunere a dosarelor au fost prelungite. ”Ca urmare a stării de urgență decretată la nivel național, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), aplică măsuri speciale în ceea ce privește derularea programelor de finanțare. Astfel, depunerea dosarelor în cadrul Programelor Rabla și Rabla Plus se va face integral online, fiind acceptate în format electronic toate documentele necesare”, a transmis Ministerul Mediului, printr-un comunicat de presă. Sursa citată a prcizat că obligativitatea prezentării certificatului de distrugere și radiere a autovehiculelor vechi a fost înlocuită cu o comunicare online către dealer, în care să fie specificate data și numele operatorului unde mașina a fost casată. De asemenea, certificatele de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale au fost înlocuite cu o declarație pe proprie răspundere din care să reiasă că viitorul posesor al mașinii noi nu are datorii la stat, la momentul achiziției. ”Mulți cetățeni ne-au scris despre greutățile pe care le întâmpină cu înscrierea în programele Rabla Clasic și Rabla Plus. Le-am promis că vom adapta programele la starea de urgență pe care o traversăm. Astăzi pot să vă anunț că am simplificat totul, în așa fel încât românii să își poată cumpăra o mașină nouă de acasă, din fața calculatorului. Dosarele pot fi realizate integral cu documente emise electronic și depuse mai departe, tot prin mediul online. Vrem să mișcăm lucrurile chiar și în această perioadă și să ne adaptăm la ea. Avem unul dintre cele mai mari bugete AFM și vrem să-l folosim în linii de finanțare care să sprijine populația și economia țării”, a declarat Costel Alexe, ministrul mediului, apelor și pădurilor. În privința termenelor de depunere a dosarelor, acestea au fost modificate după cum urmează: Pentru Rabla Clasic, valabilitatea notei de înscriere, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru persoanele juridice a fost extinsă cu 60 de zile (de la 120 la 180 de zile). În privința casării autovehiculului termenele au fost prelungite cu 60 de zile de la data emiterii notei de înscriere pentru persoanele fizice, iar pentru persoanele juridice termenul este de 180 de zile de la data emiterii contractului de finanțare și a notei de înscriere. Cât privește Rabla Plus, valabilitatea notei de înscriere atât pentru persoanele fizice, cât și pentru persoanele juridice a fost extinsă cu 40 de zile (de la 180 la 220 de zile), de la data emiterii.

 

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

 

Exporturile au crescut în primele două luni cu 2%, iar importurile cu 2,9%

 

Exporturile FOB au însumat, în perioada 1 ianuarie-29 februarie 2020, 11,634 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 14,231 miliarde euro, arată datele transmise joi de Institutul Național de Statistică (INS), potrivit cărora în primele două luni ale acestui an exporturile au crescut cu 2%, iar importurile cu 2,9%, comparativ cu perioada similară din 2019. "În perioada 1 ianuarie-29 februarie 2020, exporturile FOB au însumat 11,634 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 14,231 miliarde euro. În perioada 1 ianuarie-29 februarie 2020, exporturile au crescut cu 2%, iar importurile cu 2,9%, comparativ cu perioada 1 ianuarie-28 februarie 2019", arată INS. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în primele două luni ale anului a fost de 2,597 miliarde euro, mai mare cu 170,8 milioane euro decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2019. În luna februarie 2020,exporturile FOB au însumat 5,942 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 7,219 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,277 miliarde euro. Față de luna februarie 2019, exporturile din luna februarie 2020 au crescut cu 0,8%, iar importurile au crescut cu 2,4%. "În perioada 1 ianuarie-29 februarie 2020, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (48,6% la export și 36,6% la import) și alte produse manufacturate) (30,5% la export și respectiv 29,7% la import)", arată datele INS. Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primele două luni ale acestui an a fost de 8,627 miliarde euro la expedieri și de 10,38 miliarde euro la introduceri, reprezentând 74,2% din total exporturi și 72,9% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în primele două luni ale acestui an a fost de 3 miliarde euro la exporturi și de 3,85 miliarde euro la importuri, reprezentând 25,8% din total exporturi și 27,1% din total importuri. Soldul balanței comerciale FOB/CIFse calculează pe baza valorii exportului FOB și a importului CIF, ca diferență între acestea. Soldul negativ al balanței comerciale se numește deficit, iar cel pozitiv se numește excedent. Prețul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă prețul la frontiera țării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum și toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord. Prețul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă prețul la frontiera țării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale prețului FOB, cât și costul asigurării și transportului internațional.

 

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

 

Hackerii au o rată de succes de 80% în deblocarea dispozitivelor securizate cu amprentă

 

Securizarea cu amprenta a telefoanelor, laptopurilor și a altor device-uri, nu este nici pe departe la fel de sigură cum cred majoritatea utilizatorilor. Talos, divizia de cercetare din cadrul Cisco, a realizat un studiu care a vizat senzorii de amprente folosiți de unii dintre cei mai importanți producători de dispozitive mobile, printre care Apple, Samsung, Huawei și Microsoft. Scopul studiului a fost să vadă cât de bine rezistă securizarea cu amprenta în fața hackerilor motivați, care au suficiente resurse la dispoziție, eventual susținuți de anumite guverne. Astfel, folosind cele mai bune amprente false, cercetătorii au reușit să păcălească senzorii de amprente în 80% din cazuri. În medie, din 20 de încercări la un device, 17 au fost încununate cu succes. Amprentele false au fost create cu mare atenție și precizie, pe parcursul mai multor luni - o activitate ce este la îndemâna hackerilor motivați, care atacă ținte precise - politicieni, oameni de afaceri etc. Cele mai vulnerabile device-uri din cadrul studiului au fost cele din seria Huawei Honor 7 și Galaxy Note 9, al celor de la Samsung. Rata de succes a atacurilor în cazul acestora a fost de 100%. Senzorii de amprente reprezintă o măsură bună de securitate pentru protejarea dispozitivelor de utilizatorii obișnuiți, care nu au mijloacele, cunoștințele tehnice și motivația de a întreprinde atacuri complexe, cu amprente false foarte bine realizate.

 

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

 

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,54%

 

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut joi la 2,54%, cel mai redus nivel atins după 7 mai 2018, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). ROBOR la 6 luni s-a menținut la 2,61%, cel mai scăzut nivel consemnat din 4 mai 2018, când a atins 2,65%. BNR a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5 la sută la 2 la sută începând cu data de 23 martie, în contextul adoptării unui pachet de măsuri menit să atenueze impactul situației generate de epidemia de coronavirus asupra populației și companiilor românești. Măsura a dus la scăderea indicelui ROBOR la 3 luni de la un maxim de 3,24%, atins pe 20 martie. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.

 

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

 

Disney plus ajunge la 50 milioane de abonați

 

Lansarea europeană și în India din ultima lună a ajutat noul serviciu de streaming al Disney să atingă pragul de 50 milioane de abonați. Disneyplus  anunță că are acum 50 milioane de abonați, după ce a fost lansat în India în urmă cu mai puțin de o săptămână și parțial în Europa acum ceva mai bine de două săptămâni. 8 milioane de abonați are Disneyplus  în India, la 6 zile din momentul lansării. Lansarea europeană a serviciului nu a decurs după cum plănuia Disney inițial. Pentru a nu pune o presiune prea mare pe lățimea de bandă, la cererea guvernului francez, Disneyplus  nu a fost lansat și în Franța din primul val. Chiar și așa, cu 50 milioane de abonați acum, după ce în urmă cu două luni avea 22 milioane, Disneyplus  pare să fie un succes în India și țările europene în care este disponibil (Marea Britanie, Olanda, Germania, Italia, Spania, Austria și Elveția). În 5 luni, Disneyplus  a reușit să ajungă la aproape o treime din numărul total de abonați Netflix (167 milioane). Se confirmă, astfel, faptul că Disneyplus  va fi marea amenințare pentru Netflix. Acțiunile Disney au crescut cu 6% după acest anunț.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.