MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Cineva minte de îngheață apele! Ministrul de Finanțe: Nu veți vedea creșteri de taxe. PSD: Cîțu vrea să mărească TVA
În timp ce Florin Cîțu liniștește populația și spune că nu vor fi măriri de taxe în viitorul apropiat, PSD bate toba pe toate drumurile și afirmă că Guvernul are în vedere majorarea taxelor u este doar o strategie de campanie din partea ambelor părți politice?
Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a dat din nou asigurări marți că nu vor exista creșteri de taxe anul viitor, soluția autorităților fiind taxe mai mici și mai puține, pe care să le poată plăti toată lumea. ”PNL va prezenta o viziune asupra bugetului și de anul viitor și asupra anilor următori până în 2024, odată cu programul de guvernare. Noi vom prezenta pentru români viziunea noastră pentru dezvoltarea României, care include bineînțeles și o politică bugetară. Da, trebuie să observ faptul că socialiștii deja spun că Guvernul liberal va face bugetul pe anul viitor. Și au dreptate, vom face bugetul pe anul viitor și îl vom prezenta. Nu veți vedea creșteri de taxe anul viitor. V-am spus acest lucru din primul moment în care am preluat mandatul și vă voi spune de fiecare dată. Mai mult, avem ca exemplu anul 2020. În anul 2020, guvernul liberal este primul guvern care scoate toate taxele introduse de socialiști. Am scos supraacciza la carburant, am scos supraimpozitarea contractelor part-time, am scos TVA defalcată, am eliminat Ordonanța 114, toată plină de taxe. Toate aceste taxe au fost introduse de Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu și gașca lor prin votul pe care l-au dat când erau în guvern sau în Parlament. Am scos toate aceste taxe și am avut rezultate foarte bune la buget”, a declarat marți Florin Cîțu. Soluția autorităților: taxe mai mici și mai puține pe care să le plătească toată lumea, mai afirmă oficialul. România trece, alături de economia globală, prin cea mai mare criză din ultima sută de ani. Nu o spun eu, o spun toți cei care se uită azi la economiile globale. Și totuși, tot ei spun, și din ce în ce mai mulți vin și confirmă, România va trece peste această perioadă cu o situație mult mai bună decât o estimau toți analiștii, Comisia Europeană și alții. Și scenariul de bază, revenirea în V, este un scenariu care va fi confirmat și este confirmat de date”, a adăugat Cîțu. Mai mult, el precizează că va cere Comisie de anchetă a execuției bugetare pe 2017-2019 în prima săptămână a noului Parlament și va arăta unde au ajuns banii și vor răspunde toți aceia care au deturnat fondurile. De partea cealaltă, social-democrații au transmis că ministrul de Finanțe „vrea să mărească TVA și nu știe ce să mai inventeze ca să nu prezinte românilor bugetul pe 2021 pentru că atunci secretul lui ar sări în aer”, după ce Florin Cîțu a dat din nou asigurări că nu vor fi creșteri de taxe din 2021. „Cîțu vrea să mărească TVA și nu știe ce să mai inventeze ca să nu prezinte românilor bugetul pe 2021 pentru că atunci secretul lui ar sări în aer! Faptul că minte, jignește și se ascunde după scuze penibile arată disperarea sa. Românii au o alegere clară: între PSD, care a propus transparent scăderea impozitului pe salarii și PNL, care ține la secret creșterea TVA. Chiar așa, cât credeți că va fi noul TVA majorat de Cîțu: 22%, 23% sau 24%?”, arată o postare marți pe pagina de Facebook a PSD. Deocamdată acest joc este doar unul politic. Ambele părți joacă la cacealma. Doar trecerea timpului va da dreptatate uneia dintre ele. Dacă situația economică va rămâne relativ stabilă, Guvernul PNL nu va proceda la majorarea taxelor nici anul viitor și nici peste doi sau trei. Însă dacă prăpastia dintre venituri și cheltuieli se va adânci, atunci este posibil să asistăm la o majorare de taxe. Până atunci, PSD joacă tare și afirmă sus și tare că are informații privind o majorare a taxelor. Informațiile prezentate ca sigure sunt doar pure speculații numai bune de prezentat în campanie pentru a mai câștiga un punct sau două la votul din decembrie.
Deficitul bugetar a sărit de 6%
u în primele nouă luni a fost consemnată o diferență negativă de 67 miliarde de lei între veniturile și cheltuielile bugetare
Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 67,27 miliarde lei (6,36% din PIB), din care mai mult de jumătate este rezultat din măsurile de combatere a crizei cauzate de epidemia COVID-19, a anunțat marți Ministerul de Finanțe. Comparativ, deficitul bugetar în primele nouă luni din 2019 a fost de 2,6% din PIB (26,97 miliarde de lei). Sume în valoare de 37,12 miliarde lei (3,51% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19. "România trece alături de economia globală prin cea mai mare criză din ultimii 100 de ani. Nu o spun eu, o spun toți cei care se uită azi la economiile globale. Și totuși, tot ei spun, și din ce în ce mai mulți vin și confirmă, România va trece peste această perioadă cu o situație mult mai bună decât o estimau toți analiștii, Comisia Europeană și alții. Și scenariul de bază, revenirea în V”, a declarat marți ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. ”Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 67,27 miliarde lei (6,36% din PIB), din care mai mult de jumătate este rezultat din măsurile de combatere a crizei cauzate de epidemia COVID-19. Sume în valoare de 37,12 miliarde lei (3,51% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19”, a transmis Ministerul de Finanțe. Creșterea deficitul bugetar aferent primelor nouă luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-septembrie din cauza crizei, precum și ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (16,15 miliarde lei), de creșterea cu 3,22 miliarde lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ianuarie-septembrie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat, precum și de bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,57 miliarde lei, precizează ministerul. De asemenea, pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 6,83 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 10,35 miliarde lei. Veniturile bugetului general consolidat au însumat 227,72 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2020, în scădere cu 0,4% față de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o reducere marginală, de 0,05 puncte procentuale (an/an), cauzată cu precădere de contracția încasărilor nete din TVA. În ce privește evoluția lunară, dinamica veniturilor totale se menține și în septembrie în teritoriul pozitiv (7,6% an/an), fiind determinată în principal de avansul veniturilor din fonduri europene, al celor nefiscale, precum și cel al contribuțiilor de asigurări. Volatilitatea crescută a încasărilor lunare, începând din martie, este explicată de facilitățile fiscale acordate în conjuctura actuală.
Europenii au început să se relaxe față de perspectiva unei crize economice
Îngrijorarea europenilor în legătură cu problemele financiare și cu locul de muncă a scăzut în primele patru luni de la relaxarea primelor restricții impuse de autorități în contextul pandemiei de COVID-19, potrivit unui studiu Deloitte, care arată că 45% din europeni declară că nu se simt în siguranță atunci când merg la cumpărături în magazine. ”Îngrijorarea europenilor în legătură cu problemele financiare și cu locul de muncă a scăzut în primele patru luni de la relaxarea primelor restricții impuse de autorități în contextul pandemiei de COVID-19”, potrivit studiului Deloitte State of Consumer Tracker, două treimi dintre respondenți declarându-se mai deschiși la ideea de a efectua cumpărături costisitoare și mai relaxați în legătură cu stabilitatea jobului. Cu toate acestea, europenii încă sunt preocupați de bunăstarea fizică în aceeași proporție ca în perioada de restricții (47% la finalul lunii august, față de 48%, în luna mai). Tendințele europene sunt în linie cu cele globale. La studiu au participat 18.000 de respondenți din 18 țări, dintre care nouă state europene – Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia și Spania. De asemenea, studiul arată că siguranța rămâne o preocupare pentru consumatorii europeni, având în vedere că aproximativ jumătate dintre aceștia (45%) declară că nu se simt în siguranță atunci când merg la cumpărături în magazine. Germanii sunt cei mai îngrijorați în acest sens (55%), urmați îndeaproape de polonezi (51%), iar la polul opus se află belgienii (40%). Cu toate acestea, consumatorii își păstrează preferințele pentru efectuarea anumitor cumpărături în mediul offline, aproape trei sferturi dintre respondenți intenționând să meargă în magazine pentru alimente (77%) și bunuri de uz casnic (73%). „Relaxarea restricțiilor adoptate în contextul pandemiei de COVID-19 a fost unul dintre factorii care au contribuit la o scădere a anxietății resimțită de consumatori cu privire la bunăstarea fizică și problemele financiare în perioada stării de urgență. În România, observăm tendințe similare celor europene care au condus la o ușoară creștere a consumului în intervalul mai-august 2020, conform datelor INS, susținută în principal de segmente precum echipamentele IT și de telecomunicații și comerțul bunurilor nealimentare”, a spus Oana Buhăescu, director audit, Deloitte România, și lider al industriei de retail. Rezultatele mai arată și că, în intervalul de timp scurs de la relaxarea restricțiilor, intenția de a achiziționa bunuri de uz casnic s-a temperat – ponderea respondenților care vor să cheltuie mai mult pe astfel de bunuri a scăzut de la 20% în mai 2020, la 12% la finalul lui august. De asemenea, după ce, în luna mai, 24% dintre respondenți spuneau că vor să cheltuie mai mult pe alimente, ponderea acestora a ajuns la 16% în august.
Transportul în comun a trecut pe “ultimul loc” din cauza pandemiei
Restricțiile impuse de pandemia COVID-19 au schimbat opțiunile consumatorilor pentru mijloacele de mobilitate, majoritatea alegând să-și folosească propria mașină în locul transportului public sau al platformelor de mobilitate, potrivit unui raport PwC, care arată că 68% dintre consumatorii cu vârsta sub 40 de ani preferă motoarele electrice. De asemenea, se estimează că parcul auto din Europa va scădea cu 1,2% până în 2035. ”Restricțiile impuse de pandemia COVID-19 au schimbat opțiunile consumatorilor pentru mijloacele de mobilitate, majoritatea alegând să-și folosească propria mașină în locul transportului public sau al platformelor de mobilitate”, arată raportul global Digital Auto Report 2020, realizat de Strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC. Astfel, preferința pentru modalitățile alternative de mobilitate s-a redus cel mai mult în Germania, unde 77% dintre respondenți intenționează să le folosească mai puțin. Tendința este aceeași în SUA (56%) și în China (51%). În timp ce în China și în SUA, consumatorii utilizează în principal propriul vehicul, în Germania, recurg în aceeași măsură la mașina personală, bicicletă și mersul pe jos. ”La începutul acestui an, estimările indicau o creștere a preferinței consumatorilor pentru platformele de mobilitate și a modalităților de proprietate alternative în detrimentul propriilor automobile. Pandemia a inversat, cel puțin o vreme, această tendință. Oamenii sunt foarte preocupați de sănătate și, ca urmare, caută modalități de mobilitate care le oferă mai multă siguranță. Din acest motiv, vor continua să folosească platformele de mobilitate în măsura în care acestea vor reuși să le câștige încrederea prin măsurile de igienă și protecție care sunt acum mai importante decât prețurile reduse”, a declarat Daniel Anghel, partener și lider pentru Industria Auto, PwC România. Consumatorii apreciază tot mai mult confortul și tehnologiile cu care sunt echipate automobilele proprii, fapt care impulsionează dezvoltarea segmentului de automobile conectate, autonome și electrice, pe termen mediu și lung. Siguranța și navigația sunt cele mai importante, urmate îndeaproape de gestionarea vehiculelor și de funcțiile vehiculului ca serviciu, se menționează în raport. Motoarele pe benzină continuă să fie cele mai căutate atât în Germania, cât și în SUA. În schimb, în China, 68% dintre consumatorii cu vârsta sub 40 de ani preferă motoarele electrice, comparativ cu doar 46% în Germania și 37% în SUA. Astfel, vehiculele electrice cu baterii (BEV) vor reprezenta 17% din vânzările de vehicule noi din Uniunea Europeană și 19% din cele din China până în 2025. În SUA vor avea o pondere de doar 5% până în 2025, din cauza unui sprijin guvernamental redus.
Germania mizează pe hidrogen. A construit a doua stație de alimentare a trenurilor
A doua stație de alimentare cu hidrogen din lume destinată trenurilor de pasageri va fi construită în landul Hessa din Germania și urmează să alimenteze cu hidrogen cea mai mare flotă de trenuri cu celule de combustie din lume, începând cu luna decembrie 2022. Asocierea din domeniul Transportului Rin-Main (RMV), Alstom și Infraserv Höchst dezvoltă infrastructura cu hidrogen în regiunea Rin-Main. Alstom furnizează trenurile cu celule de combustie pe care RMV le va utiliza, în timp ce Infraserv Höchst, operatorul parcului industrial, va construi și va opera stația de alimentare. Stația de alimentare urmează să fie construită în Industriepark Höchst. ”Reprezintă prima stație de alimentare cu hidrogen pentru trenurile de călătorie din Hessa și cea de-a doua pe plan global, această stație urmând să alimenteze cu hidrogen cea mai mare flotă de trenuri cu celule de combustie din lume, începând cu luna decembrie 2022”, arată asocierea într-un comunicat. Secretarul de stat Jens Deutschendorf a dat luni semnalul de start pentru acest proiect, împreună cu directorul executiv al RMV, Knut Ringat, Jörg Nikutta, director executiv al Alstom Germania și Austria, și Joachim Kreysing, director executiv al Infraserv Höchst, operatorul parcului industrial. „Hessa a preluat rolul de pionier în dezvoltarea viitoare a conceptelor de mobilitate favorabile mediului înconjurător. Transportul feroviar fără emisii, care va deveni o realitate în regiunea noastră în viitorul apropiat, reprezintă contribuția noastră la atingerea obiectivelor de protecție climatică și va face ca transportul public local să devină și mai atractiv, drept o alternativă la autoturism”, a afirmat secretarul de stat Jens Deutschendorf. RMV deține un record prin flota sa cu celule de combustie. ”Prin intermediul trenurilor cu celule de combustie realizate de Alstom, vom deschide un nou capitol al mobilității fără emisii în cadrul RMV. Cu ajutorul celor 27 de vehicule, stabilim un record mondial: Niciunde în lume nu există, în prezent, o flotă cu celule de combustie atât de extinsă, în transportul public local”, a afirmat directorul executiv al RMV, Knut Ringat, la ceremonia de inaugurare.
Scade prețul carburantilor? Petrolul e déjà pe minus
Prețurile petrolului au scăzut luni cu peste 3%, continuând evoluția negativă de săptămâna trecută, pe fondul creșterii numărului de infecții Covid-19, în timp ce redresarea producției de țiței în Libia a amplificat îngrijorările legate de oferta în exces, transmite Reuters. Statele Unite au raportat cel mai mare număr de infecții cu nou coronavirus pe parcursul a două zile, până sâmbătă, în timp ce în Franța numărul cazurilor noi a atins duminică un nivel record de peste 50.000 de cazuri, iar luni au fost înregistrate cele mai multe internări noi pentru Covid-19 după data de 2 aprilie. Italia și Spania au impus noi restricții pentru a ține virusul sub control. ”Este o zi de luni întunecată pe piața petrolului”, a declarat Bjornar Tonhaugen, director pentru piețele petrolului la firma Rystad Energy. ”Am avertizat de mult timp că ar putea fi impuse restricții dure pentru un al doilea val de coronavirus și se întâmplă cu adevărat”, a adăugat acesta. Prețul petrolului Brent a închis în declin cu 3,1%, la 40,46 dolari pe baril. Cotația petrolului american West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 3,2%, la 38,56 dolari pe baril. Ambele contracte au scăzut săptămâna trecută cu aproape 2,5%.
Industria muzicală, la un pas de proces cu Twitch
Marile organizații din industria muzicală au trimis o scrisoare Twitch, prin care condamnă platforma de streaming pentru lipsa de acțiune în ceea ce privește protejarea drepturilor de autor. Industria muzicală este de mai multă vreme supărată pe Twitch, pentru că permite utilizatorilor să urce melodii alături de înregistrările video, melodii pentru care nu există niciun acord cu reprezentanții autorilor. După mai multe mesaje separate ale unora din reprezentanții acesteia, industria muzicală, prin Recording Industry Association of America (RIAA), Recording Academy, National Music Publishers Association, American Association of Independent Music, SAG-AFTRA și alții, a trimis o scrisoare oficială către Twitch prin care cere luarea de măsuri. În scrisoare se arată cum Twitch nu a luat nicio măsură după ce a primit miii de notificări pentru încălcarea drepturilor de autor și, mai mult, nici măcar nu a răspuns în vreun fel. Twitch spune că plătește licențe pentru distribuție publică - licențele de care au nevoie restaurantele și cafenelele pentru a reda muzică. Digital Millennium Copyright Act, legea care guvernează conținutul muzical distribuit online, prevede licențierea specială a conținutului în acest caz, o licență pe care platforma deținută de Amazon nu o deține și pentru care nu a plătit.
Facebook a lansat o funcție pentru jocuri în sistem cloud
Facebook a lansat luni o funcție pentru jocuri în sistem cloud pe platforma sa de socializare, permițând utilizatorilor să acceseze prin streaming și să joace jocuri precum "Asphalt 9: Legends" și "WWE SuperCard" fără să fie nevoie să le descarce, transmite Reuters. ”Nu oferim separat un serviciu de jocuri în sistemul cloud”, a anunțat compania într-o postare pe blog, adăugând că toate jocurile accesate prin streaming în sistem cloud pot fi jucate pe fila de jocuri sau în News Feed. Funcția de jocuri a Facebook este mai mică decât serviciile similare precum Stadia (Google), GeForce NOW (Nvidia) sau Luna (Amazon.com), care concurează pentru utilizatori pe o piață care se dezvoltă rapid. Noua funcție pentru jocuri a Facebook va fi disponibilă deocamdată pentru sistemul Android și utilizatorii web, potrivit companiei, care lucrează și la o variantă destinată sistemului iOS al Apple. ”Apple tratează jocurile diferit și continuă să exercite controlul asupra unei resurse proate prețioase”, a arătat Facebook, adăugând că nu este sigur dacă lansarea serviciului pe app store al Apple este o cale ”viabilă”.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
