MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Chisăliță: Scumpirea combustibililor generează efecte în lanț în economie
În contextul volatilității piețelor energetice, apare tot mai des întrebarea dacă alinierea integrală a prețurilor interne la cele internaționale este justificată, în condițiile în care o parte din combustibil provine din producția internă de țiței, cu costuri mai reduse
Creșterea prețurilor la benzină și motorină se transmite în costurile din transport, agricultură, construcții și comerț, amplificând presiunile inflaționiste asupra economiei și bugetelor gospodăriilor, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză privind impactul majorărilor de la pompă. 'Prețul la pompă crește din nou. Și va mai crește. Într-o economie deja tensionată de inflație, fiecare 10-15 bani în plus la combustibil nu înseamnă doar o sumă pe bon. Înseamnă un lanț de scumpiri care se propagă în alimente, în transport, în construcții, în agricultură. Înseamnă presiune pe fiecare familie și pe fiecare antreprenor', susține specialistul. Potrivit acestuia, în contextul volatilității piețelor energetice, apare tot mai des întrebarea dacă alinierea integrală a prețurilor interne la cele internaționale este justificată, în condițiile în care o parte din combustibil provine din producția internă de țiței, cu costuri mai reduse. 'Dar există o întrebare care devine din ce în ce mai greu de ignorat: este justificată alinierea integrală a prețurilor internaționale atunci când o parte din combustibil provine din producție internă de țiței, cu costuri mult mai mici? În perioadele de volatilitate, când prețurile externe urcă abrupt, diferența dintre costul real de extracție internă și prețul final poate genera marje excepționale. Aceasta nu mai este doar 'aliniere la piață'. Devine captare de rentă de criză. Legal? Da. Legitim într-un context social fragil? Aici începe dezbaterea', a afirmat președintele AEI. În opinia sa, combustibilul nu este un produs oarecare, ci 'o forță macroeconomică'. 'Fiecare creștere la pompă produce un efect în lanț: transportatorii majorează tarifele, fermierii suportă costuri mai mari la lucrări agricole, retailerii cresc prețurile la raft, constructorii ajustează devizele, serviciile se scumpesc. Combustibilul este un multiplicator de inflație. Când un actor integrat are capacitatea de a amortiza parțial șocul, dar alege să transmită presiunea integrală externă către consumator, impactul nu mai este doar comercial. Devine sistemic', susține Chisăliță. Președintele AEI atrage atenția că, în contextul în care o parte din combustibil provine din producția internă de țiței, discrepanța dintre situația economică a consumatorilor și rezultatele financiare ale companiilor din sector poate genera tensiuni sociale. 'O parte din ceea ce ajunge în rezervorul românilor provine din producție internă. În timp ce transportatorii calculează supraviețuirea de la o zi la alta, fermierii reduc investițiile, micii antreprenori taie din marje, familiile își comprimă bugetele, rapoartele financiare ale companiilor din petrol vor indica profituri solide. Această ruptură între realitatea de la pompă și realitatea din bilanț poate crea tensiune socială. Iar tensiunea socială nu dispare. Se acumulează', a adăugat președintele AEI. În analiza citată sunt menționate și exemple din sectorul energetic care, în perioade de volatilitate, au utilizat avantajul producției interne pentru a menține prețuri competitive.
Contribuția fiscală a femeilor în economie a ajuns la 509 miliarde de lei
l este vorba despre contribuția din perioada 2022-2024, iar estimarea îi aparține Andreei Negru, președinta Patronatului European al Femeilor de Afaceri
Contribuția fiscală a femeilor în economia românească a ajuns la 509 miliarde de lei în perioada 2022-2024, echivalentul a 24,8% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit datelor incluse în Indexul Antreprenoriatului și Leadershipului Feminin, prezentat miercuri de președinta Patronatului European al Femeilor de Afaceri (PEFA), Andreea Negru, la Digital Innovation Summit Bucharest 2026 (DISB 2026). 'Rata de ocupare feminină în România reprezintă 53%, în timp ce media Uniunii Europene este de 65 de procente. La diferența de ocupare femei - bărbați, suntem pe locul patru în Uniunea Europeană, iar rata de ocupare a femeilor este de 39,7 procente versus 57,8% bărbați-femei în Consilii de Administrație la companii listate. În Parlament, că tot ne aflăm în această instituție de prestigiu a României, femeile sunt în pondere de 19%, media în Parlamentul European fiind de 37,3 procente. Contribuția fiscală a femeilor în economie, în perioada de referință 2022 - 2024, este de 509 miliarde de lei. Ce înseamnă acest lucru? O pondere de 24,8% din Produsul Intern Brut național', a precizat Andreea Negru. Aceasta a subliniat că aproape un milion de femei nu sunt integrate în prezent pe piața muncii, iar includerea acestora ar putea aduce economiei românești un câștig de peste 65 de miliarde de lei. 'O forță de muncă potențială, neexploatată. Încă 998.000 de persoane, doamne, care dacă ar fi integrate în câmpul muncii ar reprezenta o creștere a Produsului Intern Brut și evident ca și procent de la an la an, de 14,5%. Dacă aceste doamne ar fi în câmpul muncii, Produsul Intern Brut ar avea de câștigat un plus de 65,2 miliarde de lei și o pondere în timp de 10,1%', a adăugat președinta PEFA. Potrivit sursei citate, 1,6% din PIB-ul României se pierde în fiecare an, din cauza excluderii femeilor din câmpul muncii. 'Mobilizarea femeilor inactive poate crește semnificativ economia României, până în 2036, cu 1,9 procente adăugate la PIB prin implicarea a 1,3 milioane de femei native până în 2036. Ca și concluzii, de la evidențe la politici publice, le-am numit noi, 1,6% din PIB este pierdut anual pentru excluderea doamnelor, care este o problemă de competitivitate națională și nu de gen, întrucât am văzut că la capitolul femeii implicate în activități STEM (Știință, Tehnologie, Engineering și Matematică, n.r.) ocupăm prima poziție în Uniunea Europeană. Cert este că avem competențe, dar nu avem competitivitate națională. Circa 10% din Produsul Intern Brut este încă neexploatat', a menționat reprezentanta PEFA. Patronatul European al Femeilor de Afaceri a lansat, miercuri, în cadrul DISB 2026, Indexul Antreprenoriatului și Leadershipului Feminin, o analiză privind participarea femeilor în antreprenoriat și în procesele de leadership din România, care evidențiază evoluția implicării acestora în economie, precum și barierele care limitează accesul la poziții decizionale.
Transportatorii rutieri din România cer reducerea accizei la motorină
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) solicită Guvernului adoptarea urgentă a unor măsuri pentru limitarea impactului creșterii prețului motorinei asupra transportului rutier și asupra economiei, printre care reducerea accizei la motorină sau extinderea schemei de rambursare. Potrivit unui comunicat al organizației, motorina reprezintă aproximativ 40% din costul total al transportului rutier, iar o creștere de 25% a prețului carburantului poate majora în mod direct costurile de transport cu minim 10%. Astfel, în lipsa unor măsuri de sprijin sau a unei fiscalități competitive, această presiune poate afecta stabilitatea lanțurilor logistice și competitivitatea transportatorilor români pe piața europeană. În context, UNTRR solicită reducerea accizei la motorină la nivelul minim european sau, alternativ, extinderea după finalul lunii martie 2026 până la finalul anului și majorarea schemei de rambursare a accizei pentru transportatori de la 65 bani la 1,12 lei/litru. Conform transportatorilor, prețul motorinei fără taxe era foarte apropiat între statele membre, situându-se la aproximativ 0,80 euro/litru în România, 0,81 euro/litru în Ungaria și Croația, Franța și 0,89 euro/litru în Germania, ceea ce arăta că diferențele de preț la pompă erau generate în principal de nivelul accizelor și al TVA. Ultimele zece zile au avut evoluții extrem de diferite în statele membre UE, cu creșteri de circa 20% în cele mai multe state precum Austria, Cehia, Franța, Germania, Olanda și de până la 48% în Spania, în timp de în Croația și Slovenia creșterile au fost sub 2%, situația fiind extrem de volatilă. În prezent, acciza la motorină în România este de aproximativ 550 euro / 1.000 litri, semnificativ peste nivelul minim european de 330 euro / 1.000 litri. În același timp, alte state europene adoptă măsuri pentru a limita impactul creșterii rapide a prețurilor la carburant. De exemplu, menționează UNTTR, în Portugalia guvernul a decis reducerea temporară a accizei aplicate motorinei, iar în Italia Ministerul Economiei analizează de câteva zile posibilitatea activării mecanismului de 'acciză mobilă', un sistem care permite statului să utilizeze veniturile suplimentare din TVA generate de creșterea prețurilor la combustibili pentru a reduce accizele aplicate benzinei și motorinei. Diferențele de taxare determină deja transportatorii români să alimenteze în alte state din regiune, precum Ungaria, Croația, Slovenia sau Bulgaria, ceea ce înseamnă pierderi pentru bugetul României, susține UNTRR. Pentru a limita efectele asupra economiei în general, UNTRR propune două măsuri posibile și una complementară, funcție de evoluția prețului carburantului: reducerea accizei la motorină de la aproximativ 550 euro / 1.000 litri la nivelul minim european de 330 euro / 1.000 litri, măsură care ar putea reduce prețul carburantului cu aproximativ 1,35 lei/litru (1,12 lei din acciză și 0,23 lei din TVA); în lipsa reducerii accizei, extinderea schemei de rambursare a accizei cel puțin până la finalul anului și majorarea valorii rambursate la 1,12 lei/litru.
Tot mai puțini români interesați de un loc de muncă în străinătate
Peisajul internațional tot mai incert influențează intenția candidaților români de a pleca la muncă în străinătate și doar 6,3% dintre aceștia au deja un plan stabilit în acest sens pentru 2026, primele țări pe lista de opțiuni fiind Germania, Olanda, Bulgaria și Grecia, în timp ce Emiratele Arabe Unite și Ciprul scad în preferințe, relevă un studiu de specialitate dat miercuri publicității. 'Tot mai puțini români sunt interesați de un loc de muncă în afara țării, în special acum, când contextul internațional este tot mai incert. Aproape 28.000 de aplicări pentru joburile din străinătate au fost înregistrate de la începutul anului și până acum, număr care reprezintă 1% din totalul de aplicări', arată datele celui mai recent sondaj realizat de eJobs. Nici pentru restul anului nu se întrevăd schimbări majore din acest punct de vedere, în condițiile în care doar 6,3% dintre candidații întrebați dacă iau în calcul ideea de a pleca să lucreze în străinătate au răspuns afirmativ și că deja au un plan stabilit în acest sens. 21,2% nu au fost fost la fel de fermi, dar au declarat că iau în calcul inclusiv această variantă doar dacă nu își vor găsi un job satisfăcător în România. 60,1% au spus că nu au niciun plan de a pleca din țară, iar 12,5% ar fi dispuși să lucreze pentru un angajator din străinătate dacă acesta ar accepta o colaborare remote, care să nu presupună relocarea. Țările care au atras cele mai multe aplicări de la începutul anului au fost Germania, Olanda, Bulgaria, Grecia, Cipru, Emiratele Arabe Unite, Suedia și Franța. 'Dacă facem însă o disociere între date și ne uităm strict pe ce s-a întâmplat în piață de la 1 martie, de când a izbucnit războiul în Orientul Mijlociu, vedem o scădere semnificativă în topul destinațiilor preferate de români pentru Cipru, care coboară de pe poziția a 6-a pe poziția a 12-a și una minoră pentru Emiratele Arabe Unite, de pe poziția a 7-a pe poziția a 9-a. Urcă, în schimb, în preferințele românilor destinații precum Spania, Italia ori Grecia, considerate mai sigure din punct de vedere geopolitic sau, pur și simplu, centre în care candidații se pot integra mai ușor datorită comunităților mari de români deja existente acolo', spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs. Transport/logistică, turism și retail sunt domeniile spre care se orientează românii care au în plan să meargă la muncă în afara țării. Asigurările sunt un domeniu recent intrat în ierarhie și, pentru această primă parte a anului, reușește chiar să detroneze angajatori mai mari, precum serviciile, construcțiile, industria alimentară sau agricultura.
Afacerile din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 9,1%
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), în luna ianuarie din 2026, comparativ cu aceeași lună a anului anterior, a scăzut atât ca serie brută cu 9,1%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 6,5%, potrivit informațiilor Institutului Național de Statistică (INS) date miercuri publicității. Astfel, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, a înregistrat o scădere ca urmare a scăderilor înregistrate la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-13,8%), vânzările de produse nealimentare (-11,3%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,9%). Același indicator statistic, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a înregistrat o reducere, în perioada menționată, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-7,9%), comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-4,8%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3%). De asemenea, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna ianuarie 2026, comparativ cu luna precedentă, a scăzut, pe ansamblu, cu 25,3%, ca urmare a scăderii înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-27,7%), comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-26,6%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-21,5%).
Companiile aeriene majorează tarifele
Mai multe companii aeriene din Asia şi Europa au majorat marţi tarifele biletelor, au introdus suprataxe pentru combustibil sau au modificat programele de zbor, după ce conflictul din Orientul Mijlociu a dus la creşterea abruptă a preţului combustibilului pentru avioane şi a perturbat rutele aeriene importante, transmite Reuters. Companii precum Qantas Airways din Australia, SAS din Scandinavia şi Air New Zealand au anunţat scumpiri ale biletelor, în timp ce alţi operatori au avertizat că criza ar putea afecta aprovizionarea cu combustibil sau ar putea impune noi modificări ale programelor de zbor. Air New Zealand a precizat că preţul combustibilului pentru avioane, care se situa între 85 şi 90 de dolari pe baril înaintea loviturilor aeriene americane şi israeliene asupra Iranului, a urcat acum la valori cuprinse între 150 şi 200 de dolari pe baril. Compania şi-a suspendat şi prognoza financiară pentru anul 2026 din cauza incertitudinii generate de conflict. Războiul a perturbat un coridor important pentru exportul de petrol, crescând costurile companiilor aeriene şi determinând scumpirea biletelor pe unele rute, în timp ce creşte temerea că cererea pentru călătorii ar putea fi afectată.
Grecia plafonează marjele de profit la preţurile combustibililor
Prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, a anunţat miercuri „impunerea unui plafon pentru marjele de profit” la preţurile combustibililor, pentru a evita speculaţiile cu aceste preţuri, care sunt în creştere din cauza războiului din Orientul Mijlociu, informează Reuters. „Un plafon al marjelor de profit pentru combustibili şi produsele din supermarketuri este introdus astăzi (miercuri)”, deoarece „această agitaţie economică nu trebuie să conducă la fenomene de speculaţie”, a anunţat şeful guvernului de la Atena la întâlnirea sa lunară cu preşedintele ţării. Preţurile petrolului au înregistrat noi creşteri miercuri, pe fondul îndoielii cu privire la capacitatea planului anunţat de Agenţia Internaţională pentru Energie, care prevede o eliberare record din rezervele de petrol, ca să compenseze potenţialele şocuri în aprovizionare cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Pentagonul va folosi Gemini
Angajaţii Pentagonului vor folosi inteligenţa artificială dezvoltată de Google pentru sarcinile derulate în cadrul reţelelor neclasificate. Peste trei milioane de angajaţi civili şi militari ai Departamentului pentru Apărare vor folosi agenţi de AI bazaţi pe modelul lingvistic Gemini, dezvoltat de Google, scrie Bloomberg. Pentru început, AI-ul Google va avea acces doar în reţelele neclasificate, dar se discută deja şi despre implementarea acestuia în reţelele care găzduiesc informaţiile clasificate. Opt agenţi de AI vor fi puşi la treabă pentru sarcini de birou, precum rezumarea şedinţelor, construirea bugetelor şi verificarea propunerilor pentru îmbunătăţirea securităţii naţionale. Pe lângă aceştia, angajaţii Pentagonului pot crea şi proprii agenţi personalizaţi, pe bază de comenzi vocale, spune vicepreşedintele Google Jim Kelly. Angajaţii Pentagonului testează AI-ul Google încă din decembrie, rulând până acum peste 40 de milioane de comenzi unice şi procesând mai mult de 4 milioane de documente.
