MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Chisăliță: Motorina ar putea ajunge la circa 11,5 lei/litru în România
Piața combustibililor din Europa este determinată de câteva variabile structurale majore: evoluția țițeiului Brent, marjele de rafinare pentru motorină (gasoil), costurile logistice și cererea sezonieră, cursul dolar/leu și nivelul taxelor și accizelor
Prețul motorinei în România ar putea ajunge la aproximativ 11,5 lei pe litru până la sfârșitul lunii mai, în scenariul în care conflictul din Orientul Mijlociu continuă și Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată, evoluție determinată de creșterea cotațiilor petrolului Brent și a prețurilor motorinei pe hub-ul european Amsterdam-Rotterdam-Anvers, potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă. Conform sursei citate, piața combustibililor din Europa este determinată de câteva variabile structurale majore: evoluția țițeiului Brent (benchmark global), marjele de rafinare pentru motorină (gasoil), costurile logistice și cererea sezonieră, cursul dolar/leu și nivelul taxelor și accizelor din România. ''În mod normal există o relație directă între aceste elemente: Brent - Motorina ARA - Motorina România Hub-ul ARA (Amsterdam-Rotterdam-Antwerp) este referința europeană pentru produsele rafinate, iar evoluția prețului motorinei în acest hub se transmite relativ rapid către piețele regionale, inclusiv România'', susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), în studiul publicat luni. În scenariul pesimist, după o creștere de 80% în primele 10 zile de conflict, prețul motorinei în hub-ul ARA ar putea ajunge la un avans total de aproximativ 117% în următoarele 80 de zile. Potrivit analizei, scenariul pesimist ar putea apărea în cazul unor tensiuni severe pe piața produselor rafinate, generate de un posibil deficit de motorină în Europa, de eventuale sancțiuni suplimentare asupra produselor rafinate rusești, de opriri neplanificate în rafinăriile europene sau de creșterea cererii înainte de sezonul agricol și de vârful activităților de transport. În acest context, prețul motorinei în hub-ul Amsterdam-Rotterdam-Anvers ar putea ajunge la circa 2.850 dolari pe tonă, nivel care ar reprezenta un șoc major pentru piață, peste episoadele înregistrate în timpul crizei energetice din 2022. Scenariul mediu, considerat de autorii analizei drept cel mai probabil, presupune o creștere a prețurilor în următoarele 80 de zile similară celei din primele 10 zile ale conflictului, respectiv de aproximativ 79%. Acesta reflectă o piață tensionată, dar funcțională, caracterizată prin cerere sezonieră ridicată, stocuri relativ scăzute în Europa și marje de rafinare stabile. În scenariul optimist, în care creșterea prețurilor ar fi limitată la aproximativ 41%, ar fi necesară o stabilizare a ofertei la nivel global, susținută de majorarea producției rafinăriilor, reducerea marjelor de rafinare și de o eventuală încetinire a economiei globale. ''Prețurile Brent au crescut cu până la 15%, în weekend ajungând la peste 100 de dolari pe baril, după ce principalii producători din Orientul Mijlociu au redus producția, deoarece Strâmtoarea Ormuz, o zonă crucială, rămâne închisă din cauza războiului cu Iranul. Kuweitul, al cincilea cel mai mare producător din OPEC, a anunțat reduceri preventive ale producției de petrol și ale producției de rafinărie, invocând amenințările iraniene la adresa transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz'', susțin autorii analizei. În Irak, producția celor trei principale câmpuri petroliere din sud a scăzut cu aproximativ 70%, la 1,3 milioane de barili pe zi, față de 4,3 milioane înainte de războiul cu Iranul, precizează sursa citată.
Înmatriculările de autoturisme noi s-au prăbușit în februarie
Scădere cu -24.4% faţă de februarie 2025 l peste 8.900 de autoturisme înmatriculate în februarie 2026
Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) anunţă, luni, că înmatriculările de autoturisme noi sunt în scădere cu -24.4% faţă de februarie 2025. Autoturismele, care reprezintă aproximativ 82% din total piaţă, au înregistrat, în luna februarie 2026, un volum de 8.903 unităţi. APIA a trransmis, luni, o analiză a veghiculelor înmatriculate în luna februarie a acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, pe baza datelor publicate de DGPCI ”Înmatriculările de autoturisme noi sunt în scădere cu -24.4% faţă de februarie 2025”, a transmis APIA. Potrivit organizaţiei, autoturismele “electrificate” au o scădere de -3%, realizând o cotă de piaţă de 67.4%, din care:
- Autoturismele mild-hibrid (MHEV) înregistrează o scădere de -30%, cu o cotă de piaţă de 22.9%;
- Autoturismele full-hibrid (FHEV) înregistrează o creştere de Â19%, cu o cotă de piaţă de 26%;
- Autoturismele plug-in hibrid (PHEV) au o creştere de Â16.7%, cu o cotă de piaţă de 8%;
- Autoturismele pur electrice (BEV) înregistrează o creştere de Â35%, cu o cotă de piaţă de 10.5%;
Potrivit analizei citate, vehiculele comerciale uşoare plus minibus sunt în scădere cu -7.7%, iar cele grele plus bus sunt în creştere cu Â37%, faţă de luna similară a anului 2025. ”Această evoluţie reflectă, în mare măsură, climatul de incertitudine care caracterizează începutul anului 2026, într-un context în care bugetul naţional nu este încă aprobat, iar mecanismele de susţinere a pieţei, inclusiv programele de stimulare a înnoirii parcului auto, nu au fost clarificate. De asemenea, evoluţiile conflictului din Orientul Mijlociu merită urmărite cu atenţie în viitor, deoarece pot influenţa percepţia consumatorilor asupra costurilor asociate mobilităţii”, a declarat preşedintele APIA, Dan Vardie. Potrivit acestuia, preţul combustibililor fosili este mult mai sensibil la tensiunile geopolitice şi la volatilitatea pieţei petrolului, în timp ce utilizarea vehiculelor electrice depinde într-o măsură mai mare de surse energetice locale, fiind astfel percepută ca mai stabilă din perspectiva costurilor. ”În mod paradoxal, în pofida scăderii generale a pieţei, segmentul vehiculelor electrificate continuă să rămână dominant, cu o cotă de piaţă de 67,4% în rândul autoturismelor, confirmând faptul că tranziţia tehnologică este deja în curs, şi în România. Observăm însă diferenţe importante între tipurile de motorizări: în timp ce full-hybrid şi plug-in hybrid continuă să crească, segmentul mild-hybrid şi alte categorii tradiţionale sunt afectate mai puternic de volatilitatea pieţei”, a mai declarat preşedintele APIA, adăugând că pentru industria auto din România, predictibilitatea politicilor publice rămâne esenţială. Analiza detaliată arată că autoturismele (care reprezintă aproximativ 82% din total piaţă) au înregistrat, în luna februarie 2026, un volum de 8.903 unităţi, cu -24.4% mai puţin faţă de luna similară din 2025. În luna februarie 2026, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, observăm o evoluţie mixtă a segmentelor în care sunt încadrate autoturismele, după cum urmează:
Transportatorii solicită reducerea accizelor la carburanți
BBC: Creşterea preţurilor petrolului va ajuta Rusia să-şi refacă finanţele
Creşterea preţului petrolului va ajuta Rusia să-şi refacă finanţele publice şi să-şi menţină economia de război pe linia de plutire, spun diplomaţii cu care a stat de vorbă BBC. În ultimii ani, Rusia a suferit din cauza sancţiunilor energetice internaţionale, a preţurilor globale scăzute ale petrolului şi a plafonului de preţ impus de UE şi Marea Britanie, stabilit în prezent la 44 de dolari pe barilul de petrol. Dificultăţile financiare au fost atât de mari, încât Rusia a fost nevoită să vândă din rezervele de aur şi să majoreze taxele de consum. Însă creşterea preţurilor petrolului va contribui acum la umplerea visteriei Kremlinului. Lipsa aprovizionării cu petrol prin Strâmtoarea Ormuz ar putea determina unele ţări să fie mai interesate să cumpere petrol rusesc, mai accesibil. Acest lucru vine la doar câteva zile după ce SUA au relaxat temporar sancţiunile pentru a permite Indiei să cumpere petrol rusesc, deja aflat pe mare. Kievul ar putea, de asemenea, să simtă o presiune şi mai mare din partea Uniunii Europene pentru a redeschide oleoductul Drujba – avariat de atacurile ruseşti – care transportă în mod normal petrol rusesc către Ungaria şi Slovacia. Războiul SUA-Israel cu Iranul nu numai că ar putea distrage atenţia globală de la Ucraina, dar ar putea, de asemenea, să-i ajute acum pe inamicii acesteia, conchide BBC.
ROBOR la trei luni a urcat la 5,90%
Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut luni la 5,90% pe an, de la 5,88% pe an cât a fost în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul lui 2025, indicele ROBOR era 5,92%. Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 5,95% pe an, de la 5,90%/an vineri, iar ROBOR la 12 luni a crescut la 6,00%/an, de la 5,97%. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,68% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul III 2025.
Europa este acum cel mai mare importator de arme din lume
Europa a devenit cel mai mare importator de arme din lume în ultimii cinci ani, pe fondul reacţiei guvernelor la ameninţarea Rusiei şi al scăderii încrederii în angajamentele de securitate ale SUA, potrivit datelor publicate luni de Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI), relatează Reuters. Ţările europene şi-au triplat importurile de arme în perioada 2021-2025 faţă de 2016-2020 pentru a aproviziona Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei ruse şi pentru a-şi reconstrui propriile forţe armate după decenii de investiţii insuficiente. „Creşterea bruscă a fluxurilor de arme către statele europene a determinat o creştere de aproape 10% a transferurilor globale de arme”, a declarat Mathew George, directorul Programului de transferuri de arme al SIPRI. Europa are 33% din importurile globale de arme, în creştere faţă de 12% în perioada precedentă de cinci ani, arată raportul.
Preţul gazului european creşte cu 30%
Preţul gazului european a crescut cu aproximativ 30% luni, în urma creşterii preţurilor petrolului, pe o piaţă agitată de prelungirea războiului din Orientul Mijlociu, blocarea strâmtorii Ormuz şi daunele aduse infrastructurii energetice, relatează AFP. La scurt timp după începerea tranzacţionărilor, la ora 07:00 GMT (9:00, ora României) , contractul futures al TTF olandez, considerat referinţa europeană, înregistra o creştere de peste 23,63%, ajungând la 66 de euro pe megawatt-oră, după ce a deschis cu o creştere de aproximativ 30%. Acesta rămâne totuşi încă foarte departe de nivelurile atinse în 2022 la începutul războiului din Ucraina, când a depăşit 300 de euro.
Platforma X investighează postări rasiste şi ofensatoare generate de Grok
Platforma de socializare X investighează postări ”rasiste şi ofensatoare” generate de chatbotul Grok dezvoltat de xAI, a relatat duminică Sky News. Reprezentanţii X şi xAI nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Reuters nu a putut verifica imediat autenticitatea videoclipului ataşat postării publicate de Sky News pe X. Potrivit jurnalistului Rob Harris de la Sky News, echipele de siguranţă ale platformei investighează de urgenţă rolul chatbotului în generarea unor mesaje online ”pline de ură şi rasiste”, apărute ca răspuns la solicitările utilizatorilor. Autorităţi şi organisme de reglementare din mai multe ţări au intensificat în ultima perioadă măsurile împotriva conţinutului explicit generat de inteligenţa artificială prin chatbotul Grok, dezvoltat de compania lui Elon Musk.
