MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: CFA România se așteaptă la o creștere economică de 0,8% în 2025
Rata anticipată a inflaţiei a crescut n 94% dintre cei chestionaţi anticipează deprecierea leului faţă de euro
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut în luna iulie cu 5,0 puncte, până la valoarea de 34,9 puncte. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (august 2026) a crescut comparativ cu valoarea înregistrată în luna precedentă şi a atins nivelul de 6,46%. În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 94% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, nefiind înregistrată nicio opinie privind o posibilă apreciere. De asemenea, 69% dintre participanţi, anticipează o stagnare a prețului locuinţelor în oraşe, în următoarele 12 luni, în timp ce 31% anticipează o scădere. De asemenea 69% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supraevaluate, iar 31% că sunt corect evaluate.
”Ulterior scăderii puternice înregistrate în luna iunie, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut în luna iulie cu 5,0 puncte, până la valoarea de 34,9 puncte. Cele două componente ale sale au avut evoluţii divergente. Astfel, componenta de anticipaţii a crescut cu 8,6 puncte, până la valoarea de 33,6, în timp ce componenta de condiţii curente şi-a continuat scăderea, cu 2,2 puncte, până la valoarea de 37,5 – reflectând înrăutăţirea condiţiilor curente”, anunţă luni asociaţia.
Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (august 2026) a crescut comparativ cu valoarea înregistrată în luna precedentă şi a atins nivelul de 6,46%, în timp ce peste 56% dintre participanţi anticipează majorarea ratei inflaţiei în următoarele 12 luni. La momentul realizării sondajului, rata inflaţiei se situa la valoarea de 5,66%.
Deprecierea leului
În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 94% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, nefiind înregistrată nicio opinie privind o posibilă apreciere. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,1015 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este de 5,1716 lei pentru un euro. Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 69% dintre participanţi, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 31% anticipează o scădere. De asemenea 69% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 31% că sunt corect evaluate.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a crescut uşor comparativ cu exerciţiul anterior, la valoarea medie a anticipaţiilor de 7,6% din PIB.
Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2025 se situează, într-o uşoară scădere faţă de exerciţiul anterior, la valoarea medie de 0,8%, existând şi opinii în rândul participanţilor privind o posibilă intrare în recesiune a economiei româneşti.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 59% în următoarele 12 luni.
O întrebare suplimentară introdusă în sondaj se referă la anticipaţiile privind retrogradarea României în categoria de rating nerecomandată investiţiilor („junk”). Astfel, conform rezultatelor, toti participanţii anticipează menţinerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investiţiilor.
“În condiţiile confirmării rating-ului României şi stabilirii pachetului fiscal, componenta de anticipaţii s-a majorat. Cum starea economiei continuă să se înrăutăţească, componenta de condiţii curente şi-a continuat scăderea. Însă, în continuare, nivelul indicatorului şi ambele sale componente indică condiţii de recesiune”, declară Adrian Codirlaşu, preşedinte al Asociaţiei CFA România.
Sondajul a fost realizat înaintea deciziei agenţiei Fitch de menţinere a României în categoria investment grade.
Sondajul este realizat lunar de Asociaţia CFA România, de peste 14 ani, şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni, iar participanţii sunt membri ai Asociaţiei CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.
Impactul sancţiunilor asupra exporturilor energetice ruseşti de la începutul războiului din Ucraina
De la începutul războiului din Ucraina, sancţiunile occidentale au transformat radical exporturile energetice ale Rusiei: livrările de gaze spre Europa s-au prăbuşit, petrolul a fost redirecţionat către Asia sub plafon de preţ, iar cărbunele a dispărut complet din piaţa europeană.
Înainte de invazia din februarie 2022, Rusia era cel mai mare furnizor de gaze al Europei, livrând circa 150 miliarde metri cubi anual – 45% din importurile UE. Până în 2024, volumul a scăzut la 52 bcm (19%), potrivit Comisiei Europene. Reducerea a fost cauzată de dispute contractuale, avarierea conductei Nord Stream şi sistarea tranzitului prin Ucraina la sfârşitul lui 2024. Singura rută funcţională rămasă este Turkstream. UE nu a interzis oficial importul de gaze prin conducte, însă a adoptat sancţiuni în iulie 2025 prin care a blocat orice tranzacţie legată de Nord Stream, chiar dacă aceasta ar putea fi reactivată. Comisia a propus şi un embargou total asupra importurilor de gaze şi GNL rusesc până în 2027, dar acesta nu este încă lege.
SUA au impus sancţiuni companiilor implicate în dezvoltarea proiectului Arctic LNG 2, care ar urma să devină cel mai mare terminal rusesc de GNL, cu o capacitate de aproape 20 milioane tone anual.
Petrol
SUA, Marea Britanie şi UE au interzis importurile de ţiţei şi produse rafinate transportate pe mare din Rusia încă din primul an al războiului. În plus, G7 a impus în decembrie 2022 un plafon de preţ de 60 dolari/baril pentru exporturile maritime către ţări terţe, extins ulterior şi la produse rafinate. În iunie 2025, UE şi UK au redus plafonul la 47,60 dolari, cu 15% sub media pieţei, dar SUA nu au susţinut modificarea. Restricţiile vizează şi transportul, asigurarea şi reasigurarea tancurilor petroliere care operează peste acest plafon.
Peste 440 de nave din ”flota din umbră” folosită de Moscova pentru a ocoli sancţiunile au fost incluse pe liste negre. Compania de transport Sovcomflot, dar şi mari producători precum Gazprom Neft şi Surgutneftegaz, au fost de asemenea sancţionaţi.
Embargoul occidental a redirecţionat exporturile ruseşti de ţiţei spre Asia, în special către China, India şi Turcia. Scopul plafonului a fost să menţină fluxurile pe piaţă pentru a evita creşteri abrupte ale preţurilor globale, reducând în acelaşi timp veniturile Rusiei. Recent, preşedintele Trump a ameninţat cu sancţiuni secundare India şi China pentru cumpărarea de petrol rusesc, ca formă de presiune asupra Kremlinului.
Cărbune
Uniunea Europeană a interzis importurile de cărbune din Rusia în 2022. Livrările, care însumaseră 50 milioane tone în 2021, au ajuns la zero în 2023, conform datelor Eurostat.
FT: UE blochează o declaraţie comună privind acordul comercial cu SUA, pentru a-şi proteja regulile digitale
Uniunea Europeană încearcă să împiedice Statele Unite să vizeze regulile sale digitale, ceea ce întârzie publicarea unei declaraţii comune privind un acord comercial anunţat luna trecută, a relatat duminică Financial Times.
Potrivit oficialilor europeni, divergenţele privind formulările legate de ”barierele netarifare” – categorie în care Washingtonul include regulile digitale ale UE – se află printre cauzele întârzierii. Până acum, nici Comisia Europeană, nici Casa Albă şi nici Departamentul de Stat nu au comentat informaţiile.
Declaraţia comună era aşteptată la scurt timp după înţelegerea anunţată în iulie de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele american Donald Trump. Acordul a stabilit un tarif de import de 15% pentru majoritatea bunurilor europene – la jumătate faţă de nivelul iniţial ameninţat – evitând astfel un posibil război comercial de amploare între cei doi parteneri, care împreună generează aproape o treime din comerţul global.
Washingtonul ar fi dorit menţinerea unei deschideri pentru concesii privind Legea serviciilor digitale (DSA) a UE, pe care o acuză că limitează libertatea de exprimare şi impune costuri suplimentare companiilor americane din tehnologie. Comisia Europeană a precizat însă că relaxarea acestor norme reprezintă ”o linie roşie”.
Potrivit FT, Bruxelles-ul se aştepta ca Trump să semneze până la 15 august un ordin executiv prin care să reducă tariful la exporturile auto europene în SUA de la 27,5% la 15%, însă o sursă oficială americană a semnalat că măsura va fi amânată până la finalizarea declaraţiei comune.
Piaţa globală a petrolului arată „supraîncărcată”, pe fondul cererii slabe din marile economii
Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) avertizează că oferta de petrol va creşte mult mai rapid decât cererea în 2025 şi 2026, pe măsură ce OPECÂ îşi relaxează reducerile de producţie şi livrările din afara cartelului vor fi tot mai mari, relatează CNN.
În raportul lunar al IEA estimează o creştere a ofertei globale cu 2,5 milioane barili/zi în 2025 – peste nivelul prognozat anterior – şi cu încă 1,9 milioane bpd anul viitor. În schimb, cererea va urca cu doar 680.000 bpd în 2025 şi 700.000 bpd în 2026, ambele cifre fiind revizuite în scădere. ”Ultimele date arată o cerere slabă în marile economii şi, cu încrederea consumatorilor încă scăzută, o revenire puternică pare departe”, notează agenţia.
Diferenţa dintre oferta în creştere şi cererea modestă ar putea duce la un surplus de aproape 3 milioane bpd anul viitor, în timp ce preţul Brent a coborât sub 66 dolari pe baril după publicarea raportului.
Potrivit IEA, producţia suplimentară vine atât din partea OPECÂ, cât şi a producătorilor non-OPEC precum SUA, Canada, Brazilia şi Guyana. Totuşi, sancţiunile suplimentare impuse Rusiei şi Iranului ar putea reduce exporturile celor doi mari producători.
În pofida revizuirii în jos a cererii, IEA se aşteaptă ca rafinăriile mondiale să atingă un nou record istoric de 85,6 milioane bpd în august, susţinute de date mai bune decât aşteptările în statele OECD şi în China.
Browser-ul OpenAI se va baza pe motorul dezvoltat de Google
OpenAI lucrează de zor la un browser web, care să crească popularitatea soluţiilor de inteligenţă artificială pe care le dezvoltă, iar acesta va folosi motorul de randare Chromium.
Conform surselor citate de Bleeping Computer, OpenAI a început deja să aducă ChatGPT modificările necesare pentru ca acesta să susţină viitorul browser web.
Browser-ul se va baza pe un sistem unificat de agenţi AI, specializaţi în diverse task-uri şi selectaţi automat în funcţie de comenzile utilizatorului. AI-ul companiei va fi adânc integrat în viitorul browser, urmând să fie folosit inclusiv pentru a realiza anumite operaţiuni în locul utilizatorului, pentru a gestiona tab-urile deschise şi pentru a optimiza pagina deschisă în noile tab-uri.
OpenAI are deja experienţa modului Agent din ChatGPT, care foloseşte un terminal Linux şi un browser Chromium pentru a realiza sarcini în cloud.
Companiile de inteligenţă artificială văd în browser-ul web propriu o platformă de lansare în termeni proprii pentru produsele de AI. Acestea vor mai trebui să şi convingă utilizatorii să le folosească în locul produselor consacrate, precum browser-ele dezvoltate de Google şi Apple.
Samsung câştigă cotă de piaţă în SUA faţă de Apple
După mai bine de un deceniu de dominaţie a Apple pe piaţa americană a smartphone-urilor, rivalitatea cu Samsung revine în prim-plan, de această dată în jurul ecranelor pliabile, transmite Reuters.
Conform datelor Canalys, livrările Samsung în SUA au crescut puternic în trimestrul al doilea, compania sud-coreeană mărindu-şi cota de piaţă de la 23% la 31%. În schimb, Apple a coborât de la 56% la 49%, rămânând totuşi liderul pieţei americane.
Succesul Samsung se datorează lansării noilor telefoane pliabile Z Fold 7 şi Z Flip, dar şi diversificării ofertei sale, care acoperă preţuri de la 650 până la 2.400 de dolari, mult peste gama Apple, limitată la patru modele de iPhone între 829 şi 1.599 de dolari.
Z Fold 7, care se transformă în tabletă, şi Z Flip, inspirat din designul telefoanelor cu clapetă, au atras atenţia pe reţelele sociale, unde testele de durabilitate au acumulat milioane de vizualizări.
Samsung afirmă că noile sale modele pliabile sunt mai rezistente ca niciodată, înregistrând cu 25% mai multe precomenzi decât versiunile anterioare, iar vânzările le depăşesc pe cele ale predecesorului cu aproape 50%.
Pe lângă popularitatea dispozitivelor premium, creşterea vânzărilor Samsung a fost alimentată şi de segmentul low-cost, precum şi de efectele tarifelor comerciale care au perturbat piaţa.
În total, vânzările Samsung în SUA au urcat cu 16% în trimestrul al doilea, potrivit Counterpoint Research.
Între timp, acţiunile Apple au scăzut cu 7,5% în 2025, în timp ce titlurile Samsung au urcat cu aproximativ 35%, semnalând încrederea investitorilor că telefoanele pliabile pot deveni mainstream şi pot repoziţiona compania sud-coreeană în faţa rivalului său american.
Bursa de la București a câștigat 650,5 milioane de lei la capitalizare, săptămâna trecută
Bursa de Valori București (BVB) a câștigat 650,5 milioane de lei la capitalizare în săptămâna trecută, în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu 99 de milioane de lei în comparație cu săptămâna anterioară.
Potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES, capitalizarea bursieră a ajuns la 449,44 miliarde de lei, în perioada 11 - 15 august 2025, în creștere de la 448,79 miliarde de lei, în perioada 4 - 8 august 2025. Săptămâna aceasta au avut loc doar patru ședințe de tranzacționare, întrucât 15 august a fost zi liberă legală în România.
Tranzacțiile cu acțiuni au generat un rulaj de 201,36 milioane de lei, mai mic decât cel consemnat în săptămâna anterioară, de 300,45 milioane de lei. Cea mai bună zi de tranzacționare la BVB a fost luni, 11 august, când s-a înregistrat un rulaj de 52,92 milioane de lei, iar cea mai slabă zi, marți, 12 august, cu o valoare a tranzacțiilor de 48,21 milioane de lei.
Indicele principal al Bursei de Valori București - BET - a închis săptămâna la 21.024,30 de puncte, în creștere cu 1,01% față de săptămâna anterioară. De la începutul anului, avansul BET a fost de 25,74%.
Acțiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al BVB, cu tranzacții de peste 93,28 milioane de lei și o creștere a prețului de 0,35%. În topul tranzacțiilor se mai află titlurile societății OMV Petrom, cu schimburi de 42,07 milioane de lei (2,65%), și cele ale Hidroelectrica - cu 25,12 milioane de lei (-1,45%).
Cele mai importante creșteri ale cotațiilor au fost înregistrate de acțiunile Transgaz (12,41%), Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră (10,19%) și AETA SA (8,57%). La polul opus, scăderi importante au fost consemnate de acțiunile Prefab SA, cu un declin de 8,33%, urmate de cele ale societății Mecanica Fină (-6,84%) și Oil Terminal (-6,78%).
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
