MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Cei mai bogați oameni din lume și-au mărit averile cu 1.200 de miliarde de dolari.
Afacerile bizare sunt înfloritoare, arată Bloomberg
O prezență uriașă pe rețelele de socializare, o melodie de succes despre o familie de rechini și o colecție înfloritoare de vechituri auto sunt câteva dintre mijloacele care au permis acumularea unor averi impresionante în 2019, la nivel mondial, relatează Bloomberg. Kylie Jenner a devenit cea mai tânără miliardară prin eforturi proprii după ce compania sa, Kylie Cosmetics, a semnat un parteneriat exclusiv cu Ulta Beauty. Jenner a vândut ulterior o participație de 51% la compania sa, pentru 600 de milioane de dolari. La aproape două luni de când echipa Washington Nationals a câștigat primul campionat World Series, oamenii cântă încă refrenul ”Baby Shark, doo-doo doo-doo doo-doo”. Familia coreeană care a contribuit la popularizarea cântecului viral are în prezent o avere de circa 125 de milioane de dolari. Până și rablele auto s-au dovedit a fi o comoară. Willis Johnson, un american nativ din Oklahoma care a fondat compania Copart, a acumulat o avere de 1,9 miliarde de dolari construind o rețea de garaje pentru vânzarea de automobile avariate. Apariția acestor averi atipice scoate în evidență câți bani au acumulat super-bogații lumii în 2019. Și, cu cât erau mai bogați aceștia la începutul acestui an cu atât mai bogați au devenit. Potrivit Indicelui Bloomberg al Miliardarilor, cei mai bogați 500 de oameni ai lumii și-au mărit averile cumulate cu 1.200 de miliarde de dolari, respectiv cu 25%, la 5.900 de miliarde de dolari. Astfel de creșteri vor amplifica în mod sigur dezbaterile deja intense despre creșterea inechităților legate de avere și venituri. În Statele Unite, cei mai bogați 0,1% dintre oameni dețin o parte mai mare ca oricând din averile totale de după 1929, ceea ce i-a determinat pe unii politicieni să ceară o restructurare radicală a economiei. ”Acumularea de averi de un număr mic de persoane are loc cu prețul vieților oamenilor”, a afirmat reprezentanta Alexandria Ocasio-Cortez, care se descrie drept o socialistă democrată, într-un tweet publicat pe 12 decembrie, zi în care au avut loc alegerile din Marea Britanie. Cu toate acestea, înfrângerea laburistului Jeremy Corbyn, a cărui campanie a inclus atacuri la adresa miliardarilor și apeluri pentru ”rescrierea regulilor economice”, avanjează marile averi. Miliardarul francez Bernard Anault a realizat în 2019 cea mai mare creștere a averii, cu 36,5 miliarde de dolari, acesta devenind al treilea cel mai bogat om din lume conform indicelui Bloomberg și unul dintre cei trei miliardari ale căror averi sunt de cel puțin 100 de miliarde de dolari. În total, doar 52 de persoane incluse în indicele Bloomberg au înregistrat scăderi ale averilor în 2019. Averea lui Jeff Bezoz, fondatorul Amazon.com, a scăzut cu aproape 9 miliarde de dolari, dar acest lucru s-a întâmplat în urma divorțului de MacKenzie Bezos. Titanul comerțului electronic este încă cel mai bogat om din lume, după creșterea de joi a acțiunilor Amazon. Compania a raportat un sezon record al sărbătorilor de iarnă, cu miliarde de produse livrate și cu vânzarea a zeci de milioane de dispozitive ale Amazon, precum EchoDot. Cei 172 de miliardari americani din indicele Bloomberg și-au mărit averile cu 500 de miliarde de dolari. Averea lu Mark Zuckerberg a crescut cu 27,3 miliarde de dolari, iar cea a lui Bill Gates cu 22,7 miliarde de dolari. Numărul chinezilor prezenți în indicele Bloomberg a crescut la 54, fiind pe locul al doilea după Statele Unite. He Xiangjan, fondatorul celui mai mare exportator de aparate de climatizare din China, a reușit cea mai mare creștere a averii, cu 79%, la 23,3 miliarde de dolari. Averile celor mai bogați oameni din Rusia au crescut cu 21%, respectiv cu 51%, susținute de redresarea activelor de pe piețele emergente, de la valute la acțiuni și obligațiuni, după scăderile din 2018. Averea personală a lui Rupert Murdoch a scăzut cu aproximativ 10 miliarde de dolari, în urma distribuirii sumei obținute din vânzarea activelor Fox către Walt Disney celor șase copii ai săi, transformându-i în miliardari. Averea lui Thomas Peterffy, proprietarul Interactive Brokers Group, a scăzut cu 2,1 miliarde de dolari, investitorii analizând o piață reconfigurată a afacerilor de brokeraj, după ce compania concurentă Charles Schwab a eliminat comisioanele și a convenit preluarea TD Ameritrade Holding Corp. Averea lui Adam Neumann, fondatorul companiei WeWork, a făcut implozie, cel puțin pe hârtie, în urma scăderii valorii de piață a companiei de la 47 miliarde de dolari la începutul anului, la numai 8 miliarde de dolari. Cu toate acestea, pachetul de salvare oferit companiei de SoftBank Group, principalul său acționar, a păstrat intact statutul de miliardar al lui Neumann. White Claw, care a fost hitul verii între mileniali, a contribuit la creșterii averii nete a lui Anthony von Mandl la 3,6 miliarde de dolari. Livrările de mâncare s-au dovedit profitabile pentru Jitse Groen, a cărui avere netă a crescut la 1,5 miliarde de dolari datorită dezvoltării companiei Takeaway.com. Popularitatea laptelui de soia a conferit unor opt membri ai familiei Lo din Hong Kong o vere cumulată de 1,5 miliarde de dolari.
“La 45 de ani, în plină formă de muncă, e profund injust să te pensionezi”
Ministrul Muncii avertizează că majoritatea tinerilor pensionari se întoarce în sistemul public
Situația în care persoane în vârstă de 45 de ani, în plină formă de muncă, se pensionează din sistemul public și revin să se angajeze tot în sistemul public este profund injustă, iar acesta este sensul interdicției cumulării pensiei cu angajarea în sistemul public, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, într-un interviu acordat AGERPRES. "Eu am inițiat această propunere (de interzicere a cumulării pensiei cu salariul în sistemul public, n.r.) având convingerea că în sistemul public trebuie să privim lucrurile foarte corect: la 45 de ani ești în plină formă de muncă; este profund injust să te pensionezi, după care să te întorci în sistemul public, și sunt cazuri de persoane care se întorc chiar în aceeași instituție, și să-ți continui activitatea. Sunt convinsă că această reglementare nu va inhiba pe cei care sunt în formă optimă de muncă și care se vor îndrepta spre zona privată, și cred că este nevoie de expertiza lor în domeniul privat. În același timp, cred că cei care au înțeles că a venit momentul să fim corecți cu privire la resursele publice vor face opțiunea în termenul de 15 zile și vor alege între pensie și salariu", a afirmat Violeta Alexandru. Ministrul Muncii s-a referit și la ultimele modificări aduse legislației de interzicere a cumulării pensiei cu salariul din sistemul public, care aduce excepții pentru anumite categorii profesionale, printre care angajații din educație, sănătate sau cultură. "Reglementarea (...) cu privire la excepțiile la care vă referiți a venit ca urmare a mai multor consultări cu partenerii sociali, respectiv ca urmare a numărului semnificativ de mesaje pe care atât eu, cât și premierul și membrii cabinetului le-au primit, de la profesori din învățământul preuniversitar, mai ales cadre didactice care au răspuns nevoii comunității de a-și continua activitatea, pentru că nu există alternativă, respectiv de la cadre medicale care ne-au demonstrat în mod obiectiv care este aportul lor în domeniile în care expertiza lor este relevantă, necesară. Au fost foarte multe semnale pe care le-am primit de la actori, de la oameni de cultură, care ne-au semnalat faptul că în domeniul în care lucrează, oamenii îi apreciază pentru ceea ce ei fac în diverse situații, cum ar fi actorii care joacă în piese de teatru și care reprezintă un nume în acest context și care sunt personalitățile pentru care publicul vine să vadă un spectacol", a adăugat ministrul Muncii. În context, oficialul a subliniat că activitatea acestor categorii va putea fi continuată după pensie doar în măsura în care managerul instituției vizate nu va găsi o altă soluție. "Toate aceste situații, pentru că legile trebuie să țină cont de situațiile de viață și de ce se întâmplă în realitate, respectiv semnalele pe care le-am primit de la asistenții personali ai persoanelor cu dizabilități, ne-au determinat să facem anumite corecții în propunerea pe care noi am avansat-o inițial și să reglementăm de o asemenea manieră încât activitatea acestora să continue, dar doar în măsura în care nu există o altă soluție pe care să o evalueze de la caz la caz managerul, cel care administrează respectiva unitate de învățământ, unitate sanitară, teatru etc. Reglementarea noastră pune accent pe responsabilitatea fiecărui conducător de instituție, care trebuie să evalueze în ce măsură există alternative și să decidă just astfel încât să-și poată continua activitatea în mod normal", a completat Violeta Alexandru. Ministrul Muncii a precizat, astfel, că în învățământ, angajații sunt solicitați să se întoarcă la muncă după pensionare chiar de către angajatori, din cauza lipsei de personal, mai ales în mediul rural și în orașele mici. "Mai ales în mediul rural și în urbanul mic sunt unități de învățământ astăzi neatractive pentru tinerii absolvenți, pentru cei care ar putea fi tineri profesori, dar va trebui să schimbăm acest lucru. Personal cred că acest lucru trebuie schimbat și ar trebui să fie un obiectiv pentru toți cei care conduc unitățile de învățământ din mediul rural, n-ar trebuie să ne complacem în reglementarea pe care am propus-o ieri prin asumarea răspunderii, în sensul în care da, trebuie găsită o soluție pentru continuarea activității, e destul de delicat să faci aceste schimbări în mijlocul anului școlar și să perturbi cumva activitatea de la clase, dar cred că fiecare director de școală, fie că este în domeniul sanitar, fie în educație, în instituțiile de cultură, trebuie să ia acest mesaj pe care Guvernul îl dă extrem de serios și trebuie să caute să întinerească, să dea o șansă tinerei generații să intre în sistem și să-și construiască o carieră în perioada următoare", a menționat Violeta Alexandru.
BNR tipărește bani cu o viteză uluitoare! Masa monetară a ajuns la 411 miliarde lei
Masa monetară în sens larg (M3) a urcat cu 9,5% (5,5% în termeni reali) în noiembrie, față de aceeași lună a anului anterior, până la 411,92 miliarde lei (86 miliarde euro), arată datele Băncii Naționale a României (BNR). În octombrie, masa monetară M3 a crescut cu 9,8%, până la 404,38 miliarde lei (84,5 miliarde euro). În noiembrie, față de luna octombrie, aceasta a crescut cu 1,9% (1,6% în termeni reali), iar în raport cu noiembrie 2018 masa monetară (M3) s-a majorat cu 9,5% (5,5% în termeni reali). Din totalul masei monetare, masa monetară în sens restrâns M1 (numerarul aflat în circulație în afara sistemului bancar și depozitele overnight) a înregistrat un avans de 15,6%, până la 265,45 miliarde de lei, în noiembrie, față de aceeași lună a anului trecut. Totodată, masa monetară în sens intermediar M2 (masa monetară în sens restrâns plus depozitele cu durata inițială de până la doi ani inclusiv) a înregistrat o creștere de 9,5%, până la 411,92 miliarde de lei. Masa monetară în sens larg cuprinde masa monetară în sens intermediar și alte instrumente financiare (împrumuturi din operațiuni repo, acțiuni/unități ale fondurilor de piață monetară, titluri de natura datoriei cu maturitatea de până la doi ani inclusiv). Creditele acordate populației și firmelor au crescut cu 7,2% (3,3% în termeni reali), în noiembrie, față de aceeași lună a anului trecut, la 268,67 miliarde lei (56,2 miliarde euro), ritm scăzut față de luna precedentă.
Investițiile nete în lucrări de construcții au sărit de 35,5 miliarde lei
Investițiile nete concretizate în lucrări de construcții noi au totalizat 35,577 miliarde de lei în primele nouă luni din 2019, reprezentând 53% din totalul investițiilor, față de 44,9% în perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Volumul lucrărilor de construcții, pe elemente de structură și pe obiecte de construcții, a crescut pe total cu 27,9%. Lucrările de construcții noi au crescut cu 34%, cele de întreținere și reparații curente cu 22% și lucrările de reparații capitale cu 0,8%. Pe medii de rezidență, situația autorizațiilor eliberate pentru locuințe din clădiri rezidențiale în perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2019 pune în evidență o creștere a numărului autorizațiilor eliberate în mediul rural cu 137 autorizații și o scădere a numărului autorizațiilor eliberate în mediul urban cu 952 autorizații, față de aceeași perioadă din 2018. În perioada menționată, a fost eliberat un număr de 33.200 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, din care cele pentru clădiri rezidențiale cu o locuință au reprezentat 91,9%, față de total. Cele mai multe autorizații de construire pentru clădiri individuale cu o singură locuință au fost eliberate pentru mediul rural, respectiv 19.952 autorizații, restul de 9.630 autorizații vizând mediul urban. Pentru clădiri rezidențiale pentru colectivități au fost eliberate 124 autorizații de construire. Analiza în profil regional a autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale relevă creșteri în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (Â351 autorizații), Centru (Â105), Sud-Vest Oltenia (Â66) și Nord-Vest (Â39). Scăderi au fost în București Ilfov (-752 autorizații), Vest (-465), Sud-Muntenia (-109) și Nord Est (-50). În primele nouă luni ale acestui an au fost terminate 46.437 locuințe, în creștere cu 6.059 locuințe, față de perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2018
Cele mai multe locuințe terminate s-au realizat din fonduri private, acestea înregistrând o pondere de 97,2% din totalul locuințelor realizate, numărul lor fiind în creștere cu 5.762 locuințe. Pe de altă parte, cele mai multe locuințe s-au dat în folosință în regiunile de dezvoltare București- Ilfov (20,6% față de total țară), Nord-Vest (19,7%), Centru (14,7%), Nord-Est (11,4%) și Sud-Est (10,6%). Cele mai multe locuințe terminate s-au realizat în județele Cluj (5.730 locuințe), București (5.282), Ilfov (4.266), Timiș (3.708), Brașov (3.286), Constanța (3.001), Iași (2.225), Sibiu (2.145), Bihor (1.699), Argeș (1.649), Suceava (1.217) și Dâmbovița (1.025).
România, locul 90 din 135, într-un Indice privind ''orientarea Guvernului spre viitor'
România se află pe locul 90 din 135 de țări, într-un Indice realizat de Forumul Economic Mondial cu privire la "orientarea Guvernului spre viitor", potrivit unui comunicat al INACO - Inițiativa pentru Competitivitate remis duminică AGERPRES. "(...)Analizăm modul în care conducerea executivă a țării înțelege schimbările care vor marca anii următori, se adaptează la viitor, la transformările economice, sociale, demografice, digitale, de securitate. Pentru a surprinde viziunea guvernelor lumii în a se adapta și a reglementa aceste schimbări provocatoare, Forumul Economic Mondial a creat indicele 'orientarea Guvernului spre viitor', la care România se află abia pe locul 90 în lume, din 135 de țări analizate. Suntem precedați de Mexic și succedați de Sierra Leone. Cu alte cuvinte, noi suntem tare preocupați de compromisurile pe termen scurt, în timp ce 89 de țări ale lumii sunt mai preocupate de viitor decât suntem noi înșine acasă și au un lidership politic mai vizionar în dezvoltarea unei economii incluzive și durabile din punct de vedere ecologic. Nu este vorba despre acest Guvern proaspăt instalat, ci despre cel activ în anul 2018", precizează Andreea Paul, președintele INACO.
Potrivit sursei citate, scorul scăzut al României privind măsura 'orientării Guvernului spre viitor' indică faptul că factorii de decizie economică nu răspund la așteptările populației cu privire la construirea unei noi economii și societăți favorabile generațiilor viitoare. Singapore, Finlanda, Germania, Suedia, Danemarca și Marea Britanie sunt printre cele mai avansate economii din punct de vedere tehnologic, dar reușesc să ofere și condiții de viață mai bune și o protecție socială reală, coezivă și mai durabilă decât alte țări. De exemplu, Suedia și-a crescut dependența de energie regenerabilă cu 13% în ultimii 15 ani, în timp ce SUA cu doar 3%. Din perspectiva politicii sociale, deși Danemarca și Regatul Unit sunt la niveluri comparabile de competitivitate, este nevoie de două generații pentru un individ cu venituri mici să obțină venitul mediu în Danemarca și cinci ani în Marea Britanie. "Pe de o parte, ne gândim la educație și la modul în care profesorii înțeleg noua hartă a competențelor copiilor de azi necesare în viitor. În acest sens INACO a propus crearea laboratoarelor digitale educaționale inteligente în școli, cel puțin câte un Smart Lab în fiecare județ din țară în anul 2020, pe baza experienței acumulate în acest an în construcția primelor 4 astfel de spații pentru alfabetizare digitală și tehnologică, pentru antrenarea gândirii critice și creative", se arată în comunicatul citat. De asemenea, INACO propune Guvernului crearea Grupului de Lucru pentru Economia Viitorului - GLEV - la nivelul cabinetului premierului și la nivelul fiecărui județ și municipiu, pentru a proiecta România anului 2030, regiunea sau orașul anului 2030 și planul de acțiuni și investiții necesare.
Serbia are în plan investiții de 14 miliarde de euro până în 2025
Serbia are în plan investiții de circa 14 miliarde de euro până în 2025, pentru creșterea nivelului de trai și îmbunătățirea infrastructurii, pentru a o aduce mai aproape de standardele din Uniunea Europeană, a declarat sâmbătă președintele Aleksandar Vucic, transmite Reuters. Planul a fost anunțat înaintea alegerilor generale care vor avea loc la sfârșitul lunii aprilie sau la începutul lunii mai, în condițile în care Vucic și Partidul Progresist Sârb aflat la guvernare se confruntă cu proteste săptămânale și scandaluri în care sunt implicați oficiali de rang înalt. ”Avem spațiu suficient să stimulăm în continuare creșterea, care până acum a fost foarte bună”, a declarat Vucic după prezentarea programului la a cărui redactate a contribuit Banca Mondială și care prevede investiții de circa 9 miliarde de euro în infrastructura rutieră și feroviară. Restul investițiilor, care vor fi finanțate prin împrumuturi, vor fi alocate unor proiecte precum protecția mediului, spitale, școli și măsuri de îmbunătățire a climatului de afaceri, cum ar fi reducerea birocrației. Potrivit planului, care are și rolul să contracareze migrația muncitorilorcătre Occident, salariile din sectorul public vor fi majorate de la circa 500 de euro pe lună la 900 de euro până la sfârșitul anului 2025. Pensiile ar urma să crească de la 225 de euro la circa 440 de euro.
Lufthansa nu reușește să evite o grevă la divizia Germanwings
Deutsche Lufthansa nu a reușit, sâmbătă, să evite o grevă a personalului navigant al diviziei Germanwings, care va fi declanșată luni, sindicatul respingând concesiile conducerii pentru că ar fi insuficiente, transmite Reuters. O ofertă a Germanwings, divizie cu discount care efectuează curse pe distanțe scurte, de a intra într-un proces de mediere și a oferi concesii pentru activitățile part-time, a fost respinsă de sindicatul UFO. Sindicatul a precizat că va organiza greva de luni până miercuri, așa cum anunțase deja vineri. Greva reprezintă o escaladare a unui conflict din ultimele luni dintre Lufthansa și diviziile sale, legate de salarii și pensii. Personalul navigant al Lufthansa a participat în noiembrie la o grevă de două zile, care a avut ca rezultat anularea a unul din cinci zboruri, afectând aproximativ 180.000 de pasageri. Protestul a costat compania aeriană germană între 10 și 20 de milioane de euro.
Spotify va suspenda publicitatea politică pe platforma sa,
Spotify Technology va suspenda publicitatea politică pe platforma sa de streaming muzical, la începutul anului 2020, în perspectiva alegerilor prezidențiale americane din noiembrie, a anunțat vineri compania, transmite Reuters. Cel mai popular serviciu de streaming muzical din lune, care în luna octombrie avea aproape 141 de milioane de utilizatori ai platformei sale susținută de publicitate, a anunțat că suspendarea acestui tip de reclame va fi aplicată și în cazul podcasturilor originale și exclusive. Măsura survine pe fondul intensificării campaniilor pentru alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2020. Platformele online, între care Facebook și Google, divizie a grupului Alphabet, sunt supuse unor presiuni tot mai mari pentru combaterea dezinformărilor și oprirea reclamelor politice false sau înșelătoare. Twitter a interzis reclamele politice în luna octombrie, în timp ce Google a anunțat în noiembrie că nu va mai permite promotorilor să publice reclame țintite cu ajutorul unor date precum înregistrări legate de voturi și afilierea politică. ”În acest moment nu avem nivelul necesar de soliditate a proceselor și instrumentele necesare pentru validarea și evaluarea responsabilă a acestui conținut. Vom reanaliza această decizie, în condițiile în care continuăm să ne dezvoltăm capacitățile”, a declarat un purtător de cuvânt al Spotify.
