MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ce spune premierul Bolojan despre concedierile din administraţia publică
Prim-ministrul susține că mediul privat din România, din foarte multe locuri nu are pe cine angaja
Premierul Ilie Bolojan afirmă că angajaţii de la stat care ar urma să fie concediaţi prin reformele fiscal-bugetare care vizează administraţia publică se pot angaja în mediul privat, acolo unde sunt ”locuri de muncă reale, în care se câştigă bani în mod cinstit”. ”Societăţile comerciale private au posibilitatea să angajeze o mare parte din aceşti oameni pentru că este nevoie pe piaţa forţei de muncă privată, şi ştiţi asta, în toată România, de angajaţi”, spune premierul. Ile Bolojan, care susţine ideea reducerilor de personal în administraţia publică locală şi centrală, a fost întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă, dacă Guvernul a făcut un calcul privind impactul eventualelor concedieri asupra ratei şomajului. ”În momentul de faţă, mediul privat din România, din foarte multe locuri nu are pe cine angaja şi cu cât facem aceste reduceri mai repede, cu atât vom economisi mai mulţi bani de la statul român şi nu vom fi puşi în situaţia să creştem taxe şi impozite, vom putea continua investiţii care vor genera locuri de muncă. Dacă nu ne reducem cheltuielile, nu vom putea asigura investiţiile în ritmul pe care ni-l dorim. Acelea sunt locuri de muncă reale, în care se câştigă bani în mod cinstit. (..) Societăţile comerciale private au posibilitatea să angajeze o mare parte din aceşti oameni pentru că este nevoie pe piaţa forţei de muncă privată, şi ştiţi asta, în toată România, de angajaţi”, a răspuns Ilie Bolojan. Premierul a arătat că sunt, în România, primării cu număr de locuitori similar, cu probleme similare, iar unele funcţionează foarte bine cu un număr mic de salariaţi, iar altele au o structură de personal supradimensionată şi nu au bani pentru dezvoltarea localităţilor, iar uneori nici pentru plata salariilor. În ceea ce priveşte cancelaria premierului, Ilie Bolojan a spus că în această structură a administraţiei reducerea de personal va depăşi de 30% şi se va apropia de 40%, anunţând că un proiect în acest sens va fi făcut public în perioada următoare.
Bolojan: Am avut o înţelegere
Premierul Ilie Bolojan afirmă că, în contextul în care partidele din coaliţie nu au ajuns la un acord privind reducerile de personal din administraţia publică, a transmis partenerilor din coaliţie că, dacă nu sunt respectate înţelegerile asupra cărora s-a discutat şi stabilit la momentul formării Guvernului, ”înseamnă că e greu să-ţi exerciţi poziţia de prim-ministru, altfel ocupi un post fără să îl pui în valoare pentru comunitate sau pentru ţară”. Ilie Bolojan a fost întrebat, marţi, dacă a transmis partenerilor de coaliţie faptul că va demisiona în situaţia în care partidele nu vor ajunge la un acord privind reducerile de cheltuieli din administraţia locală. ”Le-am transmis că am avut o înţelegere, că avem un program de guvernare pe baza căruia am acceptat să preiau această responsabilitate. Nu era mare înghesuială pentru funcţia de premier când s-a format Guvernul României, iar ca să poţi să o exerciţi, componenta de reducere de cheltuieli, inclusiv în administraţie, şi solidaritatea guvernamentală sunt lucruri importante. Este evident că, dacă aceste lucruri sunt menţinute, stabilitatea politică este un lucru important şi trebuie ţinut cont de ele. Dacă aceste lucruri nu sunt respectate, adică să ne respectăm înţelegerile şi să facem ceea ce trebuie pentru România, înseamnă că e greu să-ţi exerciţi această poziţie, altfel ocupi un post fără să îl pui în valoare pentru comunitate sau pentru ţară”, a răspuns Ilie Bolojan.
Numărul salariaților de pe piața construcțiilor a ajuns la 460.000
l proiectele publice au devenit motorul principal al pieței, în condițiile în care cheltuielile guvernamentale au reprezentat aproape jumătate din totalul lucrărilor
Piața construcțiilor din România înregistra, la finalul lunii mai 2025, un număr de 460.000 de angajați, respectiv o creștere de 7% a volumului lucrărilor, comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată marți. Conform consultanților Colliers, în paralel, indicatorul de încredere al constructorilor, publicat de Eurostat, continuă să scadă față de maximele post-pandemice, semnalând o temperare a entuziasmului din piață. Activitatea din construcții este susținută, în principal, de investițiile publice, cu aproximativ 700 de kilometri de drumuri rapide și proiecte ample de modernizare a infrastructurii feroviare în derulare - o diferență semnificativă față de cei doar 140 de kilometri de autostradă aflați în lucru în 2019. 'Aceste proiecte au devenit motorul principal al pieței, în condițiile în care cheltuielile publice au reprezentat aproape jumătate din totalul lucrărilor de construcții în ultimii ani. În schimb, dezvoltările private încetinesc, autorizațiile pentru locuințe coborând la niveluri similare celor din 2015-2016, în timp ce investitorii din piața de birouri devin mai prudenți, iar singurul segment care își păstrează dinamismul rămâne cel industrial, unde investițiile continuă într-un ritm ridicat', subliniază analiza. Potrivit sursei citate, pe partea de costuri, eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din construcții a obligat companiile să-și majoreze cheltuielile cu forța de muncă pentru a menține nivelul salariilor nete, într-un context în care atragerea personalului rămâne dificilă. Consultanții Colliers susțin, totodată, că fondurile europene rămân decisive pentru menținerea ritmului actual al investițiilor, iar întârzierile în implementarea reformelor și riscul reducerii tranșelor disponibile până în 2026 pot diminua considerabil fluxul de proiecte publice, cu impact direct asupra întregii industrii. În ceea ce privește evoluția pieței construcțiilor pentru a doua jumătate a anului în curs, specialiștii sunt de părere că aceasta va depinde în mare măsură de stabilitatea fiscală, de capacitatea României de a accesa fondurile europene disponibile și de continuitatea investițiilor publice în infrastructură. 'Fără acești factori, există riscul ca piața să intre într-o fază de stagnare, însă consultanții Colliers nu iau în calcul un scenariu de contracție severă, precum cel din 2009-2010. Mai degrabă, industria traversează o revenire la un ritm mai normal, după câțiva ani de activitate intensă', afirmă consultanții.
Ministerul Finanțelor a împrumutat peste un miliard lei de la bănci
l randamentul mediu a fost de 7,48% pe an
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 1,045 miliarde lei la bănci, prin două emisiuni de obligațiuni de stat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Ministerul a împrumutat 396,8 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni cu o maturitate reziduală la 71 luni și un randament mediu de 7,48% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au subscris 446,8 milioane de lei. Marți este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligațiuni. De asemenea, MF a împrumutat 648,4 milioane lei printr-o emisiune de obligațiuni cu maturitatea la 20 luni, la un randament mediu de 7,27% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, iar băncile au subscris 937,4 milioane lei. Marți este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 60 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligațiuni. Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna septembrie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 6,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 795 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni. Suma totală, de 6,995 miliarde lei, este cu 385 milioane de lei mai mare față de cea care a fost programată în luna august a acestui an, de 6,61 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat. Wizz Air reia zborurile la Tel Aviv din București și Iași în prima săptămână a lunii septembrie
Wizz Air reia zborurile din București Otopeni și Iași către Tel Aviv
Potrivit unui comunicat al companiei, remis luni AGERPRES, ruta București Otopeni - Tel Aviv va fi reluată în data de 1 septembrie, cu zboruri în zilele de luni, marți, miercuri, vineri și duminică, aceasta urmând să fie operată zilnic începând cu 15 septembrie. Ruta Iași - Tel Aviv va fi reluată în data de 4 septembrie, cu zboruri joia și duminica, iar din 28 septembrie va opera în fiecare marți, joi și sâmbătă, la prețuri de la 399 de lei. Pe măsură ce călătoriile aeriene se redeschid în regiune, Wizz Air marchează o revenire pe rutele către Tel Aviv mai devreme decât era planificat, readucând în programul de zbor conexiuni populare pentru toți pasagerii. Biletele sunt deja disponibile pe wizzair.com și prin aplicația mobilă WIZZ, cu prețuri începând de la 319 lei. Odată cu acest anunț, Wizz Air este pregătită să redevină cea mai mare companie aeriană europeană străină din Israel, din punctul de vedere al capacității, punând la vânzare 31.000 de locuri către Tel Aviv. Prin reluarea acestor zboruri, Wizz Air își consolidează prezența în regiune și își menține poziția solidă de lider în Europa și nu numai', transmit reprezentanții Wizz Air. Wizz Air operează o flotă de 241 de aeronave Airbus A320 și A321. Compania este listată la Bursa de Valori din Londra. Toate zborurile Wizz Air sunt operate cu aeronave Airbus A320 cu 180 de locuri, A320neo cu 186 de locuri, A321 cu 230 locuri și aeronave Airbus A321neo cu 239 locuri.
Prețurile producției industriale au crescut cu 2,7% în ritm anual
Prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut cu 2,7% în iulie 2025, față de luna similară din 2024, iar comparativ cu luna anterioară s-au majorat cu 5%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate marți. La nivelul pieței interne, indicele prețurilor producției industriale a înregistrat o creștere de 6,68% în iulie 2025 față de luna precedentă și o majorare de 2,51%, în comparație cu iulie 2024. În ceea ce privește piața externă, în iulie față de luna precedentă, prețurile producției industriale au fost mai mari cu 0,74%, iar comparativ cu aceeași lună a anului anterior se constată o creștere de 3,18%. Pe marile grupe industriale, în iulie 2025, față de iulie 2024, creșteri ale prețurilor producției industriale au fost consemnate în: industria bunurilor de capital (Â2,88%), industria bunurilor de uz curent (6,23%), industria bunurilor de folosință îndelungată (Â3,22%), industria bunurilor intermediare (Â3,52%) și în industria energetică (Â0,33%). Raportat la perioada de referință, datele INS relevă faptul că, pe secțiuni de activitate, prețurile au crescut în distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (Â10,46%) și în industria prelucrătoare (2,75%), în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (Â2,18%) și în industria extractivă, de 4,28%.
China încearcă să pună capăt culturii muncii excesive
China face noi eforturi pentru a limita obiceiul muncii prelungite, cunoscut sub denumirea ”996” – program de la 9 dimineaţa la 9 seara, şase zile pe săptămână, pe fondul presiunilor sociale şi internaţionale, transmite Reuters. Tot mai multe companii, inclusiv producătorul de electrocasnice Midea sau gigantul dronelor DJI, au început să impună angajaţilor ore limită de plecare de la birou, uneori chiar înainte de ora 21:00, după ce anterior aceştia erau obişnuiţi să lucreze până la miezul nopţii. Cultura ”996” a fost mult timp asociată cu marile companii de tehnologie din China, precum Alibaba, Tencent sau ByteDance (proprietarul TikTok). În 2021, după ce o angajată de 22 de ani de la platforma de comerţ online Pinduoduo a murit pe drumul spre casă, în urma unui schimb de noapte, aceste firme au anunţat că renunţă la practicile dure de program de lucru. Totuşi, orele suplimentare au rămas o realitate frecventă în sector, alimentate de competiţia acerbă şi de obiectivele ambiţioase impuse angajaţilor. Deşi legislaţia muncii din China stabileşte un maxim de opt ore pe zi şi 44 de ore pe săptămână, cu un plafon lunar de 36 de ore suplimentare, realitatea este diferită: în primele cinci luni din 2025, chinezii au lucrat în medie 48,5 ore pe săptămână, potrivit datelor oficiale.
iPhone 17 ar putea folosi doar cartele electronice în Europa
Apple ar putea începe să vândă şi în Europa iPhone-uri care funcţionează exclusiv cu SIM electroni, la trei ani după ce a făcut acelaşi lucru în Statele Unite. Începând cu iPhone 14, smartphone-urile Apple vândute în Statele Unite au renunţat la slotul pentru card SIM fizic şi au funcţionat numai cu eSIM. Acelaşi lucru s-ar putea întâmpla de anul acesta şi în Europa. Noua serie iPhone 17 ar putea folosi doar eSIM şi ar urma să renunţe la suportul pentru cartele fizice. Conform unor surse din cadrul companiei, Apple a demarat cursuri pentru angajaţii resellerilor autorizaţi, prin care aceştia sunt pregătiţi să lucreze cu eSIM-uri. Aceste cursuri, care se vor încheia pe 5 septembrie, par să sugereze că iPhone 17 va fi vândut în Uniunea Europeană doar cu suport eSIM. Asta va forţa utilizatorii care n-au făcut-o până acum să treacă de la SIM-ul fizic la cel electronic. În România, Orange, Digi şi Vodafone oferă deja de câţiva ani suport pentru eSIM.
Tokenurile familiei Trump au scăzut luni cu circa 12%
Tokenurile digitale World Liberty ($WLFI), parte a proiectului cripto lansat anul trecut de familia Trump prin platforma World Liberty Financial, au încheiat prima zi de tranzacţionare cu o scădere de aproximativ 12%, relatează Reuters. După ce au debutat luni peste pragul de 0,30 dolari, tokenurile au coborât la 0,246 dolari până la ora 18:40 GMT, potrivit datelor CoinGecko. Capitalizarea totală de piaţă a ajuns astfel la puţin sub 7 miliarde de dolari, ceea ce plasează WLFI pe locul 31 în clasamentul global al criptomonedelor. WLFI este listat pe burse importante precum Binance, OKX şi Bybit. Tokenurile nu erau iniţial tranzacţionabile, oferind doar drepturi de vot asupra unor modificări ale platformei, însă decizia din iulie a investitorilor de a le face lichide a deschis piaţa pentru speculaţii şi comisioane de tranzacţionare. De la lansare, familia Trump a obţinut circa 500 de milioane de dolari din acest proiect, conform calculelor Reuters bazate pe documentele companiei, tranzacţii urmărite pe blockchain şi acorduri publice.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
.GIF)
