MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ce spun procesatorii despre prețul cărnii de sărbători
Tănase (ARC): Încercăm să punem pe masa românilor, la preţuri normale, toate produsele cu care s-au obişnuit de Sărbători
Industria de procesare a cărnii se pregăteşte în această perioadă pentru a oferi românilor la "preţuri normale" toată gama de produse cu care s-au obişnuit de-a lungul anilor de Sărbători, a declarat, pentru AGERPRES, directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), Dana Tănase. "În momentul de faţă, ne pregătim pentru Sărbători, pentru Crăciun, şi încercăm să punem pe masa consumatorului toată gama de produse cu care acesta s-a obişnuit de-a lungul anilor. Fără doar şi poate vor fi la preţuri normale, nu se anticipează creşteri semnificative, aşa cum apare în spaţiul public. În continuare există probleme cu aprovizionarea cu carne de porc de pe piaţa naţională, nu este un secret pentru nimeni, dar trebuie spus că pentru primul semestru al anului, comparativ cu anul 2023, s-a înregistrat o creştere a producţiei de carne de porc cu 15% şi asta ne bucură. E un semn bun, e un semn conform căruia fermele au început să repopuleze şi sperăm că se vor diminua treptat, treptat, efectele pestei porcine africane", a precizat Dana Tănase. Pe de altă parte, aceasta consideră că 2025 se anunţă un an cu multe provocări pentru industrie, mai ales că se vorbeşte despre creşterea salariului minim pe economie, ridicarea plafonării preţurilor la energie şi probabil introducerea de noi taxe. "Despre provocările din 2025? În primul rând, ne gândim la creşterea salariului minim pe economie, creştere care antrenează o majorare de salariu în avalanşă, pentru că nu poţi să măreşti doar celui care este pe salariul minim, pentru că vin ceilalţi şi întreabă: "eu ce fac, mie nu-mi măreşti salariul?" şi atunci companiile trebuie să facă mărirea pe tot lanţul. Pe de altă parte, vor fi preţurile la energie electrică, care reprezintă încă un mare mister din aprilie încolo şi pe urmă mai trebuie să vedem dacă vor fi şi alte taxe. Sunt unele companii mari care şi-au făcut o simulare ce s-ar întâmpla dacă s-ar reduce toate facilităţile fiscale şi la peste 2.000 de angajaţi, impactul financiar este de peste 5 milioane de euro", a avertizat reprezentantul ARC. Potrivit sursei citate, lipsa forţei de muncă reprezintă în continuare o mare problemă pentru industria alimentară din România, la care se adaugă şi scăderea consumului de produse din carne de la vitrina asistată şi a produselor premium. "Lipsa forţei de muncă este o problemă în continuare. Oamenii, chiar dacă îi specializezi şi şcolarizezi, în clipa în care găsesc altceva mai bun în afară, pleacă imediat pe salarii mai mari. Pe de o parte, faptul că se aduc lucrători din Asia în industria alimentară este destul de dificil, pentru că trebuie să o iei de la zero cu instruirea şi cu normele de de igienă, iar pe de altă parte, dacă este să ne gândim la consum, consumul începe să scadă. Şi mă refer în special la consumul de la vitrina asistată. Lumea se duce mai puţin să cumpere parizer, salam, să facă sandwichi-uri.a explicat Dana Tănase.
40% dintre persoanele care lucrează în ture se confruntă frecvent cu epuizarea
u în România, burnout-ul nu este considerat încă o boală, dar în prezent există o dezbatere în Senat privind acordarea de concediu medical
Patru din zece angajaţii români (40%) care lucrează în ture se simt mereu epuizaţi, în timp ce aproape două treimi dintre cei care locuiesc cu alte persoane sunt constant obosiţi, arată un studiu realizat de Centrul de Formare profesională APSAP, publicat recent. Conform cercetării, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recunoaşte burnout-ul ca un fenomen asociat muncii, subliniind importanţa gestionării adecvate a stresului ocupaţional, încă din anul 2019. Astfel, în ţări precum Olanda, angajatul care este diagnosticat cu epuizare fizică, beneficiază de concediu medical până la 104 săptămâni şi primeşte 77% din salariu. În România, burnout-ul nu este considerat încă o boală, dar în prezent există o dezbatere în Senat privind acordarea de concediu medical pentru acest tip de boală. Pe eşantionul chestionat, studiul de specialitate relevă faptul că femeile resimt mult mai des epuizarea la locul de muncă în comparaţie cu bărbaţii, cu o pondere de 33,16% vs 20,75%. În acelaşi timp, 40% dintre cei care lucrează în ture se confruntă frecvent cu epuizarea, în principal din cauza dificultăţii de a menţine un program de somn regulat şi a odihnei insuficiente. În comparaţie, doar 25,59% dintre angajaţii cu un program flexibil raportează aceeaşi intensitate a epuizării, subliniind impactul negativ al muncii în ture asupra sănătăţii şi energiei angajaţilor. De asemenea, persoanele care desfăşoară activităţi repetitive, fără elemente de noutate sau stimulare, au raportat un nivel ridicat de epuizare, 42,79% dintre acestea afirmând că se simt frecvent epuizate. În schimb, doar 18,17% dintre cei care desfăşoară activităţi creative experimentează aceleaşi niveluri de epuizare. Potrivit sursei citate, aproape două treimi (65,49%) dintre persoanele care împart spaţiul de locuit cu una sau mai multe persoane se simt aproape întotdeauna epuizate, comparativ cu 29,44% dintre cei care locuiesc singuri. Datele centralizate în studiu evidenţiază că patru din zece persoane care nu se implică deloc în activităţi recreative se confruntă frecvent cu epuizarea, comparativ cu doar 24,74% dintre cei care desfăşoară mai mult de 12 ore pe săptămână de activităţi recreative. "Aceste rezultate relevă o nevoie acută de strategii de management al stresului şi de susţinere a angajaţilor. Printre măsurile recomandate se numără introducerea unor programe de asistenţă psihologică, flexibilitatea programului de lucru şi crearea unor spaţii destinate relaxării la locul de muncă. Fără astfel de intervenţii, burnout-ul reduce productivitatea şi poate cauza probleme de sănătate pe termen lung în rândul angajaţilor. Epuizarea psihică şi fizică a devenit o realitate pentru mulţi angajaţi din România, iar acest studiu reflectă necesitatea adoptării unor politici de sprijin la nivel organizaţional. În faţa acestor cifre, angajatorii au o responsabilitate clară de a promova un mediu de lucru sănătos şi echilibrat, pentru a preveni efectele burnout-ului asupra performanţei şi bunăstării angajaţilor", notează realizatorii studiului.
Amenzi colosale pentru nerespectarea Regulamentului privind utilizarea IA la locul de muncă
Companiile care achiziţionează şi utilizează sisteme de Inteligenţă Artificială (IA) cu grad ridicat de risc la locul de muncă vor face obiectul unor exigenţe stricte în ceea ce priveşte utilizarea acestora, iar pentru nerespectarea obligaţiilor legale angajatorii riscă amenzi de până la 35 de milioane de euro sau de până la 7% din cifra de afaceri mondială totală anuală pentru exerciţiul financiar precedent, conform unei analize de specialitate, publicate luni de EY. Regulamentul european adoptă o abordare bazată pe riscuri şi clasifică sistemele de IA în patru categorii de risc: inacceptabil, ridicat, limitat şi minim, au explicat consultanţii companiei. "Utilizarea IA pentru a deduce emoţiile unei persoane fizice în sfera locului de muncă prezintă un grad de risc inacceptabil şi este interzisă, reprezentând o ingerinţă la adresa valorilor UE şi a drepturilor fundamentale. De asemenea, având în vedere impactul semnificativ pe care îl pot avea asupra carierei, mijloacelor de subzistenţă şi drepturilor lucrătorilor, următoarele sisteme de IA din domeniul ocupării forţei de muncă şi gestionării lucrătorilor sunt considerate ca prezentând un grad ridicat de risc: cele destinate recrutării sau selectării persoanelor fizice, în special pentru a plasa anunţuri de angajare direcţionate în mod specific, pentru a analiza şi a filtra candidaturile pentru locuri de muncă şi pentru a evalua candidaţii; cele destinate luării deciziilor care afectează termenii derulării relaţiilor de muncă, promovarea şi încetarea relaţiilor contractuale legate de muncă, pentru a aloca sarcini pe baza comportamentului individual sau a trăsăturilor ori caracteristicilor personale sau pentru a monitoriza şi evalua performanţa şi comportamentul persoanelor aflate în astfel de relaţii", se menţionează în analiză. În acelaşi timp, prin excepţie, aceste sisteme nu vor fi considerate ca având un grad ridicat de risc, dacă nu prezintă un risc semnificativ de a aduce prejudicii sănătăţii, siguranţei sau drepturilor fundamentale ale persoanelor fizice, inclusiv prin faptul că nu influenţează în mod semnificativ rezultatul procesului decizional. "Cu toate acestea, chiar şi în situaţiile exceptate, aceste sisteme vor fi considerate întotdeauna ca prezentând un grad ridicat de risc, dacă creează profiluri ale persoanelor fizice", notează consultanţii. La capitolul obligaţii, companiile care utilizează IA în relaţiile de muncă trebuie să respecte instrucţiunile de utilizare puse la dispoziţie de către furnizorii de sisteme IA, prin adoptarea de măsuri tehnice şi organizatorice corespunzătoare în acest sens.
Şeful mărcii VW: Disponibilizările şi închiderile de fabrici sunt necesare
Volkswagen nu vede nicio şansă de a evita disponibilizările şi închiderile de fabrici pentru a reduce costurile cu 4 miliarde de euro, a declarat directorul general al mărcii într-un interviu pentru un ziar, pe fondul unei dispute crescânde cu muncitorii, transmite Reuters. Comentariile lui Thomas Schaefer adâncesc şi mai mult un conflict cu sindicatele, care au ameninţat cu greve la producătorul de automobile, din decembrie, şi au cerut companiei să prezinte soluţii în negocierile aflate în desfăşurare asupra salariilor şi capacităţii, în care exclud atât închiderea fabricilor, cât şi reducerile majore de locuri de muncă. "În cele din urmă, orice soluţie trebuie să reducă atât supracapacitatea, cât şi costurile. Nu putem pur şi simplu să lipim un leucoplast şi să continuăm să ne târâm. Asta ar reveni să ne muşte mai târziu într-un mod serios", a declarat Schaefer pentru săptămânalul Welt am Sonntag. Schaefer a spus că majoritatea reducerilor de locuri de muncă preconizate la producătorul german de automobile, pe care grupul nu le-a cuantificat, ar putea fi făcute prin restrângere normală şi pensionare anticipată, adăugând totuşi că acest lucru nu ar fi suficient. "Pur şi simplu ar dura prea mult. Nu are rost să amânăm restructurarea până în 2035. Până atunci, concurenţa noastră ne-ar lăsa în urmă", a spus el, adăugând că restructurarea VW ar trebui mai degrabă făcută în 3-4 ani. Pe lângă reducerile de locuri de muncă şi închiderile de fabrici, Volkswagen le-a mai cerut lucrătorilor de la unitatea VW AG, care se află în centrul conflictului actual, să suporte o reducere de salariu cu 10%.
ONRC: Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea a crescut cu aproape 20%
Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea în primele nouă luni din 2024 a fost de 13.481, în creştere cu 19,29% comparativ cu perioada similară a anului trecut, conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele mai multe companii care şi-au suspendat activitatea au fost din Bucureşti, respectiv 1.619 (număr în creştere cu 20,64% faţă de ianuarie-septembrie 2023), Capitala fiind urmată de judeţele Cluj, cu 837 firme suspendate (plus 10,13%), Iaşi - 603 (plus 26,68%), Bihor - 588 (plus 34,55%) şi Braşov - 578 (plus 10,73%). La polul opus, cele mai puţine suspendări au fost consemnate în judeţele Ialomiţa - 82 (plus 7,89% faţă de primele nouă luni din 2023), Covasna - 96 (plus 20%), Gorj - 98 (plus 4,26), Giurgiu - 107 (plus 52,86%) şi Teleorman - 107 (plus 1,9%). Cele mai mari creşteri ale numărului de suspendări s-au înregistrat în judeţele Dâmboviţa (plus 77,72%), Tulcea (plus 58,11%) şi Giurgiu (plus 52,86%), în timp ce scăderi au avut loc doar în judeţele Caraş-Severin (minus 5,69%), Călăraşi (minus 3,33%), Vaslui (minus 1,62%) şi Satu Mare (minus 0,51%). Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de suspendări s-a înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 3.134 (plus 4,5%), în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice - 1.238 suspendări (plus 12,75%) şi în construcţii - 1.210 suspendări (plus 41,19%).
Indicele ROBOR la trei luni a urcat, la 5,81% pe an
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat luni la 5,81% pe an, de la 5,75% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). La începutul anului, indicele ROBOR la trei luni era 6,21%. Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 5,87% pe an, de la 5,79%, iar ROBOR la 12 luni a crescut la valoarea de 5,92%, de la 5,83%. În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,99% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2024, în creştere faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,86%.
Falimentul Northvolt, o lovitură pentru ambiţiile Europei
Colapsul financiar al companiei suedeze Northvolt dă o lovitură planului Europei de a-şi înfiinţa propria industrie a bateriilor pentru a alimenta maşinile electrice, stârnind o dezbatere despre dacă trebuie să facă mai mult pentru a atrage investiţii, pe măsură ce startupurile încearcă să ajungă din urmă rivalii chinezi, transmite Reuters. Northvolt, considerată până de curând marea speranţă a Europei în producţia de baterii pentru vehicule electrice, a solicitat protecţie împotriva falimentului în Statele Unite prin Capitolul 11, după ce negocierile cu investitori şi creditori precum Volkswagen şi Goldman Sachs au eşuat Compania suedeză, fondată în 2016 şi care a atras peste 10 miliarde de dolari în finanţare, are nevoie de fonduri suplimentare între 1 şi 1,2 miliarde de dolari pentru a-şi restructura operaţiunile până în martie.
OpenAI ar putea dezvolta un browser web
Creatorul ChatGPT, OpenAI, ar lua în considerare dezvoltarea propriului browser web, cu care ar urma să concureze direct cu Google Chrome. Conform surselor citate de The Information, OpenAI ia în calcul să-şi facă propriul browser web şi are în vedere mai multe înţelegeri cu dezvoltatorii de aplicaţii şi site-uri. Pe de o parte, un browser făcut de OpenAI ar urma să beneficieze de o strânsă integrare cu ChatGPT, chatbot-ul companiei, care ar putea oferi utilizatorilor un set întreg de facilităţi. Pe măsură ce numărul de utilizatori ai browserului ar creşte, acesta ar contribui la convingerea unui număr mai mare de oameni să se aboneze la ChatGPT Plus, care costă 20 de dolari pe lună. Pe de altă parte, OpenAI ar negocia cu mai mulţi dezvoltatori de aplicaţii şi site-uri (printre care Conde Nast, Redfin, Eventbrite şi Priceline) folosirea ChatGPT ca instrument de căutare.
