MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ce modificări ar urma să fie aduse Codului Fiscal
“Pentru contribuabilul onest - susținere activă, pentru cei ce joacă incorect - intoleranță colectivă”, susține Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, că este noua filosofie după care este construit noul Cod Fiscal
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, anunță, miercuri, că a propus o serie de modificări ale Codului Fiscal și de Procedurã Fiscală, ”pentru ca obligațiile fiscale ale companiilor să fie mai simple, mai clare și mai predictibile”. MInistrul afirmă că măsurile au în vedere ajutorarea operatorilor economici cinstiți. MInisterul Finanțelor a anunțat care sunt modificările preconizate, în special pentru sectorul HoReCa. ”Scopul nostru este ca toate firmele care își văd onest de afaceri să fie sprijinite, după doi ani în care economia a primit numeroase șocuri, iar măsurile de sprijin au venit cu întârziere sau au reprezentat doar promisiuni! Am propus o serie de modificări ale Codului Fiscal și de Procedurã Fiscală necesare pentru ca obligațiile fiscale ale companiilor să fie mai simple, mai clare și mai predictibile”, a scris, miercuri, Adrian Câciu pe Facebook. Ministrul finanțelor susține că majoritatea soluțiilor sunt preluate din dialogul cu mediul de afaceri și respectă promisiunea făcută la preluarea mandatului: ”orice schimbare a regulilor fiscale va fi transparentă, clară, convenită cu comunitatea de afaceri”. ”Vrem să susținem în special sectorul HoReCa, confruntat și în acest an cu o acută lipsă de lichiditate. Concret, îi ajutăm pe antreprenori prin prelungirea cu 180 de zile a scutirii de la plata impozitului specific și un mecanism favorabil de recalculare a acestui impozit. Mai mult, le oferim firmelor aflate în dificultate noi proceduri fiscale care să le ușureze activitatea în eșalonarea la plată a datoriilor, reducerea unor obligații declarativ-administrative și clarificări privind anumire regularizări la impozitarea dividendelor”, a mai scris ministrul. Acesta anunță că, în plus, se dorește ca toate operațiunile din comerțul online, un sector aflat în plină expansiune, să poată fi raportate fiscal, simplu, fără birocrație. ”Astfel, agenții economici să aibă siguranța evitării surprizelor neplăcute în timpul anului în relația cu statul, iar bugetul să primească o garanție că va colecta venituri suplimentare. Altfel spus: pentru contribuabilul onest - susținere activă, pentru cei ce joacă incorect - intoleranță colectivă”, a mai scris ministrul. Ministerul Finanțelor a precizat, într-un comunicat de presă, că vine în ajutorul mediului de afaceri, care se confruntă în această perioadă cu o acută lipsă de lichiditate, prin prelungirea scutirii de la plata impozitului specific datorat de operatorii economici din domeniul HoReCa pentru o perioadă de 180 de zile calculată de la data intrării în vigoare a OUG. ”Concomitent, s-a prevăzut și mecanismul de recalculare a impozitului specific datorat, în sensul scăderii acestei perioade din totalul de 365 zile ale anului fiscal. Proiectul de act normativ mai prevede reglementări în privința comerțului online, flexibilizarea condițiilor de accesare a eșalonării la plată și reglementări ale unor dispoziții din Codul de procedură fiscală”, anunță Ministerul de Finanțe.
În ceea ce privește Codul de procedură fiscală modificările vizează:
1. Flexibilizarea condițiilor de accesare a eșalonării la plată prin crearea posibilității depunerii cererii de eșalonare și de către debitorii aflați în procedura insolvenței, condiția fiind ca până la data emiterii deciziei de eșalonare aceștia să iasă din procedura de insolvență. Totodată, se creează posibilitatea acordării eșalonării la plată și pentru sumele pentru care s-a stabilit răspunderea, potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară. Măsura este necesară pentru redresarea contribuabililor care se află în dificultate financiară, pentru care eșalonarea la plată reprezintă un real sprijin.
2. Încetarea obligațiilor declarative pe perioada inactivității sau a suspendării activității pentru contribuabilii care au înscrisă în registrul comerțului mențiunea privind inactivitatea temporară sau au suspendată activitatea. Măsura are ca scop reducerea poverii administrative a contribuabililor care, în prezent, își mențin obligațiile declarative sau care pot obține un regim de declarare derogatoriu la cerere, cum este cazul profesiilor liberale.
3. Reglementarea expresă a modalității de restituire a impozitului pe dividende în cazul în care din regularizarea anuală a dividendelor distribuite parțial în cursul anului, potrivit art. 67 din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, rezultă sume de restituit de la buget. Măsura este necesară pentru că, în prezent, Codul de procedură fiscală reglementează doar modalitatea de restituire a impozitului pe dividende în situația în care societatea efectuează distribuiri de dividende parțiale în cursul anului, dividendul și impozitul fiind achitate, fără ca textul să reglementeze și situația în care dividendul este distribuit, dar acesta nu este plătit și, pe cale de consecință, nu este plătit nici impozitul.
4. Reglementarea expresă a obligației de raportare (furnizare de informații) a contribuabililor/plătitorilor care oferă mijloacele necesare pentru facilitarea tranzacțiilor on-line (piață on-line, platformă, portal, alte mijloace). Măsura are scopul de a identifica și impozita persoanele fizice care comercializează produse în mediul on-line, fără a fi înregistrate ca plătitori de impozite și taxe și fără a declara veniturile obținute din această activitate. De asemenea, natura informațiilor, periodicitatea, precum și modelul declarațiilor se aprobă prin ordin al președintelui ANAF.
În ceea ce privește Codul Fiscal modificările vizează:
a) Instituirea obligației notarilor publici de declarare a tranzacțiilor din transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia situate sub plafonul neimpozabil de 450.000 lei. Măsura are în vedere situațiile în care contribuabilii persoane fizice nu au înregistrat în cartea funciară proprietățile imobiliare ca parte din patrimoniul afacerii și au declarat impozit pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, în condițiile în care aceștia erau obligați la plata impozitului pe venitul din activități independente. De asemenea, prin instituirea acestei obligații declarative se urmărește identificarea persoanelor fizice care efectuează tranzacții cu proprietăți imobiliare și care, cu toate că îndeplinesc criteriile pentru încadrarea în activitatea independentă, plătesc impozitul pe venit potrivit prevederilor art.111 din Codul fiscal. Astfel, în ambele situații prezentate, contribuabilii au beneficiat de deducerea din valoarea tranzacției a sumei neimpozabile prevăzută la art. 111 alin.(1) din Codul fiscal, fapt ce a condus la diminuarea impozitului datorat.
b) Modificarea prevederilor Codului fiscal în ceea ce privește autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați, a expeditorilor înregistrați și a importatorilor autorizați, în sensul că aceasta se va realiza de structurile de specialitate din cadrul Autorității Vamale Române, urmând ca stabilirea competențelor, procedurilor și condițiilor de autorizare a antrepozitelor fiscale, destinatarilor înregistrați, expeditorilor înregistrați, importatorilor autorizați să se realizeze prin ordin al ministrului Finanțelor, la propunerea președintelui Autorității Vamale Române.
c) Stabilirea unui nou termen-limită, respectiv 31 decembrie 2022, până la care operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, au obligația de a dota automatele comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale. Măsura este necesară pentru evitarea sancționării operatorilor economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale, pentru nerespectarea obligației de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscale, în condițiile în care obligația nu a putut fi adusă la îndeplinire din motive neimputabile acestora.
Furnizorul de energie ar putea fi schimbat în 24 de ore
ANRE implementează o platformă online care va permite schimbarea companiei de energie într-un termen extreme de scurt
Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a aprobat Regulamentul privind organizarea și funcționarea platformei online de schimbare a furnizorului de energie electrică și gaze naturale, care va conduce la reducerea birocrației și schimbarea furnizorului de energie în 24 de ore, potrivit unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES. Astfel, în ședința Comitetului de reglementare din data de 26 ianuarie 2022, a fost aprobat Regulamentul privind organizarea și funcționarea platformei online de schimbare a furnizorului de energie electrică și gaze naturale și pentru contractarea furnizării de energie electrică și gaze naturale. Ordinul de aprobare a Regulamentului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, intră în vigoare la data publicării și se aplică de la data de 28 august 2022. Actul normativ asigură cadrul de implementare a platformei online care să optimizeze procesele operaționale din piața de energie în scopul reducerii birocrației pentru cetățeni și mediul de afaceri, generate de solicitările de schimbare a furnizorului prin gestionarea fluxului de informații în mod complet automatizat pentru a onora solicitările, respectând termenele legale și utilizând eficient resursele financiare și umane a tuturor entităților implicate. De la 1 iulie 2020 până la 30 iunie 2022, ANRE implementează proiectul "Dezvoltarea capacității instituționale a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei pentru simplificarea procesului de schimbare a furnizorului de energie electrică și de gaze naturale", cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020. Prin intermediul acestui proiect se vor putea îndeplini noile cerințe europene care prevăd ca până în anul 2026 procesul tehnic de schimbare a furnizorului să se finalizeze în 24 de ore, precum și realizarea interoperabilității datelor referitoare la schimbarea furnizorului din punct de vedere al formatului.
2022 are potențialul de a fi cel mai bun an de după 2008 pentru investițiile imobiliare
2022 ar putea fi un an record pentru investițiile imobiliare din perspectiva activității pieței, segmentul industrial fiind potențial pregătit să stabilească noi repere, arată consultanții companiei Colliers. Ei spun că sistemul de lucru hibrid sau de la distanță va deveni o practică obișnuită în cadrul multor companii chiar și după pandemie. "Piața imobiliară din România are suficiente resurse pentru o creștere puternică a activității în 2022, în funcție de evoluția pandemiei, dar și a altor teme noi", previzionează consultanții Colliers. Reevaluarea riscului și alte evoluții post-pandemice vor influența în mare măsură apetitul și valoarea investițiilor imobiliare în acest an și pe termen mai lung. "O oportunitate majoră de care România ar trebui să profite din plin este legată de fondurile UE: pachetul de ajutor pentru coronavirus, plus alocarea normală pentru perioada 2021-2027 pentru România, ating aproximativ 80 miliarde de euro, adică o treime din PIB-ul țării. În consecință, 2022 ar putea fi un an record pentru investițiile imobiliare din perspectiva activității pieței, segmentul industrial fiind potențial pregătit să stabilească noi repere", adaugă ei. Creșterea rapidă a ratelor dobânzilor pentru dolarul american și posibilitatea unei evoluții similare pentru euro începând cu 2023 reprezintă, fără îndoială, cea mai vizibilă temă pentru piețele globale la începutul anului, în condițiile în care pare că și tema pandemiei trece pe plan secundar. Odată cu reevaluarea riscului, activele sigure (generatoare de numerar) și/sau cele rezistente la inflație vor fi favorizate în detrimentul celor care promit castiguri mari în viitor, dar care nu au dovedit ceva până acum, anticipează consultanții Colliers. Țările emergente, cum este și România, și slăbiciunile lor structurale vor fi și ele în centrul atenției, ceea ce evidențiază un risc crescut de recesiune (deși acesta nu este nici pe departe scenariul de bază). "Veștile apărute în legătură cu varianta Omicron și autorizarea primului medicament antiviral oral, ar putea însemna că pandemia Covid-19 intră în etapă finală. Dar sistemul de lucru hibrid sau de la distanță va deveni o practică obișnuită în cadrul multor companii chiar și după pandemie", arată compania.
6.144 de firme și PFA au intrat în insolvență în 2021
Numărul societăților comerciale și persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență a crescut cu 7,9% în 2021, comparativ cu anul anterior, fiind înregistrate 6.144 de insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe firme și PFA-uri intrate în insolvență au fost înregistrate în București, respectiv 1.107, în scădere cu 13,92% față de 2020, când au fost consemnate 1.286 de insolvențe. Pe locurile următoare în ierarhia insolvențelor se află județele Cluj, cu 492 de insolvențe (plus 28,8%), Bihor - 454 (plus 21,07%), Timiș - 306 (plus 3,73%) și Iași - 239 (plus 30,6%). Cele mai puține insolvențe s-au înregistrat în județele Covasna - 21 (minus 22,22% comparativ cu anul precedent), Harghita - 22 (minus 35,29%) și Tulcea - 28 (minus 9,68%). Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvențe a fost consemnat în comerțul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 1.785 (plus 5,56%), în construcții - 1.044 (plus 16,39%) și în industria prelucrătoare - 748 (plus 14,02%). În decembrie 2021, au fost înregistrate 701 de insolvențe, cele mai multe în Capitală (111) și în județele Bihor (63), Cluj (43), Constanța și Prahova (câte 33).
Piața de fuziuni și achiziții la nivel global a crescut anul trecut cu 57%
Piața de fuziuni și achiziții la nivel global a încheiat 2021 cu creșteri record comparativ cu anul anterior, cu un plus de 57% în valoarea cumulată a tranzacțiilor și de 24% ca număr, depășind astfel 5,1 trilioane dolari și 62.000 de tranzacții, arată un raport PwC, care estimează că anul 2022 va fi la fel de intens. "Piața de fuziuni și achiziții la nivel global a încheiat 2021 cu creșteri record comparativ cu anul anterior, cu un plus de 57% în valoarea cumulată a tranzacțiilor și de 24% ca număr, depășind astfel 5,1 trilioane dolari și 62.000 de tranzacții", potrivit raportului PwC Global M&A Industry Trends 2022. Anul 2022 se anticipează că va fi la fel de intens, pe fondul numărului mare de tranzacții aflate în curs de pregătire, al lichidităților existente și al cererii crescute pentru business-uri cu un grad avansat de digitalizare sau care ajuta în procesul de digitalizare. ”Piața de M&A din România a avut, de asemenea, un an 2021 foarte bun, depășind atât ca volum, cât și ca valoare cifrele raportate în anul anterior. Pentru acest an, estimăm continuarea trendului de creștere a tranzacțiilor atât în număr, cât și în valoare, și vedem din ce în ce mai mulți antreprenori români care vor să-și extindă afacerile și au căpătat curaj să se uite la oportunități de investiții pe alte piețe. Totodată, multe din fondurile de investiții active pe piața românească au strâns finanțări noi și au reconfirmat încrederea pe care o au în potențialul de creștere al investitiilor lor față de alte piețe emergente din regiunea Europei Centrale și de Est”, a declarat Cornelia Bumbăcea, partener deals PwC România. Fondurile de investiții au încheiat 2021 cu un nivel record de fonduri disponibile de 2,3 miliarde dolari, cu 14% mai mult decât la începutul anului, existând astfel capital pentru tranzacții noi care vor urma în 2022. Aproape 40% din tranzacțiile din 2021 au implicat un fond de investiții, față de puțin peste un sfert în ultimii cinci ani. Deși finanțarea este substanțială, vor exista presiuni tot mai mari asupra companiilor de portofoliu de a crea valoare într-un mediu concurențial, în care finanțările bancare se fac cu dobânzi în creștere, multiplii sunt din ce în ce mai mari și există o serie de presiuni generate de politicile de mediu, sociale și guvernanță (ESG).
Rata șomajului a scăzut la 2,69% la sfârșitul lunii decembrie
Rata șomajului înregistrat la nivel național era, la finele lui decembrie, de 2,69%, mai mică decât cea din luna anterioară cu 0,03 puncte procentuale și cu 0,69 puncte procentuale decât cea din luna decembrie a anului 2020, informează miercuri Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Numărul total de șomeri la finele lunii decembrie 2021 a fost de 234.757 de persoane, mai mic cu 3.130 de persoane față de cel înregistrat la finele lunii anterioare. Din totalul șomerilor înregistrați, 59.651 au fost șomeri indemnizați și 175.106 șomeri neindemnizați. Numărul șomerilor indemnizați a crescut cu 2.994 persoane, iar numărul șomerilor neindemnizați a scăzut cu 6.124 persoane față de luna precedentă. Pe medii de rezidență, numărul șomerilor la finele lunii decembrie se prezintă astfel: 71.404 șomeri provin din mediul urban și 163.353 șomeri provin din mediul rural. Cei mai mulți șomeri aveau între 40 - 49 de ani (61.064), urmați de cei cu vârstă între 50 și 55 ani (48.900), la polul opus aflându-se persoanele între 25 - 29 de ani (12.416).
Xiaomi a prezentat seria de smartphone-uri Redmi Note 11
Producătorul chinez Xiaomi a anunțat noua serie de smartphone-uri Redmi Note 11, compusă din patru modele, care au în comun multe dintre caracteristicile tehnice, dar și un design nou. Noua serie este compusă din modelele Redmi Note 11S (de la 249 dolari), Redmi Note 11 (de la 179 dolari), Redmi Note 11 Pro (de la 299 dolari) și Redmi Note 11 Pro 5G (de la dolari). Toate beneficiază de un design nou, cu margini drepte, care le fac să semene într-o anumită măsură cu iPhone 12 și iPhone 13. Topul de gamă este Redmi Note 11 Pro 5G, un device dotat cu chipset-ul Snapdragon 695, 8GB RAM și, evident, 5G. Ecranul OLED 1080p măsoară 6,67 inch și oferă o rată de împrospătare de 120Hz. Acesta este și singurul model din serie care, alături de camera principală de 108MP și cea ultra-wide de 8MP, are și un modest senzor de profunzime de 2MP. Redmi Note 11 Pro este identic cu Redmi Note 11 Pro 5G, cu două excepții - folosește un chipset MediaTek Helio G96 și nu are 5G. Cu un ecran LCD 1080p de 6,43 inch, Redmi Note 11 se bazează pe un chipset Snapdragon 680 și dispune de 6GB RAM. În fine, Redmi Note 11S are un chipset Helio G96, 8GB RAM, o cameră foto de 108MP și același ecran ca Redmi Note 11.
YouTube va suporta NFT-ur
Șefa YouTube, Susan Wojcicki, a făcut o serie de anunțuri legate de platforma pe care o conduce, vorbind, printre altele, de un viitor suport pentru NFT-uri. YouTube evaluează, în prezent, zona NFT-urilor, pentru care vrea să lanseze suport în viitorul apropiat, pentru a câștiga din interesul din ce în ce mai mare pentru acestea. Nu se știe, deocamdată, ce formă va îmbrăca acest suport. Dacă este să urmeze exemplul altor platforme, care au făcut deja anunțuri în acest sens, precum Facebook și Twitter, YouTube ar urma să permită utilizatorilor să creeze, să vândă și să cumpere NFT-uri, oprind, bineînțeles, un comision din tranzacții. Dincolo de NFT-uri, șefa YouTube a vorbit și despre câștigurile creatorilor de conținut. Conform acesteia, numărul celor care câștigă peste 10.000 de dolari pe an a crescut în ultimul an cu 40%. Wojcicki nu a oferit, însă, numărul exact al acestora. Clona de TikTok a YouTube, Shorts, lansată în septembrie 2020, a afișat până acum peste 5 trilioane de clipuri scurte, ajutată și de faptul că YouTube are un fond de încurajare a creatorilor care folosesc Short, din care-i plătește pe unii dintre aceștia. Șefa YouTube nu s-a referit însă, și la spinosul subiect al informațiilor false, platforma pe care o conduce fiind una dintre cele mai propice pentru fake news și manipulări de diverse feluri.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
