MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Câştigul salarial mediu net a scăzut uşor în iulie, la 5.517 lei
Cele mai mari lefuri au fost înregistrate în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (12.061 lei) şi în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (12.012 lei)
Câştigul salarial mediu net în luna iulie a scăzut cu 22 lei (-0,4%) faţă de luna iunie 2025, la 5.517 lei, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (12.061 lei) şi în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (12.012 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3.397 lei) şi în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.507 lei). ”În luna iulie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9.201 lei, cu 45 lei (-0,5%) mai mic decât cel înregistrat în luna iunie 2025. Câştigul salarial mediu net a fost 5.517 lei, în scădere cu 22 lei (-0,4%) faţă de luna iunie 2025. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (12.061 lei) şi în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (12.012 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3.397 lei) şi în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.507 lei)”, arată datele INS. Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 5,2%. Indicele câştigului salarial real1 a fost 97,6% în luna iulie 2025 faţă de luna iulie 2024. Indicele câştigului salarial real a fost 97% în luna iulie 2025 faţă de luna iunie 2025. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 247,2%, cu 7,7 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna iunie 2025. În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluţia câştigului salarial real depinde atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu net, cât şi de rata inflaţiei. În luna iulie 2025, comparativ cu luna precedentă, nivelul câştigului salarial mediu net a fost influenţat, în aproape egală măsură, atât de scăderi, cât şi de creşteri. Astfel, scăderile câştigului salarial mediu net din activităţile sectorului economic au fost determinate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar şi de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte). Câştigul salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (Â0,4%).
Investiţiile nete realizate în economia naţională cresc în ritm de melc
l în primele șase luni ale anului investițiile au crescut cu doar 1%, la 83,813 miliarde lei, comparativ cu semestrul I 2024
În semestrul I al anului, investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 83,813 miliarde lei, în creştere cu 1%, comparativ cu semestrul I 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”În trimestrul II 2025, investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 46,803 miliarde lei, în scădere cu 0,5%, comparativ cu trimestrul II 2024. În semestrul I 2025 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 83813,0 milioane lei, în creştere cu 1%, comparativ cu semestrul I 2024”, arată datele INS. În trimestrul II 2025, comparativ cu trimestrul II 2024, investiţiile nete realizate în economia naţională au scăzut cu 0,5%, ca urmare a scăderii înregistrate la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 11,9%. Creşteri s-au înregistrat la elementele de structură alte cheltuieli de investiţii cu 28,7% şi lucrări de construcţii noi cu 1,1%. În semestrul I 2025, comparativ cu semestrul I 2024, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 1%, creştere înregistrată la elementele de structură: lucrări de construcţii noi cu 4% şi la alte cheltuieli cu 2,1%. Scădere s-a înregistrat la elementul de structură utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 6%.
Numărul caselor date în folosință este în scădere
În semestrul I al acestui an, au fost date în folosinţă 24.609 de locuinţe, în scădere cu 1.327 de locuinţe, faţă de semestrul I 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”În trimestrul II 2025 au fost date în folosinţă 13.647 locuinţe, în scădere cu 929 locuinţe, faţă de trimestrul II 2024. În semestrul I 2025 au fost date în folosinţă 24.609 locuinţe, în scădere cu 1.327 locuinţe, faţă de semestrul I 2024”, arată datele INS. Pe medii de rezidenţă, în trimestrul II 2025, cele mai multe locuinţe au fost construite în mediul urban (52,9%). Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în trimestrul II 2025, faţă de trimestrul II 2024, a scăzut numărul locuinţelor realizate atât din fonduri private cu 764 locuinţe, cât si din fonduri publice cu 165 locuinţe. Distribuţia în profil regional în trimestrul II 2025 comparativ cu trimestrul II 2024, evidenţiază scăderea numărului locuinţelor terminate în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti–Ilfov (- 896 locuinţe), Centru (-589), Sud–Vest Oltenia (-216), Vest (-55), Sud–Muntenia (-38) şi Sud-Est (-32). Creşteri ale numărului de locuinţe terminate s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord–Est (Â459 locuinţe) şi Nord–Vest (Â438). În semestrul I 2025 au fost date în folosinţă 24.609 locuinţe, în scădere cu 1.327 locuinţe, faţă de semestrul I 2024. Pe medii de rezidenţă, în semestrul I 2025, cele mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul urban, ca pondere reprezentând 55,2% din total. Repartiţia pe surse de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în semestrul I 2025, faţă de semestrul I 2024, a scăzut atât numărul locuinţelor realizate din fonduri private (-1.270 locuinţe), cât şi numărul celor realizate din fonduri publice (-57 locuinţe).
Poşta Română anunţă că procesul de rebranding este încă în desfăşurare
Compania Naţională ”Poşta Română”, liderul serviciilor de poştă şi logistică din ţară, anunţă că a demarat în acest an un amplu proces de rebranding şi diversificare a portofoliului de branduri, proces care este încă în desfăşurare. Compania precizează totodată că transformarea sa este bazată pe trei direcţii: Ghişeu universal, Curierat şi logistică şi Servicii financiar-bancare.
”Compania Naţională Poşta Română, liderul serviciilor de poştă şi logistică din ţară, a demarat în acest an un amplu proces de rebranding şi diversificare a portofoliului de branduri, proces care este încă în desfăşurare şi care marchează o nouă etapă în istoria sa de peste 163 de ani”, anunţă compania. Strategia de rebranding presupune un pachet complex, ce include, în acord cu procesul de transformare organizaţională, o nouă identitate vizuală a companiei sub umbrela unui brand principal puternic, cu o arhitectură clară, a cinci sub-branduri specializate şi a unui brand endorsat. ”Procesul de rebranding al Companiei Naţionale “Poşta Română” este dezvoltat în colaborare cu Inoveo Concept, agenţie românească de consultanţă în branding şi design cu peste 20 de ani de experienţă şi un portofoliu extins de proiecte pentru branduri naţionale şi internaţionale. Procesul include toate etapele necesare pentru construcţia unui brand solid şi contemporan”, mai arată compania. La finalul acestui proces, Poşta Română va face publică noua strategie de rebranding, cu toate componentele ei, aşa cum vor fi ele definite. Poşta Română subliniază că trece printr-o transformare majoră bazată pe 3 direcţii:
- Ghişeu universal – infrastructură de relaţie între cetăţeni şi companii cu instituţiile statului;
- Curierat şi logistică- bază solidă de hub-uri logistice, concurent în e-commerce şi last-mile;
- Servicii financiar-bancare-soluţii digitale accesibile.
Mărcile de lux mizează pe rujuri de 160 de dolari
Marii companii din industria luxului caută să atragă consumatori noi prin produse mai accesibile, dar fără a-şi dilua exclusivitatea, pe fondul unei încetiniri vizibile a pieţei. În acest context, Louis Vuitton a lansat recent o colecţie de cosmetice mult aşteptată, care include rujuri la 160 de dolari bucata, balsamuri de buze şi palete de farduri, semnalând o strategie mai largă de diversificare, transmite CNBC. ”Este o mişcare foarte potrivită. Mega-brandurile ar fi înţelepte să nu îşi supraexpună produsele de bază şi să folosească categorii cu preţuri mai mici pentru a se conecta cu consumatori aspiraţionali”, a declarat Luca Solca, analist la Bernstein. Louis Vuitton nu este singur. Prada, Celine şi Dries Van Noten au intrat şi ele în segmentul de beauty, iar Miu Miu urmează să lanseze produse proprii. Atracţia acestei categorii vine şi din marjele ridicate, spun analiştii. În paralel, succesul accesoriilor mici şi al talismanelor de tip bag charms a determinat branduri precum Coach, Longchamp şi Louis Vuitton să lanseze versiuni extravagante – unele ajungând la 1.420 de dolari – mizând pe fenomenul ”treatonomics”, în care consumatorii aleg mici plăceri de lux chiar dacă reduc cheltuielile mari. Strategia vine într-un moment delicat pentru industrie, afectată de tarife comerciale, costuri în creştere şi scăderea cererii, în special din China. Experienţele trecute arată că diversificarea prin categorii mai accesibile a atras generaţiile tinere şi a consolidat loialitatea faţă de brand. Totuşi, echilibrul este fragil: prea multe produse entry-level pot eroda aura de exclusivitate.
FMI: Economia SUA dă primele semne de slăbiciune
Economia Statelor Unite începe să arate primele tensiuni după ani de rezistenţă, cu o cerere internă în moderare şi o încetinire a creşterii locurilor de muncă, a declarat joi Fondul Monetar Internaţional, citat de Reuters. Purtătoarea de cuvânt a FMI, Julie Kozack, a spus că inflaţia se află pe drumul către ţinta de 2% a Rezervei Federale, însă tarifele impuse importurilor de către administraţia Trump reprezintă un risc de creştere a preţurilor. ”Vedem acum că apar unele tensiuni. Cererea internă se temperează, iar crearea de locuri de muncă încetineşte”, a precizat ea. Kozack a explicat că importurile masive de la începutul anului, făcute în anticiparea tarifelor, au generat volatilitate economică în prima jumătate a anului, iar tarifele contribuie acum la presiunile inflaţioniste. În acest context, FMI consideră că există spaţiu pentru reduceri ale dobânzii de politică monetară, dar acestea ar trebui aplicate cu prudenţă.
CNBC: Economia Franţei se confruntă cu un risc major
După ce prim-ministrul Franţei a fost demis prin vot parlamentar, un succesor a fost instalat şi ţara a traversat noi proteste, atenţia investitorilor se mută asupra unei probe decisive: actualizările ratingului de credit, transmite CNBC. Prima va veni vineri de la Fitch, urmată de cea de la Moody’s pe 24 octombrie şi Standard & Poor’s pe 28 noiembrie. Miza este uriaşă, având în vedere datoria publică ridicată şi deficitul bugetar de 5,8% din PIB în 2024 – cel mai mare din zona euro. O retrogradare ar putea creşte costurile de împrumut ale Franţei prin randamente mai mari la obligaţiuni şi ar pune presiune suplimentară pe economie.
Cea mai interesantă funcţie a căştilor AirPods Pro 3 nu va fi disponibilă în UE
Apple a prezentat marţi noile căşti AirPods Pro 3, care oferă o serie întreagă de noutăţi şi îmbunătăţiri, însă nu toate acestea vor putea fi folosite şi în Europa, cel puţin la început. Una dintre cele mai notabile funcţii noi a acestor căşti este traducerea în timp real - tocmai aceasta nu fi disponibilă pe teritoriul UE în momentul lansării. Pe site-ul oficial scrie negru pe alb că funcţionalitatea Live Translation nu va fi disponibilă utilizatorilor care au cont de UE şi locuiesc în această regiune. Compania americană nu oferă un motiv pentru asta, însă, cel mai probabil, restricţia are legătură cu modul în care sunt gestionate datele personale şi legislaţia GDPR. Live Translation traduce în timp real în căşti ceea ce spune interlocutorul, cu opţiunea transcrierii pe ecranul unui iPhone. Apple spune că această funcţionalitate merge cel mai bine atunci când ambele persoane poartă căştile.
