MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Câştigul salarial mediu net a scăzut până la 5.328 lei
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei
Câştigul salarial mediu net a fost 5.328 lei, în ianuarie 2025, în scădere cu 317 lei (-5,6%) faţă de luna decembrie 2024, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). ”În luna ianuarie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 8.910 lei, cu 341 lei (-3,7%) mai mic decât în luna decembrie 2024. Câştigul salarial mediu net a fost 5.328 lei, în scădere cu 317 lei (-5,6%) faţă de luna decembrie 2024”, arată datele INS. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice, (11.437 lei) şi în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (10.877 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.292 lei) şi în hoteluri şi restaurante (3.321 lei). Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 9,7%. Indicele câştigului salarial real1 a fost 104,5% în luna ianuarie 2025 faţă de luna ianuarie 2024. Indicele câştigului salarial real a fost 93,5% în luna ianuarie 2025 faţă de luna decembrie 2024. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 250,4%, cu 17,3 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna decembrie 2024. În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluţia câştigului salarial real depinde, atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu net, cât şi de rata inflaţiei. În luna ianuarie 2025, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna decembrie 2024, ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net din luna ianuarie au fost determinate de aplicarea prevederilor legale3 prin care s-au eliminat facilităţile fiscale acordate anterior în anumite activităţi economice, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte), cât şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.
Romgaz are verde să preia Azomureş
l Ministrul Energiei: Am dat mandat Romgaz pentru evaluarea preluării celui mai mare combinat de producţie a îngrăşămintelor pentru agricultura românească, Azomureş /
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunţă, recent, că a dat mandat conducerii Romgaz pentru a evalua preluarea combinatului Azomureş, în ceea ce numeşte o ”mişcare strategică” care va da gazului românesc o valoare adăugată mai mare. ”Aşa cum am anunţat, am dat mandat Romgaz — companie de marcă din portofoliul ministerului energiei şi cel mai mare producător de gaz din România — pentru evaluarea preluării celui mai mare combinat de producţie a îngrăşămintelor pentru agricultura românească, Azomureş. Romgaz a publicat deja un anunţ în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) pentru servicii de consultanţă în evaluarea, negocierea şi achiziţia activelor Azomureş”, anunţă, vineri, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Potrivit acestuia, ”această mişcare strategică urmăreşte diversificarea portofoliului Romgaz şi extinderea pe un segment de producţie care va da gazului românesc o valoare adăugată mai mare, putând valorifica inclusiv resursele extrase din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră”. ”Gaze româneşti pentru români, îngrăşăminte româneşti pentru agricultura românească. Dezvoltare economică, deficit comercial mai mic, locuri de muncă şi renaşterea industriei româneşti — toate acestea sunt obiective de ţară”, a mai transmis ministrul. Acesta precizează că ”Romgaz va duce la bun sfârşit acest demers şi, în baza evaluării de specialitate a activelor Azomureş, va putea face o nouă mişcare strategică”. ”Susţin acest demers şi încurajez conducerea Romgaz să meargă înainte cu aceeaşi hotărâre”, a încheiat ministrul Energiei.
De ce a fost închis restaurantul din Parlament: Aveti vreun blat, ceva, să-i otrăviţi pe parlamentari?!
Preşedintele ANPC, Cristian Popescu Piedone, arată, într-un clip video pe Facebook, ce a găsit în restaurantul din Parlament care a fost închis: produse exprirate şi de un an de zile, materii prime congelate, fără să se ştie de când sunt, lipsă la gramaj între 30 şi 50 de grame. ”Aveti vreun blat, ceva, să-i otrăviţi pe parlamentari?!”, le-a spus el angajaţilor restaurantului. Într-un clip video de peste 7 minute postat, vineri, pe Facebook, preşedintele ANPC, Cristian Popescu Piedone, arată ce a găsit la restaurantul din parlament închis în urmă cu o zi. ”Aveti vreun blat, ceva să-i otrăviţi pe parlamentari?!”, afirmă el, plimbându-se printre tăvi pline cu mîncăruri şinute la temperaturi necorespunzătoare şi care nu au date de identificare – ce sunt, când au fost pregătite, ce ingrediante au şi care este termenul de valabilitate. ”Ăsta ce produs mai e aici? Carne de chiflete...de când? De când s-a înfiinţat Parlamentul, dar le-aţi uitat. Cred că le-aţi adus de acolo de pe Dealul Patriarhiei că nu s-au vândut”, a afirmat Popescu Piedone, având în mână un bol cu carte tocată şi congelată care nu are nicio etichetă. ”Ia uite ce mâncaţi, domnilor parlamentari! Poftă bună în continuare! Papa bun! Păi de-aia e ieftin că vă dă numai exprirate! Burtă de 2000 de ani”, afirmă la un moment dat preşedintele ANPC. Continuând să umble printre tăvi cu diferite produse şi materii prime, Popescu Piedone afirmă: ”Băi oameni buni, dacă aici sunt condiţiile...cu parlamentari, cu senatori le daţi aşa ceva de mâncare...Sau când e zi de plen le daţi aşa ca să-i apuce diareea?! Ieri am fost la un chinezesc, sunteţi mai jegoşi decât ăia! (...) Am fost în bucătării – la chinezi, la români, la albanezi, la turici...dar să ţii în Parlamentul României carne expirată din aprilie 2024...”.
Bolojan: Suntem într-o situaţie dificilă, avem deficite bugetare foarte mari
Preşedintele interimar, Ilie Bolojan, afirmă că România este ”într-o situaţie dificilă” din cauza deficitului bugetar foarte mare şi crede că trebuie acţionat la timp pentru ca problema să nu se agraveze. ”Trebuie să ne reducem cheltuielile, să ne creştem veniturile şi să ducem banii în investiţii”, afirmă Bolojan, precizând că ”întotdeauna când acţionezi cu spatele la zid, costurile sunt mai mari”. Ilie Bolojan a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, despre situaţia economică a României şi a afirmat: ”Nu trebuie înţeles că suntem într-o situaţie gravă, dar cred că trebuie să recunoaştem că suntem într-o situaţie dificilă, în sensul în care avem deficite bugetare foarte mari”. Preşedintele interimat a afirmat că ”consumăm de mulţi ani mai mult decât ne putem permite”. ”În condiţiile în care ar apărea o recesiune economică, este evident că am fi situaţia în care, pe fondul scăderii veniturilor, am ajunge să nu mai putem funcţiona, deci să ne apropiem de o situaţie aşa cum a fost cea pe care am evocat-o (guvernarea BOC – n.r.) Cred că oamenii politici raţionari sunt conştienţi de ceea ce au de făcut şi am punctat şi sublimiez încă o dată, avem nevoie de o stabilitate politică şi de o bună guvernare care să menţină controlul deficitelor, să reducă cheltuiele statului, să accesăm fondurile europene care ne sunt la dispoziţie, pentru că accesarea acestor fonduri şi menţinerea controlului deficitelor, în afară de faptul că asigură creştere economică, ne menţin şi în situaţia în care rating-ul ţării noastre este de natură a da încredere investitorilor, creditorilor noştri, dar şi companiilor care operează în România”, a mai declarant preşedintele interimar. Potrivit acestuia, ”o stabilitate politică, în general şi o pace socială sunt condiţii general valabile pentru a merge mai departe şi, de asemenea, nu vom putea evita o reformă a statului, pentru că, fără o reformă a statului doar vom menţine deficitele”.
CITR: 7.274 companii au intrat în insolvenţă în 2024
7.274 de companii au intrat în insolvenţă în 2024, în creştere cu 9,38% faţă de 2023, arată CITR, liderul pieţei de insolvenţă şi restructurare din România. Numărul companii de impact, cu active de peste 1 milion euro, intrate în insolvenţă a crescut cu 58% faţă de 2023 şi ajunge la 141. Numărul cererilor de concordat preventiv a crescut cu peste două ori şi ajunge la 197, faţă de cele 90 din 2023, o creştere de peste 118%. Braşov, Botoşani şi Bacău sunt judeţele care au înregistrat cea mai mare creştere a insolvenţelor în 2024. ”CITR, liderul pieţei de insolvenţă şi restructurare din România, anunţă că numărul companiilor care au apelat la procedurile de insolvenţă în 2024 a crescut cu peste 9% faţă de anul anterior şi a atins pragul de 7.274. Dintre acestea, 141 sunt companii de impact, cu active de peste 1 milion euro, comparativ cu 90 în anul precedent. În ceea ce priveşte numărul cererilor pentru restructurare prin procedura de concordat preventiv, acestea au avut o creştere semnificativă în 2024, de 118%, ajungând la 197”, arată CITR. Aceste cifre vin în contextul în care în 2024, insolvenţele la nivel global înregistrează o creştere accelerată cu o estimare de Â11% pentru întregul an, după un salt de Â7% în 2023. Dintre ţările cu impact economic asupra României menţionăm Germania care a înregistrat în ultimul trimestru al anului trecut cel mai mare număr de insolvenţe ale companiilor din 2009, cu o presiune semnificativă asupra industriilor mari, evoluţia negativă fiind atribuită parţial crizei economice actuale şi creşterii costului energiei şi salariilor. Economia românească s-a confruntat cu provocări legate de menţinerea stabilităţii preţurilor şi de susţinerea creşterii economice, în contextul unor condiţii financiare mai restrictive şi al unei cereri externe mai slabe. „Deşi încă sub nivelurile crizei financiare globale din 2008, insolvenţele în multe ţări, inclusiv Marea Britanie, Franţa şi Germania, au depăşit deja pragurile pre-pandemie, reflectând presiuni economice crescute şi tranziţia către noi modele de afaceri. Această tendinţă este resimţită în majoritatea regiunilor şi sectoarelor economice, inclusiv în România, impulsionată şi de „eliminarea perfuziilor” oferite companiilor în timpul pandemiei şi crizei energetice. Insolvenţele şi cererile de concordat preventiv din 2024 din România ne arată că şi mediul de afaceri trece printr-o transformare. Perspectivele actuale indică un val iminent de insolvenţe, pentru că multe companii au fost menţinute artificial în viaţă prin diverse măsuri de sprijin. Aceste companii recurg la soluţii de redresare când este prea târziu, ceea ce reduce semnificativ şansele de succes. Recomandăm companiilor să apeleze la soluţii specializate înainte ca dificultăţile să devină insurmontabile. Adaptabilitatea şi planificarea strategică vor face diferenţa în perioada următoare.” a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Canada depune plângere la OMC împotriva tarifelor impuse de SUA
Canada a iniţiat o plângere oficială la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) împotriva Statelor Unite, contestând tarifele impuse de administraţia Trump aplicate importurilor de oţel şi aluminiu canadiene, transmite Reuters. Potrivit unui comunicat publicat joi de OMC, Canada a solicitat consultări oficiale în cadrul mecanismului de soluţionare a disputelor comerciale. Aceste tarife, de 25% pe oţel şi 10% pe aluminiu, au fost anunţate de preşedintele Donald Trump la începutul lunii martie, ca parte a unei strategii comerciale protecţioniste, ceea ce a dus la reacţii puternice din partea partenerilor internaţionali. În replică, Canada a anunţat un pachet de tarife de represalii în valoare de 29,8 miliarde de dolari canadieni asupra unor produse americane, inclusiv oţel, aluminiu, echipamente IT şi bunuri de larg consum. Ministrul Comerţului din Canada, Mary Ng, a declarat că măsurile sunt menite să protejeze industria naţională şi să răspundă ”dolar pentru dolar” la tarifele impuse de SUA.
Deutsche Bank avertizează asupra riscurilor din sectorul auto
Deutsche Bank a identificat joi sectorul auto drept un risc major, într-un moment în care Germania îşi redirecţionează cheltuielile către apărare şi infrastructură, transmite Reuters. În raportul său anual, cea mai mare bancă din Germania a semnalat mai multe provocări pentru industria auto, inclusiv tarifele impuse de SUA, economia dificilă, tranziţia lentă către vehicule electrice şi concurenţa în creştere din China. ”Sectorul auto reprezintă un risc tot mai mare pentru portofoliul nostru de credite acordate producătorilor auto şi furnizorilor de piese. Monitorizăm îndeaproape situaţia”, se precizează în raportul Deutsche Bank. Germania găzduieşte unii dintre cei mai mari producători auto din lume, precum Volkswagen şi Mercedes-Benz. Volkswagen a avertizat săptămâna aceasta că se aşteaptă la un an dificil din cauza problemelor din industrie. În ciuda riscurilor din sectorul auto, investitorii au devenit mai optimişti cu privire la perspectivele Deutsche Bank, după ce guvernul german a ajuns la un acord pentru creşterea cheltuielilor în domeniul apărării şi infrastructurii.
Gazprom, gigantul rusesc al gazelor, în declin sever
Când Alexei Miller, CEO-ul Gazprom, inaugura acum 11 ani sediul somptuos al diviziei de export din Sankt Petersburg, el prognoza un viitor prosper bazat pe vânzările de gaze către Europa. ”Europa va avea nevoie tot mai mult de gazul rusesc”, declara el la acea vreme. În realitate, însă, clădirea grandioasă simbolizează acum declinul rapid al Gazprom, după ce pierderea aproape totală a pieţei europene în urma sancţiunilor impuse Rusiei pentru războiul din Ucraina a slăbit compania. În prezent, compania analizează vânzarea palatului şi a altor proprietăţi de lux pentru a compensa pierderile financiare uriaşe, potrivit Reuters. Gazprom este probabil cea mai afectată companie rusă de sancţiunile internaţionale. Deşi economia Rusiei a rezistat până acum, în mai multe industrii apar semne de slăbiciune, iar creşterea cheltuielilor militare îngrijorează Kremlinul.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
Vrancea, ocolită de investitorii americani: Județul nostru, printre cele 14 „albe” pe harta afacerilor SUA în România
De același autor
