Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Câștigul salarial mediu net a crescut în octombrie cu 5 lei, la 4.008 lei

Ziarul de Vrancea
12 dec 2022 534 vizualizări

Cele mai mari lefuri se înregistrează în domeniul IT, respectiv 9.427 lei

Câștigul salarial mediu net în luna octombrie s-a ridicat la 4.008 lei, în ușoară creștere, cu 5 lei (plus 0,1%) față de luna septembrie 2022. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației, inclusiv activități de servicii informatice (9.427 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (2.238 lei), arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). ”În luna octombrie 2022, câștigul salarial mediu brut a fost 6.461 lei, cu doar 4 lei (plus 0,1%) mai mare decât în luna septembrie 2022. Câștigul salarial mediu net a fost 4.008 lei, în ușoară creștere, cu 5 lei (plus 0,1%) față de luna septembrie 2022. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (9.427 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (2.238 lei)”, arată datele INS. Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câștigul salarial mediu net a crescut cu 13,1%. Indicele câștigului salarial real a fost 98,1% în luna octombrie 2022 față de luna octombrie 2021. Indicele câștigului salarial real a fost 98,8% în luna octombrie 2022 față de luna septembrie 2022. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 216,5%, cu 2,5 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna septembrie 2022. În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației. În luna octombrie 2022, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna septembrie 2022, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (în funcție de contracte/proiecte). Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 12,5% în activități de editare; între 4,5% și 8,5% în transporturi aeriene, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, fabricarea produselor din tutun, activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), transporturi pe apă; între 1,5% și 4% în extracția cărbunelui superior și inferior, alte activități extractive, fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile (inclusiv activități și servicii de decontaminare), tranzacții imobiliare, fabricarea echipamentelor electrice, activități profesionale, științifice și tehnice, fabricarea substanțelor și a produselor chimice, agricultură, vânătoare și servicii anexe, fabricarea băuturilor.

Rata anuală a inflației a urcat în noiembrie la aproape 17%

cel mai mult s-a scumpit zahărul, cu aproape 62%, în timp ce electricitatea s-a scumpit cu 47,19% u singurele ieftiniri, la serviciile de telefonie

Rata anuală a inflației a urcat în noiembrie, comparativ cu noiembrie 2021, la 16,8%, relevă datele transmise marți de Institutul Naîional de Statistică. Cel mai mult s-a scumpit zahărul, cu 61,94%, față de noiembrie 2021, în timp ce energia electrică s-a scumpit cu 47,19%, față de noiembrie 2021. ”Rata inflației de la începutul anului (noiembrie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 15,9%. Rata anuală a inflației în luna noiembrie 2022 comparativ cu luna noiembrie 2021 este 16,8%”, indică INS. Conform INS, prețurile de consum în luna noiembrie 2022 comparativ cu luna octombrie 2022 au crescut cu 1,3%.  Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2021 – noiembrie 2022) față de precedentele 12 luni (decembrie 2020 – noiembrie 2021) este 13,1%. Indicele armonizat al prețurilor de consum în luna noiembrie 2022 comparativ cu luna octombrie 2022 este 101,24%. Rata anuală a inflației în luna noiembrie 2022 comparativ cu luna noiembrie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 14,6%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2021 – noiembrie 2022) față de precedentele 12 luni (decembrie 2020 – noiembrie 2021) determinată pe baza IAPC este 11,4%. Singurele ieftiniri le întâlnim la serviciile de telefonie, unde prețurile au scăzut cu 1,04%, în noiembrie 2022, față de noiembrie 2021, și la poștă și telecomunicații, care s-au ieftinit cu 0,1%, în noiembrie 2022 față de noiembrie 2021. Mărfurile alimentare s-au scumpit în noiembrie cu 21,55% față de noiembrie 2021 și cu 20,53% față de decembrie 2021. La această categorie, cel mai mult s-au scumpit zahărul, cu 61,94%, față de noiembrie 2021, și cu 60,73% față de decembrie 2021, dar și untul, cu 43,43%, față de noiembrie 2021, și cu 43,21%, față de decembrie 2021. De asemenea, uleiul comestibil s-a scumpit cu 40,66%, în noiembrie 2022 față de noiembrie 2021, și cu 38,78% față de decembrie 2021. Prețurile la mărfurile nealimentare au urcat cu 16,17%, în noiembrie 2022 față de noiembrie 2021, și cu 15,32% față de decembrie 2021. La această categorie, cel mai mult s-a scumpit energia electrică, cu 47,19%, în noiembrie 2022 față de noiembrie 2021, și cu 38,50% față de decembrie 2021. Gazele s-au scumpit, în noiembrie 2022 față de noiembrie 2021, cu 37,63%, și cu 35,68% față de decembrie 2021.

Colliers: Prezența angajaților în birouri rareori trece de 40-50%

Rata de neocupare a birourilor moderne, construite în ultimii 10 ani în București, se situa la aproximativ 10% la jumătatea lui 2022, față de aproape 18% pentru clădirile care au fost livrate până în 2012, arată compania de consultanță Colliers. Potrivit acesteia, cererea anualizată de spații de birouri a revenit în mod oficial la intensitatea de dinaintea pandemiei, înregistrând nivelurile din 2019, iar prezența angajaților în birouri rareori trece de 40-50%, în comparație cu nivelurile de dinainte de pandemie. ”Rata de neocupare a birourilor moderne, construite în ultimii 10 ani în București, se situa la aproximativ 10% la jumătatea lui 2022, față de aproape 18% pentru clădirile care au fost livrate până în 2012. Această diferență majoră scoate în evidență îmbunătățirile din punct de vedere calitativ aduse birourilor livrate în România, clădirile mai vechi și bine poziționate reușind și ele să se mențină destul de bine. Coroborat cu o rezervă redusă de proiecte pentru următorii ani, acest context ar putea duce la constrângeri semnificative în ceea ce privește oferta, în cazul în care cererea va crește”, potrivit experților de la Colliers. Cererea anualizată de spații de birouri a revenit în mod oficial la intensitatea de dinaintea pandemiei, înregistrând nivelurile din 2019, dar încă există multe provocări în perspectivă, din cauza creșterii costurilor de finanțare și a incertitudinii economice generale. După doi ani și jumătate de la debutul pandemiei, consultanții Colliers subliniază faptul că este clar că schimbarea pe piața forței de muncă în direcția modelului de lucru hibrid sau de la distanță este permanentă. Cele mai multe companii par să fi adoptat un model de lucru hibrid, cu o distribuție echilibrată între munca la distanță și cea la birou. În acest moment, prezența angajaților în birouri rareori trece de 40-50%, în comparație cu nivelurile de dinainte de pandemie. „Dincolo de creșterea factorului de incertitudine, conflictul din Ucraina nu a avut efecte vizibile asupra pieței locale de birouri, dar consecințele sale - în special inflația mai mare și costul riscului în creștere - sunt importante. Chiriile pentru proiectele viitoare reflectă într-o anumită măsură costurile mai mari de construcție. În București, din cauza unor blocaje administrative, este posibil ca, în următorii ani, oferta de închiriere să rămână scăzută. În cazul terenurilor fără zonare, este probabil ca progresele înregistrate în obținerea autorizațiilor să fie limitate. În consecință, sentimentul se schimbă spre o piață a proprietarilor, în special în locațiile centrale", explică Silviu Pop, director CEE & Romania Research la Colliers.

Sam Bankman-Fried, miliardarul cu păr rebel, tricou și prieteni celebri, a fost arestat

Căderea bruscă în dizgrație și arestarea fostului director general al FTX, promițătorul și prodigiosul Sam Bankman-Fried, i-a uimit pe investitorii și entuziaștii criptomonedelor, care cândva vedeau în americanul de numai 30 de ani salvatorul acestei industrii, relatează Reuters, făcându-i un portret omului de afaceri reținut, luni, în Bahamas, la cererea Statelor Unite. Sam Bankman-Fried, fondatorul companiei FTX, a fost arestat de autoritățile din Bahamas la cererea guvernului american, a declarat luni procurorul american Damian Williams. Mai multe agenții federale americane investighează modul în care platforma sa de tranzacționare a criptomonedelor a gestionat fondurile clienților în timp ce el era director general. Sam Bankman-Fried a acumulat o avere personală de miliarde de dolari la conducerea FTX, una dintre cele mai mari burse de criptomonede din lume, evaluată la începutul acestui an la 32 de miliarde de dolari. După ce a demisionat de la conducere, Bankman-Fried a declarat că nu mai are niciun rol în cadrul companiei. Cu toate acestea, el crede că declararea falimentului FTX a fost o greșeală și a sugerat pe Twitter și în interviurile acordate ulterior presei că încă mai poate strânge lichidități pentru a-i despăgubi pe clienți, fără a preciza cum intenționează să facă acest lucru. Un expert în restructurare, John Ray, a fost numit în funcția de director general la FTX după ce Bankman-Fried a demisionat la 11 noiembrie, cu puțin timp înainte ca firma să se declare în faliment. Ray a supervizat lichidarea Enron, gigantul de tranzacționare a energiei care s-a prăbușit în urma unui scandal și a dat faliment în 2001. Cunoscut în cercurile financiare după inițialele sale, SBF, Sam Bankman-Fried devenise o figură proeminentă și un simbol al neconvenționalului. Apărea în public cu părul vâlvoi, în tricouri și pantaloni scurți și participa la discuții cu oameni de stat celebri, precum fostul președinte american Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair sau supermodelul Gisele Bundchen. Sam Bankman-Fried a contribuit cu 5,2 milioane de dolari la campania din 2020 a președintelui Joe Biden și a devenit unul dintre cei mai mari donatori ai candidaților democrați. "Nimeni nu spunea că este ceva în neregulă cu SBF", spune Marius Ciubotariu, cofondator al Hubble Protocol, o platformă descentralizată de împrumuturi. Prăbușirea FTX a luat piețele prin surprindere, pentru că Bankman-Fried era văzut ca un fondator priceput în afaceri, adept al încheierii unor tranzacții răsunătoare.

Indicele ROBOR la trei luni a scăzut ușor la 7,64% pe an

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut ușor marți, la 7,64% pe an, de la 7,66% pe an, luni, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,87% pe an, de la 7,88% pe an, în timp ce ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,12% pe an marți, de la 8,13% pe an luni. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 4,06% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul II 2022, în urcare față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 2,65%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19/2019 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare. 

Big Mac devine în Rusia Big Hit

Lipsiți de Big Mac-uri de când McDonald's Corp și-a închis restaurantele rusești în martie, rușii vor fi tratați de anul viitor cu o alternativă numită Big Hit, oferită de succesorul lanțului american de fast-food-uri, numit Vkusno & tocika, care înseamnă Gustos și atât, relatează Reuters. Lanțul rusesc de fast-food-uri a declarat luni că Big Hit, completat cu un sos nou, va fi disponibil din februarie, împreună cu un produs similar cu Happy Meal al McDonald's, care va fi comercializat sub numele ”Kids' Combo”.  McDonald's și-a închis restaurantele rusești la scurt timp după ce Moscova a trimis zeci de mii de militari în Ucraina în februarie, vânzându-le în cele din urmă unui licențiat local, Alexander Govor, care a dezvăluit noul brand în iunie. CEO-ul Vkusno & tocika, Oleg Paroev, a declarat că compania a depășit problemele lanțului de aprovizionare și își crește cota pe o piață dominată în mod tradițional de lanțuri străine. Există restricții privind culorile și produsele pe care Vkusno & tochka le poate folosi. Nu mai poate servi Big Mac-uri și nici nu mai poate folosi sosul în stil McDonald's, a explicat Paroev.

Twitter va avea o versiune fără reclame

Separat de Twitter Blue, care afișează doar jumătate din reclamele pe care un utilizator le vede în mod normal, platforma socială va vinde un alt abonament, care nu va afișa deloc publicitate. Elon Musk a făcut succint lumină în cazul reclamelor de pe Twitter - nu în ceea ce privește venituri în scădere generate de acestea, ci legat de numărul de reclame care le sunt afișate abonaților Până acum, Musk și promovarea folosită de Twitter pentru abonamentele Blue spuneau doar că cei care au Blue vor vedea mai puține reclame decât ceilalți. Acum, noul șef al companiei spune că, în fapt, abonații văd jumătate din numărul de reclame afișate celorlalți utilizatori. Mai mult, Musk spune că, în viitor, Twitter va oferi un „plan superior” (probabil atât ca facilități, cât și ca preț) și că acesta nu va afișa deloc publicitate. Musk nu oferă alte detalii. Twitter Blue costă 8 dolari (11 dolari pe dispozitivele Apple) pe lună. Reclamele reprezintă 90% din veniturile Twitter, însă, Musk a spus de la bun început că va încerca să migreze spre o finanțare pe bază de abonament. Problema este că modul în care Musk conduce Twitter a speriat companiile de publicitate și mai multe branduri și-au oprit ori și-au redus semnificativ campaniile.

Prețurile petrolului au crescut cu peste 2,6%

Prețurile petrolului au crescut luni cu peste 2,6%, din cauza problemelor de aprovizionare provocate de închiderea unei conducte majore în SUA și a amenințării Rusiei cu o reducere a producției, chiar dacă slăbirea restricțiilor din China privind Covid-19 a susținut perspectivele privind cererea de combustibili, transmite Reuters. Contractele futures pentru țițeiul Brent au crescut cu 2,01 dolari, sau cu 2,6%, la 78,11 dolari pe baril. Țițeiul american West Texas Intermediate a fost cotat în urcare cu 2,40 dolari, sau cu 3,4%, la 73,42 dolari pe baril. Săptămâna trecută, prețurile petrolului Brent și WTI au scăzut la cel mai redus nivel din decembrie 2021, deoarece investitorii se temeau că o posibilă recesiune globală ar putea afecta cererea de petrol. Potențialul unei întreruperi prelungite a livrărilor prin conducta Keystone dintre Canada și SUA a companiei TC Energy a contribuit la creșterea prețurilor. ”Repararea conductei Keystone pare să dureze mai mult decât era de așteptat, mărind probabilitatea creșterii retragerilor suplimentare de petrol din stocurile de la Cushing”, a spus Jim Ritterbusch, de la firma Ritterbusch and Associates.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.