MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Câştigul salarial mediu net a ajuns la 5.242 lei
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (13.052 lei)
Câştigul salarial mediu net, în luna iulie, s-a ridicat la 5.242 lei, în creştere cu 66 lei (Â1,3%) faţă de luna iunie 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (13.052 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.054 lei). ”În luna iulie 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 8.580 lei, cu 100 lei (Â1,2%) mai mare decât în luna iunie 2024. Câştigul salarial mediu net a fost 5.242 lei, în creştere cu 66 lei (Â1,3%) faţă de luna iunie 2024. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (13.052 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.054 lei)”, arată datele INS. Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 14,8%. Indicele câştigului salarial real1 a fost 108,9% în luna iulie 2024 faţă de luna iulie 2023. Indicele câştigului salarial real a fost 100,7% în iulie 2024 faţă de luna iunie 2024. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 253,3%, cu 1,7 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna iunie 2024. În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluţia câştigului salarial real depinde, atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu net, cât şi de rata inflaţiei. În luna iulie 2024, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a aplicării prevederilor legale, acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-a datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte). Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: 25,2% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, respectiv cu 18,4% în transporturi aeriene; între 7,5% şi 9,5% în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea altor mijloace de transport, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, activităţi de poştă şi de curier, fabricarea produselor din tutun; între 3,5% şi 7,0% în tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea de mobilă, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea produselor textile, alte activităţi de servicii, alte activităţi industriale n.c.a., comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, hoteluri şi restaurante, industria metalurgică.
Pensiile recalculate sunt virate în conturile beneficiarilor
u din totalul de 4,6 milioane de pensii din sistemul public, aproximativ 82,5% au crescut la recalculare
Pensionarii care au optat pentru plata pensiei prin cont bancar primesc joi pensiile recalculate, după ce cu o zi în urmă drepturile băneşti au fost virate către instituţiile bancare, a transmis Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS), într-un comunicat de presă. "Din totalul de 4,6 milioane de pensii din sistemul public, aproximativ 82,5% au crescut la recalculare. Finalizarea plăţilor este confirmarea că nicio pensie nu a scăzut. Scopul legii este eliminarea inechităţilor între pensionari şi întărirea principiului contributivităţii. Legea asigură creşterea anuală a pensiilor, dar şi predictibilitate, atât pentru pensionari, cât şi pentru angajaţi", a declarat, în comunicatul transmis AGERPRES, Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Potrivit instituţiei, pentru cei care îşi primesc pensia prin intermediul Poştei Române, distribuirea mandatelor de plată a început pe data de 2 septembrie.
Amnistia fiscală: 8 din 10 companii vor să achite datoriile la stat
Amnistia fiscală îi determină pe contribuabili, firme şi persoane fizice, să reacţioneze faţă de măsurile anunţate, iar opt din zece firme care solicită consultanţă juridică privind amnistia au intenţia de a achita datoriile, potrivit unei analize de specialitate, dată joi publicităţii. După anunţul autorităţilor privind amnistia fiscală, numărul solicitărilor pentru consultanţă juridică pe fiscalitate s-a triplat faţă de o perioadă obişnuită. În paralel, unele dintre firmele fără datorii la stat doresc să ştie dacă din punct de vedere juridic noile măsuri sunt discriminatorii şi dacă există o cale legală de a contesta amnistia fiscală", "În ultimele zile, odată ce a fost anunţată amnistia fiscală, a apărut un val de solicitări privind înţelegerea din punct de vedere juridic a noilor măsuri propuse. De altfel, există o creştere semnificativă a interesului pentru conformarea fiscală voluntară. Numeroşi contribuabili, atât persoane juridice, cât şi fizice, manifestă o disponibilitate crescută de a-şi achita debitele restante pentru a beneficia de facilităţile oferite de OUG nr. 107/2024. Cele mai multe solicitări (80%) au venit din partea firmelor, în cele mai multe cazuri firme cu restanţe la plata obligaţiilor către stat, care sunt interesate să beneficieze la maxim de reducerile oferite prin amnistia fiscală. Acestea sunt din domenii ca IT, transporturi sau HoReCa. Concomitent, unele dintre firmele fără datorii la stat doresc să ştie dacă din punct de vedere juridic noile măsuri sunt discriminatorii şi dacă există o cale legală de a contesta amnistia fiscală", a declarat Laurenţiu Mihai, avocat specializat în drept fiscal şi partener fondator al casei de avocatură LMVD. Conform avocaţilor, amnistia fiscală poate reprezenta o eventuală încălcare a principiului contribuţiei echitabile la cheltuielile publice prevăzut la art. 56 din Constituţie, sub aspectul justei aşezări a sarcinilor fiscale. Deşi contribuabilii care şi-au achitat la timp obligaţiile fiscale pot percepe această măsură ca fiind discriminatorie, posibilităţile lor de a contesta juridic amnistia fiscală sunt limitate.
200 de muncitori fără forme legale, găsiţi de ITM pe şantierul Autostrăzii A7
Aproape 200 de persoane care lucrau fără forme legale au fost găsite de inspectorii de la Inspectoratul Teritorial de Muncă Buzău pe şantierul Autostrăzii A7. Muncitorii au încercat să fugă pe câmp, în timpul controlului, fiind prinşi de jandarmi. Angajatorul a fost amendat cu 200.000 de lei. Potrivit unui comunicat de presă transmis, joi, de Ministerul Muncii, Inspecţia Muncii, prin Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Buzău, a făcut controale, pe parcursul mai multor zile, pe şantierul Autostrăzii A7, în zona Stîlpu, pe lotul 3 al proiectului. Astfel, au fost identificate 190 de persoane care lucrau fără contract individual de muncă pentru o firmă înfiinţată în 2024. ”Cei care acceptă să lucreze fără forme legale trebuie să înţeleagă riscurile la care se expun, neavând acces la protecţia socială, pensie sau asigurări de sănătate. Vom intensifica verificările şi controalele pentru a proteja drepturile lucrătorilor şi a asigura respectarea legislaţiei în domeniul muncii”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii. Atunci când au fost găsiţi, angajaţii au fugit pe câmp, fiind prinşi de jandarmi. ”În momentul verificărilor, lucrătorii care desfăşurau activităţi fără forme legale au încercat să fugă pe câmp, fiind identificaţi ulterior de echipajele de jandarmi venite în sprijinul nostru. Aceste încălcări constituie o încălcare a prevederilor Codului Muncii, conform art. 15^1 privind munca nedeclarată. Pentru aceste nereguli, angajatorul a fost sancţionat cu o amendă în valoare de 200.000 de lei, maximumul prevăzut de lege”, a declarat Mihai Nicolae Ucă, inspector de stat general al Inspecţiei Muncii.
CEO-ul UniCredit a abordat Commerzbank cu privire la o fuziune
CEO-ul UniCredit a abordat miercuri Commerzbank cu privire la explorarea posibilităţii de fuziune, a declarat o sursă care cunoaşte problema, după ce a doua mare bancă a Italiei a cumpărat un pachet de 9% din acţiunile instituţii financiare germane şi a semnalat că este deschisă pentru a cumpăra mai mult, transmite Reuters. Achiziţia a reaprins speculaţiile privind consolidarea sectorului bancar fragmentat din Europa. Dar o mişcare mai mare asupra Commerzbank ar putea ridica opoziţia politică şi sindicală în Germania, precum şi rezistenţa unora din cadrul băncii germane. Participaţia de 9% la Commerzbank face din UniCredit unul dintre cei mai mari acţionari ai Commerzbank şi urmează încercărilor anterioare din ultimii ani de a creşte prezenţa băncii italiene în Germania prin achiziţionarea rivalului său. UniCredit a plătit 700 de milioane de euro pentru aproximativ jumătate din cei 9%, oferta sa depăşind în mod semnificativ celelalte oferte într-o vânzare de acţiuni pe care guvernul german a efectuat-o pentru a-şi reduce participaţia la Commerzbank. Banca italiană a cumpărat restul acţiunilor de pe piaţa deschisă şi va solicita aprobarea autorităţilor de reglementare pentru a cumpăra mai multe, ”dacă şi atunci când este necesar”, a spus banca italiană, care are deja un punct de sprijin în Germania prin deţinerea HVB şi este plină de capital în exces. Un purtător de cuvânt al Commerzbank nu a confirmat şi nici nu a infirmat că a fost făcută o abordare în vederea discutării unei fuziuni.
Economia reală la nivel mondial dă semne de slăbiciune
Economia reală la nivel mondial dă semne de slăbiciune, iar în România datele arată o încetinire, segmente anterior puternice precum IT-ul şi serviciile suport având o contribuţie neutră sau negativă la Produsul Intern Brut, potrivit unei analize realizate de Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, companie de investiţii pe bursele internaţionale. "În timp ce atenţia publică e îndreptată spre alegerile din SUA şi către şansele crescute ale candidatei democrate după prima dezbatere televizată, investitorii încearcă acum să se orienteze în privinţa unor dileme variate din economia lumii, inclusiv din România, economia reală oferă semne de slăbiciune - şi nu doar în SUA - dar la suprafaţă anumite seturi de date descriu posibilitatea unei 'aterizări line'. Remediul clasic, cel al scăderii costurilor de creditare, este supus unor reţineri în urma dureroaselor salturi ale inflaţiei din anii trecuţi. În acelaşi timp, Banca Centrală nu îşi doreşte să fie văzută drept participant la jocul politic, drept urmare, scăderile de dobândă sunt calibrate mai atent decât în alte perioade", a explicat Cazacu într-un comunicat.
Miliardarul Warren Buffett a vândut acţiuni Bank of America de 228,7 milioane de dolari
Berkshire Hathaway, conglomeratul miliardarului Warren Buffett, a vândut acţiuni Bank of America în valoare de 228,7 milioane de dolari, în timp ce conglomeratul continuă să-şi reducă participaţia la a doua mai mare bancă din SUA, transmite Reuters. Grupul a dezvăluit că a vândut aproximativ 5,8 milioane de acţiuni BofA, între 6 şi 10 septembrie. Aceasta duce vânzările totale de acţiuni la aproximativ 174,7 milioane, începând de la jumătatea lunii iulie, însumând 7,19 miliarde de dolari, potrivit datelor LSEG. Berkshire, încă cel mai mare acţionar al BofA, trebuie să continue să raporteze vânzările în mod regulat până când participaţia sa scade sub 10%. În prezent este de 11,1%. Miliardarul în vârstă de 94 de ani, unul dintre cei mai veneraţi investitori din lume, a început să investească în BofA în 2011, când Berkshire a cumpărat acţiuni preferenţiale în valoare de 5 miliarde de dolari.
Preţurile de consum din SUA au crescut cu 0,2% în august
Inflaţia din Statele Unite a scăzut în august la cel mai redus nivel din februarie 2021, potrivit unui raport de miercuri al Departamentului Muncii, care a arătat, de asemenea, că un indicator esenţial referitor la inflaţia a fost mai mare decât se aştepta, creând condiţiile pentru o reducere aşteptată a dobânzii de referinţă a Rezervei Federale cu un sfert de punct procentual, transmite CNBC. Indicele preţurilor de consum, o măsură amplă a costurilor bunurilor şi serviciilor în economia SUA, a crescut cu 0,2% faţă de luna anterioară, în conformitate cu consensul Dow Jones, a raportat Biroul de Statistică a Muncii. Aceasta a adus rata inflaţiei pe 12 luni la 2,5%, în scădere cu 0,4 puncte procentuale faţă de nivelul din iulie, puţin sub estimarea de 2,6% şi la cel mai redus nivel din ultimii 3 ani şi jumătate. Cu toate acestea, IPC de bază, care exclude preţurile volatile la alimente şi energie, a crescut cu 0,3% în august, fiind puţin mai mare decât estimarea de 0,2%. Rata inflaţiei de bază pe 12 luni s-a menţinut la 3,2%, în conformitate cu prognoza.
